Educaţia interculturală se constituie din ce în ce mai mult ca o soluţie, răspuns la problemele cu care se confruntă lumea azi. Ea trebuie înţeleasă ca o propunere pedagogică capabilă să configureze modalităţi prin care să învăţăm să trăim împreună în diferenţă, îmbogăţindu-ne şi dezvoltându-ne reciproc tocmai din patrimoniul acestor deosebiri, centrându-ne pe valorile: respect şi preţuire a diferenţei culturale, empatie, solidaritate, toleranţă activă. Diversitatea trebuie să-şi ocupe locul său adevărat în şcoală. Ea trebuie recunoscută,acceptată,preţuită şi valorificată în direcţia dezvoltării personalităţii.
Profesorul în context european
Educaţia este una dintre sarcinile cele mai ambiţioase ale omenirii pentru dezvoltarea individului şi a societăţii. Se doreşte ca interesul pentru educaţie să devină un scop în sine şi să fie apreciat atât de cetăţeni, cât şi de autorităţile de pretutindeni. Raportul către UNESCO al Comisiei Internaţionale pentru Educaţie în secolul XXI (2000) arată că din acest punct de vedere se cere foarte mult din partea profesorilor, întrucât ei joacă un rol hotărâtor în pregătirea tinerilor, sarcina lor fiind aceea de a-i învăţa să privească încrezători spre viitor şi să-l clădească cu responsabilitate. Indispensabili pentru dezvoltarea atitudinilor faţă de procesul învăţării, profesorilor li se cere totodată să contribuie la dezvoltarea societăţii, să stimuleze coeziunea socială, să formeze indivizi care înţeleg fenomenul globalizării şi îl acceptă, cel puţin parţial. Niciodată nu a fost mai clar faptul că profesorul trebuie să fie un agent al schimbării care promovează înţelegerea, flexibilitatea şi toleranţa. Trecerea de la naţionalism la universalism, de la prejudecăţi la toleranţă şi pluralism, de la autocraţie la democraţie presupune o nevoie de schimbare care atribuie responsabilităţi enorme profesorilor pentru că ei participă la formarea caracterelor şi a conştiinţei noilor generaţii.
Profilul practicilor didactice activizante în dezvoltarea gândirii critice a elevilor
Activizarea subiecților educației reprezintă „o paradigmă de mare actualitate în pedagogia contemporană, indiferent de vârsta acestora, fiind în strânsă legătură cu paradigma învățământului centrat pe educat.” (Bocoș, 2013, p. 60) Instruirea activă și interactivă a reprezentat întotdeauna o temă de autentică modernitate în gândirea pedagogică, evidențiind complexitatea și dinamica învățării, precum și necesitatea studierii analitice a individului care învață, cu toate particularitățile sale, ca element central al propriei învățări. Activizarea reprezintă un proces evolutiv, complex, sistematic și dinamic, care angajează întregul potențial psihofizic al subiecților cunoașterii, respectiv un sistem de procese cognitive, afective, voliționale și biologice, a căror pondere este diferită, în funcție de configurația contextului educațional. Practic, activizarea urmărește realizarea unei învățări și formări active și interactive, în care cel care învață să se implice efectiv, intens, profund și integral, cu toate dimensiunile personalității sale.
Studiu privind disciplinele opționale în județul Galați, așa cum apar ele reflectate în oferta publică a școlilor gimnaziale
Disciplinele opționale răspund nevoilor, ale elevilor, ale școlii (nevoi ce sunt gândite, până la urmă, tot prin raportare la elev), ale comunității. De aceea, atunci când sunt create și elaborate conform analizei de nevoi și conform metodologiei și reglementărilor în vigoare, pot fi considerate instrumente utile, care aduc un plus de valoare, care lucrează în folosul elevului, al școlii și al comunității. Am fi considerat utilă pentru prezentul studiu existența unor liste pe site-urile inspectoratelor școlare a disciplinelor opționale aprobate și avizate de către acestea, măcar din ultima decadă, dar foarte puține inspectorate din România au publicat aceste liste, așa că ne-am limitat la a cerceta oferta educațională din școlile din orașul Galați din anul școlar 2021-2022, selectând doar opționalele ce țin de disciplina Limba și literatura română.
Atitudinea cadrelor didactice față de integrarea în sistemul de învățământ românesc de stat a copiilor imigranți proveniți din zonele de conflict (Studiu)
Cercetarea de faţă şi-a propus să investigheze una dintre cele mai problematice situaţii ale spectrului educaţional de astăzi: integrarea copiilor imigranţi proveniţi din zonele de conflict ȋn sistemul românesc de ȋnvăţământ. România, ȋn calitate de ţară membră a Uniunii Europene, poate primi astfel de copii, având responsabilitatea de a-i integra ȋn şcoală. Astfel, cercetarea a dorit să sondeze punctul de vedere al profesorilor pentru ȋnvăţământul primar din primele 5 cele mai solicitate şcoli din judeţul Iaşi.
