Utilizarea celor mai recente facilități din domeniul tehnologiei informației au condus la progrese spectaculoase în știință, tehnologie și educație. În trecut, profesorii considerau computerele ca pe niște „cutii negre” și nu le exploatau la întregul lor potențial. Astăzi, fizica computațională privește computerul ca pe o unealtă avansată, cu ajutorul căreia se pot integra rezultate din cercetare în educație și care se bazează pe solide principii educaționale. Competențele de bază care sunt necesare astăzi, în condițiile unei avalanșe de noutăți în domeniul științelor, sunt rezolvarea de probleme și sintetizarea informațiilor. Computerul are un mare potențial în formarea acestor competențe la elevi, dar doar dacă este utilizat în mod corespunzător, ca parte a unui demers educațional coerent.
Dezvoltarea competențelor emoționale – element fundamental în dezvoltarea personală și profesională
În contextul zilelor noastre, putem realiza cu ușurință că societatea în care trăim se confruntă cu diferite probleme precum neîncrederea în forțele proprii, comunicarea defectuoasă cu semenii, dificultatea stabilirii unor relații sociale solide, precum și promovarea excesivă a unor comportamente indezirabile născute din emoții și sentimente negative. Toate acestea reprezintă probleme pe care din nefericire, le întâlnim din ce în ce mai frecvent.
Rolul profesorului în depășirea situațiilor de eșec
Învățătorul are multe îndatoriri, care nu sunt deloc ușoare; cooperarea lui nu este nicidecum exclusă, ci devine prudentă şi delicată. Nu de vorbele lui este nevoie, nici de energie şi severitate, ci de înțelepciune şi prudență, atunci când trebuie să observe, să servească, să vină în ajutor sau să se dea la o parte, când trebuie să vorbească sau să tacă, după împrejurări şi după nevoi. Institutorul trebuie să dobândească o suplețe morală pe care nici o altă metodă nu i-a pretins-o până acum şi care constă în calm, în răbdare, generozitate şi modestie. Calitățile pozitive şi nu cuvintele constituie cea mai înaltă pregătire a sa.
Dezvoltarea personală ca prioritate în învățământul preșcolar
Ultimii ani au adus situații neașteptate: contextul pandemic, trecerea masivă în mediul online, inclusiv a procesului educațional, conflictul militar, instabilitatea economică și alte situații similare au condus la stări neplăcute de tensiune, de nesiguranță și anxietate față de ceea ce îți rezervă ziua de mâine, de stres și de oboseală cronică. Dacă, în calitate de adulți, întâmpinăm dificultăți în găsirea comportamentelor adecvate acestor situații și tratarea lor într-o manieră echilibrată, realizăm tot mai mult că educația are nevoie să își actualizeze reperele și să pună mult mai mult accent pe formarea unor abilități de viață, pe elemente de dezvoltare personală, pe educație socio-afectivă și inteligență emoțională, pe o integrare a unor informații de actualitate din domenii precum neuropsihologie, domeniul comunicării, domeniul informaticii etc.
Crearea oportunităților sociale pentru copiii și adolescenții cu autism prin programe de mentorat cross-age
Abilitățile sociale au o plajă largă de abordare, însă intervențiile vizează, în principal, competențe specifice în trei domenii generale: comunicare, abilități de joacă/ activități comune și comportamente disruptive. Comunicarea depinde de capacitatea unei persoane de a fi disponibilă pentru alții, de a iniția contacte, de a interpreta atât inițierile, cât și răspunsurile celorlalți, de a exprima idei și de a procesa rapid cantități mari de informații complexe.
Influența învățării de acasă asupra relațiilor din grupului școlar (Studiu)
Școala online sau școala de acasă este un fenomen de actualitate mult analizat în societatea românească şi nu numai. Pandemia a perturbat sistemul de învățământ, a produs îndepărtarea de școală, aceasta a fost mutată din clasele în casele copiilor. În această situaţie, comunicarea profesorilor cu grupul de elevi s-a făcut în cea mai mare parte prin utilizarea de soluții simple precum apeluri telefonice, Messenger, Facebook, Whatsapp, dar şi prin folosirea unor platforme specializate, de învățare online. Motivarea alegerii acestei teme de studiu a fost constatarea că, în spațiul public, dezbaterile privind dezvoltarea psihică a copiilor în absența relaționării directe, datorate situaţiei de criză provocată de pandemia de Covid-19 lipsesc sau sunt foarte puţine. Scopul cercetării a fost acela de a identifica repercusiunile pe care şcoala online le poate avea asupra relațiilor din grupul-clasă.
