Sari la conținut
Revista Profesorului

Statutul profesorului pe continente: o analiză comparativă (2016-2026)

• Simona Bucurenciu • Liceul Teoretic Marin Preda (București) • România

Prezentul studiu analizează evoluția statutului social, economic și profesional al cadrelor didactice în perioada 2016–2026. Utilizând o metodologie comparativă bazată pe datele furnizate de indicatori globali (precum Global Teacher Status Index, rapoartele OECD, UNESCO și Internaționala Educației), cercetarea evidențiază o polarizare accentuată între continente. În timp ce Asia de Est menține un statut cvasi-sacralizat al profesorului, corelat cu performanțe academice ridicate, Americile și Europa se confruntă cu o deprofesionalizare, epuizare profesională (burnout) și o criză acută de personal. În Africa și părți ale Americii Latine, statutul rămâne profund afectat de subfinanțare structurală, deși reziliența comunitară oferă vectori de stabilitate socială. Documentul sintetizează acești factori și propune direcții strategice pentru revalorizarea profesiei.

Profesorul modern: între vocație, cercetare și curajul de a dărâma tabuuri

• Livia Marilena Gherghel • Liceul Teoretic I.C. Brătianu, Hațeg (Hunedoara) • România

În mod tradițional, când mă gândesc la un profesor, mă gândesc la vocație. Totuși, în societatea actuală, vocația nu mai este suficientă. Esența muncii de profesor a depășit granițele simplei predări; ea stă astăzi în capacitatea de a căuta, de a verifica informația și de a cerceta permanent realitatea. Într-o lume în continuă schimbare, profesorul devine un explorator adaptabil, gata să se reinventeze pentru a modela cetățenii de mâine. Deși asistăm la o scădere îngrijorătoare a motivației pentru această carieră, responsabilitatea uriașă care apasă pe umerii noștri, ai cadrelor didactice, rămâne neschimbată.

Profesorul – facilitator al descoperirii prin folosirea kitului Scratch Tactile Junior

• Valentina-Luminița Tanasaciuc • Școala Gimnazială Nr. 28, Galați (Galați) • România

Integrarea gândirii computaționale în educația timpurie poate fi realizată și fără utilizarea dispozitivelor digitale, prin experiențe de învățare concrete, ludice și colaborative. Scratch Tactile Junior (Tactile Jr) oferă un astfel de context, prin utilizarea unor elemente fizice care permit copiilor să exploreze principiile programării într-o manieră senzorială și intuitivă. Tactile Jr urmărește dezvoltarea gândirii computaționale, precum și a unor competențe cognitive, creative, fizice, emoționale și sociale. În acest proces, rolul profesorului se modifică: acesta nu mai este doar furnizor de informații, ci devine facilitator al descoperirii, proiectând situații de învățare, formulând întrebări, încurajând experimentarea și sprijinind elevii în construirea propriilor soluții. Formarea cadrelor didactice devine, astfel, o condiție importantă pentru valorificarea pedagogică a instrumentului. În România, Asociația Krontechies, partener oficial pentru Tactile Jr, contribuie la acest demers prin ateliere și programe de formare dedicate profesorilor.

Ce putem aduce din învățământul finlandez în clasele și școlile noastre? Gânduri și propuneri inspirate de participarea la o mobilitate Erasmus+ în Finlanda

• Loredana Braia • Colegiul Național Octavian Goga, Marghita (Bihor) • România

Participarea la cursul de formare „Happy School, Happy Learners – Tools and Theory from Finland”, desfășurat în cadrul programului Erasmus+, în perioada 4 – 8 mai 2026,  a reprezentat pentru mine o experiență de învățare deosebit de valoroasă, care mi-a oferit ocazia să descopăr o altă perspectivă asupra educației, asupra relației dintre profesori și elevi și asupra modului în care poate funcționa o comunitate școlară.

Motivația profesorului se naște în el, dar se hrănește din mediul în care lucrează

• Codrina Diaconescu • Școala Gimnazială Nr. 1, Sănduleni (Bacău) • România

Există o parte din profesor despre care vorbim prea puțin. Vorbim despre competențele lui, despre rezultatele elevilor, despre metode, programe, tehnologii și formare continuă. Îi cerem să fie bine pregătit, creativ, flexibil, empatic și mereu în căutare de soluții. Dar, dincolo de toate acestea, există un om. Un om care poate intra într-o dimineață în clasă plin de energie și, în altă zi, cu sentimentul că nu mai are de unde să dea. Un om care are propriile întrebări, îndoieli și oboseli, despre care elevii nu știu nimic. Poate că, înainte de a ne întreba cât de bine predă un profesor, ar trebui să ne întrebăm și cum se simte omul care predă.

