În decursul anilor de școală, elevul își dezvoltă abilități și acumulează anumite cunoștințe, informații științifice din diferite arii curriculare/ discipline, ceea ce numim de fapt… cultură generală. La finalul ciclului gimnazial, elevul se orientează către un anumit segment de interes și va studia un profil/ specializare în liceu. Atâta timp cât în practica didactică ne axăm doar pe transmiterea de cunoștințe și nu pe dezvoltarea unor competențe practice, aplicate, școala în următorii ani nu va mai performa deloc. Pentru aceasta, programele școlare ar trebui să favorizeze/ să permită mai mult transferul interdisciplinar și pluridisciplinaritatea! O abordare intra-, inter-, transdisciplinară în lecțiile de biologie este necesară, prin natura domeniului de cunoaștere. Se concretizează în limbajele, metodele și mijloacele abordate de cadrul didactic. Această abordare pluridisciplinară se poate realiza fie în cadrul orelor propriu-zise din planul-cadru, curriculum comun, fie în cadrul unor opționale integrate.
În ceea ce privește biologia, voi prezenta anumite direcții prin care un profesor de biologie poate îmbina o anumită lecție într-un mod foarte creativ cu un alt profesor, cu un alt conținut, de la altă disciplină.
Profilul absolventului de clasa a VIII-a din prisma celor opt competențe cheie
Dată fiind structura examenului de evaluare la clasa a VIII-a, mulți elevi, dar și părinți, pierd din vedere faptul că finalitatea ciclului gimnazial nu constă doar în pregătirea la cele două discipline – limba română și matematică, astfel consider că este de datoria noastră să le reamintim in permanență că rolul școlii generale (așa cum se numea odată) este acela de a forma elevilor o cultură generală, deprinderi, valori si atitudini care vor constitui fundamentul educației acestora.
Trebuie sa înțelegem că societatea contemporană este una în permanentă schimbare, prin urmare, pentru a răspunde cerințelor actuale, viitorii adulți vor trebui să dea dovadă de o mare capacitate de adaptare, cunoștințe, respectiv abilități practice in varii domenii, pentru a fi competitivi pe piața muncii.
Evaluarea competenței de receptare a mesajului scris la ciclul primar
Evaluarea didactică este o activitate esențială în cadrul actului educațional, fiind un factor reglator care susține și stimulează activitățile de predare și învățare. Așadar, în manualele ciclului primar se regăsesc sarcini care stimulează interesul copiilor pentru a învăța, care pentru dascăli sunt un mod util de expunere a informațiilor, dar și sarcini care pun în valoare ceea ce știu elevii să facă cu toate cunoștințele și experiențele dobândite. Indiferent de disciplină, itemii de evaluare trebuie să pună în valoare abilitățile, capacitățile, competențele, aptitudinile pe care elevul le posedă la finalul unei perioade de instruire.
Efectele pandemiei asupra învățământului preșcolar
Odată cu declararea pandemiei de COVID-19, întregul sistem de învățământ din România a fost luat pe nepregătite, punând cadrele didactice, părinții și copiii în fața unei situații nemaiîntâlnite. Efectele pandemiei se răsfrâng asupra copiilor, cadrelor didactice și asupra părinților, însă un parteneriat solid între aceștia conduc către scopul comun, educația micilor preșcolari.
Să fii cadru didactic în clasa online
Să fii cadru didactic într-o lume mistuită de schimbări climatice, progres tehnologic și distanțarea socială impusă de noul coronavirus care a îngenunchiat o lume întreagă este o provocare permanentă. Dascălul devine prieten, ghid în gestionarea situațiilor de criză psihologică ce îi cuprinde pe cei mici, maestru în utilizarea platformelor digitate în cadrul lecțiilor online și abia apoi creator de educație. Să încerci să îi apropii pe copii de cărți în această perioadă în care se pune accent pe digitalizare și învățare la distanță este aproape imposibil fără să ne adaptăm discursul și strategiile permanent. Cutia Pandorei s-a deschis în martie 2020 în sala de clasă pentru că, într-o țară mistuită de analfabetism funcțional, iubitoare de gadgeturi am fost nevoiți să utilizăm tehnologia care, pe alocuri, lipsește cu desăvârșire, tocmai pentru a stimula copiilor curiozitatea și dorința de învățare. Cuvintele de ordine trebuie să fie, mai ales acum, echilibrul în schimbarea metodelor de predare, evaluare, învățare.