Cercetare privind rolul comunicării manageriale în motivarea cadrelor didactice
Literatura de specialitate pe această temă nu este foarte bogată, abordări ale relației dintre comunicarea managerială și motivarea angajaților fiind atinse în câteva articole în reviste de psihologie și sociologie. Dar o cercetare a legăturii dintre cele două constructe nu s-a făcut de către sociologi sau alți specialiști. Datele calitative pe care le-am colectat de la respondenții cadre didactice sunt date empirice ce surprind experiențele individuale în relația cu mediul școlar și interpersonal, dinamica unor comportamente generate de comunicarea director-angajat, de motivare și automotivare.
Motivarea profesorilor, „motorul” organizației școlare
Dimensiunea motivării și a motivației este un subiect de cercetare care a fost dezbătut de-a lungul timpului, rezultatele concretizându-se prin elaborarea teoriilor motivaționale care oferă un suport în identificarea nevoilor angajaților, informații importante pentru strategiile managementului. Se poate aprecia că la succesul organizației contribuie în cea mai mare măsură resursa umană care prin acțiunile și energia ei lucrează la realizarea sau împotriva țintelor strategice definite de management. În toate organizațiile, indiferent de domeniul de activitate, motivarea angajaților este o preocupare a managerilor în alegerea celor mai bune tehnici care să vină în întâmpinarea acestora și de a-i determina să fie implicați, să-și dezvolte creativitatea, să lucreze la întregul lor potențial cu scopul eficientizării, creșterii calității muncii. Astfel, managerii sunt interesați în identificarea legăturilor care se pot realiza între motivația fiecărui individ și performanță pentru a putea crea condiții care să conducă la armonizarea și întrepătrunderea obiectivelor personale, ale angajaților, cu cele ale organizației. Cu cât obiectivele angajatului sunt mai apropiate de cele ale organizației, cu atât activitatea sa va conduce la atingerea performanțelor în muncă, având certitudinea că acțiunea sa îi va satisface și nevoile individuale.
Studiu privind necesitatea elaborării de strategii pentru dezvoltarea personală a cadrului didactic
Traversăm vremuri tumultoase, cu impact emoțional pe termen imediat, mediu și lung. Emigrația, scăderea natalității, la care s-au adăugat pandemia secolului, aduc schimbări de percepție și de gândire pentru fiecare individ, comunitate, națiune și chiar la nivel global. Ne aflăm într-o continuă căutare, nemulțumiți cu ceea ce suntem și mânați de dorința de a ne autodepăși limitele. Perioade istorice ne-au fost favorabile, altele ne-au adus regres și suferințe. Factorii esențiali ai dezvoltării nu mai sunt resursele naturale sau tehnica, ci oamenii inteligenți, cu aptitudini creatoare, flexibili și ușor de recalificat. Și aici avem o mare problemă ca popor: exodul inteligenței. Suntem într-un moment de cumpănă, care naște o problemă crucială: suntem capabili să ne regenerăm ca neam, să preîntâmpinăm viitorul prin preocuparea de a da tot ce suntem capabili, prin autoeducare și autoperfecționare pe toate planurile vieții socioprofesionale?
Prevenirea abandonului școlar la elevii cu cerințe educative speciale
Școala românească promovează oferirea unei educații de calitate pentru toți actorii implicați în actul educațional: elevi, părinți, profesori. Însă realitatea actuală ne prezintă un fenomen extrem de îngrijorător, acela al abandonului școlar, excluziunii școlare și sociale pentru mulți elevi, în special în zonele rurale sau la elevii cu cerințe educative speciale. Pentru a reduce discriminarea, abandonul școlar și excluziunea socială, trebuie să luăm în considerare următoarele variabile esențiale: elevii și familiile acestora, profesorii și școala.