Psihologia și sociologia sunt două discipline înrudite, cuprinse în categoria științelor socio-umane, dar care au manifestat de-a lungul timpului tendințe de intoleranță și chiar excludere. Disputa dintre psihologie și sociologie s-a repercutat în două variante de răspunsuri care au determinat, pe de o parte tendința de psihologizare a sociologiei (dovedită de acele teorii care insistă asupra poziției definitorii a individului în cadrul grupului social) și pe de cealaltă parte, sociologizarea psihologiei (dovedită prin teoriile pansociologice care neagă rolul și libertatea individului în cadrul societății). Judecând însă în profunzime relația dintre cele două științe, putem recunoaște cu toții că societatea este un întreg extrem de complex, în cadrul căruia există elemente cu o psihologie unică, invariabilă, în vreme ce psihologia se subordonează și devine parte a unor fenomene sociologice, care analizează evoluția și dinamica macrogrupurilor. Din acest interes comun, al unei discipline față de cealaltă, s-a născut o știință nouă, hibridă, și anume, psihologia socială.