Dans: Mișcare și sănătate
Simplitatea arată mereu ceea ce este dincolo de fațada fiecărui om. Sunt mulți dintre noi care fac acte umanitare pentru a înregistra la CV o… acțiune. Dar sunt mulți, totodată, care simt, doresc și sunt împreună cu cei de lângă ei. Nu văd ACTE UMANITARE, ci văd în aceste gesturi ceva firesc, normal. Este identic cu „emitem cuvinte ca să Vorbim, dar uităm să emitem cuvinte ca să Comunicăm”.
Ca profesor de educaţie fizică şi sport, cu o vechime efectivă de 22 ani (în predarea educaţiei fizice şi sportului) şi 11 ani (în sportul de performanţă), am identificat câteva nevoi care, în urma observării sistematice a elevilor, a aplicării testelor de evaluare iniţială, formativă şi sumativă, a chestionarelor cu rol de cunoaştere a personalității, au devenit obiective prioritare în activitatea mea, ca profesor și om de la catedră. De asemenea, abordarea transdisciplinară a noilor curricule şcolare şi structura organizatorică a şcolii noastre m-au determinat să găsesc zilnic noi modalităţi de predare-învăţare-evaluare autentice care să-mi permită aplicarea firească a interferenţelor între educaţie fizică, sportul de înaltă performanţă și activitățile de timp liber, recreative.
Introducerea învățării centrate pe grupe de elevi
Misiunea oricărui profesor este aceea de a determina fiecare elev să înveţe, facilitându-i acestuia învăţarea cunoştinţelor prin metode cât mai frumoase, active, care să îi acapareze interesul şi să îi sporească dorinţa de explorare, de învăţare. Totuşi, pentru ca orice act didactic să aibă rezultatele dorite, primul lucru pe care trebuie să îl facem noi ca profesori este acela de a ne cunoaştem foarte bine elevii.
Rolul motivației pentru lecția de geografie
Geografia formează la individ (numai în condițiile motivației) deprinderea de a pune întrebări, dorința de ști mai mult (informare), capacitatea de a se descurca în diferite situații (exemplu –fenomene extreme de risc), atitudini pozitive față de mediu etc. Motivația în cadrul lecției de geografie, fie ea intrinsecă sau extrinsecă, este foarte importantă, deoarece determină la elevi curiozitatea, dorința de a participa la lecție și nevoia de a acumula noi cunoștințe sau de a căpăta noi deprinderi.
Pentru a asigura reușita unei lecții, este nevoie să determinăm o stare de atenție a întregii clase, foarte importantă receptării, înțelegerii și producerii învățării.
Despre evaluarea competenței de receptare a mesajului scris la ciclul primar
De ce și cum e mai bine să evaluăm? Ne punem adeseori această întrebare în pregătirea demersului nostru didactic. Un cadru didactic responsabil își proiectează activitatea astfel încât feedback-ul din partea elevilor să fie măsurabil, în timp real, cu accent pe îmbunătățirea activității didactice viitoare prin strategii adaptate subiecților care învață, dar, mai ales, cu accent pe punerea în aplicare a ceea ce știu elevii, a ceea ce au învățat ei într-o secvență dată și valorificarea experienței lor de învățare.
Motivația în context școlar
„Motivația în context școlar este o stare dinamică ce își are originea în percepțiile elevului asupra lui însuși și asupra mediului, care îl incită să aleagă o activitate, să se angajeze şi să persevereze în îndeplinirea acesteia pentru atingerea unui scop”, afirmă Rolland Viau[1]. Potrivit viziunii sale, percepțiile specifice contextului școlar, care constituie cele mai importante surse ale motivației, sunt: percepția elevului asupra valorii unei activități, percepția elevului asupra competenței sale de a îndeplini acea activitate şi percepția controlului pe care elevul crede că-l exercită asupra unei activități.