Reconfigurarea rețelei școlare în învățământul preuniversitar: percepții cu privire la climatul școlar și calitatea educației

• Alexandra-Denisa Bârsan • Școala Gimnazialǎ Nr. 2, Chitila (Ilfov) • România

Articolul analizează percepțiile actorilor educaționali asupra efectelor reconfigurării rețelei școlare asupra climatului școlar și calității educației în învățământul preuniversitar din România. Cercetarea vine în contextul schimbărilor din anul școlar 2025–2026, cu accent pe mărirea normei de predare, comasarea și reorganizarea unor unități de învățământ și creșterea numărului de elevi în clasă. Studiul a utilizat un design mixt convergent. Componenta cantitativă a inclus două chestionare aplicate unui eșantion format din 61 de părinți și 73 de cadre didactice, iar componenta calitativă a cuprins două interviuri semi-structurate cu directori de unități de învățământ. Mărirea normei de predare este asociată cu suprasolicitare și reducerea timpului disponibil pentru pregătirea lecțiilor și sprijin individualizat, reorganizarea este legată de dificultăți de adaptare, comunicare și stabilitate organizațională, iar creșterea efectivelor de elevi apare ca dimensiunea cu cel mai puternic impact negativ perceput asupra eficienței didactice, disciplinei, relației profesor-elev și calității învățării.

Recenzie: „Terapii și intervenții psihopedagogice la persoane cu cerințe speciale”. Volum coordonat de Alois Gherguț și Adrian Roșan

• Oana Banu • Liceul cu Program Sportiv, Galați (Galați) • România

Structurat în patru capitole distincte, volumul de față abordează complexitatea abordărilor intervenționale pentru persoanele cu cerințe speciale, fiind de o mare utilitate și pentru profesori, în contextul provocărilor în creștere în demersul educațional contemporan.
În multitudinea de metode prezentate, am regăsit și PMT (Parent Management Training), o abordare al cărei scop vizează consolidarea practicilor parentale pozitive și care se bazează pe: parenting pozitiv, disciplină consecventă, comunicare eficientă și abilități de rezolvare a problemelor. Toate acestea pun bazele reducerii agresivității, a îmbunătățirii abilităților sociale și vizează diminuarea simptomelor tulburărilor de comportament.
Tot în acest volum se regăsesc articole cu privire la: strategii incluzive colaborative, strategii pentru reducerea anxietății copiilor cu TSA, intervenții psihopedagogice ce implică utilizarea tehnologiei, aspecte practice din domeniul educației incluzive etc.

Gamificarea ca strategie de inovare didactică în învățământul primar

• Elisabeta-Edit Borș • Școala Gimnazială, Apold (Mureș) • România

Pentru elevul din ciclul primar, învățarea este strâns legată de experiență, acțiune și descoperire. Particularitățile de vârstă ale copilului impun utilizarea unor modalități de organizare a activității didactice care să valorifice nevoia naturală de explorare, participare și progres. Jocul ocupă un loc important în universul copilului, reprezentând nu doar o activitate recreativă, ci și o modalitate de cunoaștere și de raportare la realitate.
În acest context, gamificarea reprezintă o direcție de interes pentru educație, prin valorificarea unor mecanisme specifice jocului în scopul susținerii procesului de învățare. Gamificarea presupune utilizarea unor elemente, mecanisme și principii specifice jocului în contexte care nu sunt, în mod obișnuit, jocuri. În educație, scopul acestei abordări este creșterea implicării elevilor și susținerea atingerii obiectivelor de învățare.

Beneficiile resurselor educaționale deschise pentru profesori

• Bianca Loredana Bădiță • Școala Gimnazială Ioan Ciucurel, Șoșdea (Caraș-Severin) • România

Pentru un profesor, timpul este una dintre cele mai importante resurse. Pregătirea lecțiilor, căutarea materialelor potrivite, adaptarea conținuturilor pentru diferite clase și, mai ales, găsirea unor exemple care să îi ajute pe elevi să înțeleagă mai ușor o anumită temă pot ocupa foarte mult timp. De multe ori, o parte considerabilă din munca profesorului se desfășoară în afara orelor de curs, tocmai pentru ca lecția să fie cât mai bine pregătită. Resursele educaționale deschise pot fi un ajutor real. Ele îi oferă profesorului acces la materiale care pot fi consultate și, în funcție de licența sub care sunt publicate, reutilizate sau adaptate. Astfel, profesorul nu mai este nevoit să pornească de fiecare dată de la zero atunci când pregătește o lecție. Poate găsi o prezentare, o fișă de lucru, un material video, o imagine, un exercițiu sau o activitate care se potrivește temei pe care urmează să o predea și o poate integra în propriul demers didactic.

Eficiența pedagogică a abordării interdisciplinare

• Mihaela Melinte • Liceul de Transporturi Auto Traian Vuia, Galați (Galați) • România

În viziunea lui Constantin Cucoș, reputat pedagog român, interdisciplinaritatea este „o formă de cooperare între discipline diferite cu privire la o problematică, a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergență și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere”. Așadar interdisciplinaritatea are drept scop redarea unei imagini integratoare a unei proces/ fenomen prin tratarea acestuia din perspective științifice diferite. Unul dintre aspectele cele mai importante care stau în atenția reformei globale, comprehensive a învățământului modern în general și a reformei curriculare în special îl constituie organizarea interdisciplinară a conținuturilor, care vizează depășirea granițelor artificiale dintre diferite discipline de învățământ, asigurând fiecăreia posibilitatea de a participa cu propriile rețele și scheme conceptuale și cu propriile metode de cercetare pentru rezolvarea problematicii globale a lumii contemporane. Dicționarele de specialitate definesc interdisciplinaritatea drept „ansamblul relațiilor și interacțiunilor dintre diferite conținuturi și mesaje angajate la nivelul unui demers didactic/ educativ cu finalitate relevantă în planul formării dezvoltării personalității elevului, studentului”.