Cuvinte cheie: imigranti, ȋnvǎţǎmȃnt, profesori, acceptare, integrare, experienţǎ.
Considerații asupra învățării școlare
Proces complex, învățarea suscită interesul cercetătorilor din numeroase domenii: neurologie (cercetarea mecanismelor neurofiziologice ale învăţării), psihologie (studierea modificărilor produse în comportamentul celui care învață), sociologie (examinarea mediului în care se realizează învățarea), dar și din pedagogie (transpunerea teoriilor psihologice ale învățării în modele ale instruirii). Prin învățare, omul ca entitate biopsihosocioculturală, „percepe, stochează și prelucrează informații, construiește soluții” (Dulamă, 2009, p. 12). Datorită învățării, omul există nu doar fizic, ci și spiritual, interacționează cu elemente din mediul natural, se exprimă prin diferite forme de activitate, produce și creează bunuri materiale. De asemenea, prin învățare, omul își menține „confortul biologic și psihic și starea de sănătate fizică și mentală” (Dulamă, 2009, p.12).
De la limba maternă la bilingvism și multilingvism
Studiul „De la limba maternă la bilingvism și multilingvism” abordează tema dezvoltării vorbitorilor bilingvi sau multilingvi pornind de la raportul proporţional între competenţa în limba maternă şi învăţarea unor noi limbi străine. Dezvoltarea unei competențe foarte avansate de utilizare a limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante premise pentru însușirea unei a doua sau a treia limbi. Lucrarea mai abordează și importanța transferului între limbi înrudite. Acolo unde există asemănări fonetice, lexicale și sintactice, elevul poate trece mai ușor de la învățarea unei limbi de bază la o a doua, înrudită.
Atelier MediaText – o experiență în domeniul CDȘ
Propunerea opționalului crosscuricular „Atelier MediaText” pentru introducerea în CDȘ-ul școlii, la clasa a VII-a, a avut în vedere două aspecte. Pe de o parte, profilul actual al elevului este noua generație de nativi digitali, iar interesul lor față de universul internetului a fost relevant pentru proiectarea acestui opțional. Mediul online influențează capabilitățile digitale ale elevilor și nevoile lor în ceea ce privește învățarea în școală. Pe de altă parte, evoluția domeniului tehnologiei informației a condus la evolutia pietei muncii și necesitatea formării la elevi a unor competențe digitale adecvate noilor domenii de activitate. Astfel, urmărim transformarea digitală a viitorului cetățean european, dobândirea unor competențe, aptitudini esențiale integrării în societatea civilă și democratică a viitorului.
Studiu comparativ privind raportarea la învățare a elevilor anterior aplicării la clasă a unei programe de tip CDȘ integrat și ulterior aplicării
Curriculumul la decizia şcolii (CDȘ) reprezintă oferta educaţională propusă de şcoală, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, cu specificul şcolii şi cu nevoile comunităţii locale şi se constituie atât din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivel naţional, regional şi local, cât şi din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivelul unităţii de învățământ” (Metodologie, 2021). Conform planului-cadru de învățământ aflat în vigoare se pot dedica lecțiilor din cadrul CDȘ 1 sau 2 ore pe săptămână. Ultima metodologie privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii menționează trei tipuri de programe de tip CDȘ: opțional de aprofundare, opțional ca nouă disciplină și opțional integrat.
Obiectul acestui studiu comparativ îl constituie un opțional de limba engleză care a fost creat, folosit, adaptat și reinventat pe parcursul mai multor ani școlari în școala noastră. Titlul acestei discipline opționale este Fascinating Facts și a fost inițial conceput ca opțional la nivelul disciplinei pentru elevii de clasa a V-a, urmând ca în ultimii doi ani școlari să fie încadrat în categoria opționalelor integrate, destinat fiind tot elevilor de clasa a V-a.
Mediul familial și valoarea lui educativă
Potrivit Declaraţiei universale a drepturilor omului, familia constituie elementul fundamental al societăţii. Ea ocroteşte copilul şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii. Pornind de la această idee subliniem faptul că familia reprezintă cea mai veche şi cea mai importantă instituţie socială. Privită ca un nucleu social, aceasta este prima care influenţează dezvoltarea omului punându-şi amprenta pe întrega sa personalitate.