Transformările prin care trec actualele forme de învăţământ afectează puternic şi metodologiile procesului de educaţie, punând în evidenţă noile tendinţe ale perfecţionării şi modernizării acestora. Programele moderne includ metode active care se diferențiază mai mult sau mai puţin de predarea tradiţională sau de transmiterea convenţională a informaţiilor, pentru a obţine în schimb din partea tuturor celor prezenţi o participare deosebit de activă la parcursul propus de cadrul didactic.
Alegerea acestor metode este un aspect de fond şi nu de formă.
Clișee didactice întâlnite în învățământul primar
Clişeele exprimă o generalizare artificială, care ignoră diversitatea lumii sociale şi naturale. Cuvântul clișeu trimite la ideea de banalitate, de repetare excesivă, la șablon, la uzură sau rutină. Adesea, unii profesori nu reuşesc să amelioreze achiziţiile învățării din cauza rutinei pe care nici măcar nu o conştientizează.
Rolul profesorului de limba şi literatura română în pregătirea, conducerea şi îndrumarea jocului didactic
Pregătirea, conducerea şi îndrumarea pedagogică corectă a jocului didactic trebuie realizată constant de către profesor, deoarece jocul este o activitate importantă în evoluţia psihică a copilului. Cadrul didactic va conduce jocul cu tact, răbdare şi inventivitate perseverând şi înţelegând psihicul fiecărui elev, urmărind scopul general de formare de capacități, valori, atitudini și de însuşire de cunoștințe, încercând în același timp să nu perturbe spontaneitatea elevilor şi nici să nu înfrâneze iniţiativele copiilor. Pentru ca elevii să participe activ la activitatea de învățare ludică propusă, profesorul se bazează pe experiențele și pe stările afective ale acestora, pe interesul şi dragostea manifestată de aceştia faţă de cunoaștere, față de mediul fizic și social, față de şcoală şi faţă de disciplina Limba şi literatura română.
Importanța lecturii în dezvoltarea competențelor de comunicare la elevi
Lectura reprezintă un proces de comunicare, ce urmărește o finalitate a unui text, prin deslușirea acestuia „toate sensurile de lectură includ semnificații de transmitere și comunicare” (Robin, 1974, p.213). Cuvântul lectură provine din latinescul „lectura”, care înseamnă citire, decodificarea semnelor scrise ce formează un text, precum și descifrarea mesajelor ce sunt comunicate. Într-un sens mai larg, expresia „a lectura” a căpătat și semnificația de „a interpreta” un text literar, prin care literatura însăși transmite un ansamblu de înțelesuri ce pot provoca dificultăți de interpretare, descifrare a sensurilor unor cuvinte, sintagme. De aceea, cadrul didactic are obligația de a conduce copilul către instruire și autoeducare, astfel încât, copilul, pe baza cunoștințelor acumulate anterior, să poată înmagazina noțiuni și diferite forme de cunoaștere.
Un STOP pentru agresivitate
Agresivitatea la vârsta școlară mică a fost, este și tinde să devină o problemă destul de dificilă pentru cadrele didactice, în condițiile în care acest fenomen sub influența factorilor de natură școlară și extrașcolară se află în creștere.
Misiunea profesorul este de a aceea de a le oferi copiilor cât mai multe oportunități pentru autocunoaștere și exersarea autocontrolului şi nu aceea de a apela la clișeele „imaturității” şi „neputinței” copilului ca scuză pentru nonintervenţie și etichetare a acestuia.
Portretul managerului ideal al unei instituții de învățământ preuniversitar
Eforturile de îmbunătățire a școlii se bazează foarte mult pe un management de calitate. Managerii unităților de învățământ sunt însărcinați cu stabilirea unei viziuni clare pentru îmbunătățirea școlii și inițierea schimbării pentru a stimula inovația, pentru a asigura învățarea elevilor și pentru a crește gradul de promovabilitate. Managerul unității de învățământ are un rol hotărâtor în ceea ce privește dimensiunea performanțelor obținute de unitatea școlară. Modalitatea în care managerii își exercită atribuțiile ce le revin în planificarea, organizarea, antrenarea și coordonarea activității din unitatea școlară se reflectă în modul în care managerul gândește și acționează.
Modalități și criterii de selecție a directorilor de școli
Directorul unei unități de învățământ sau managerul cum mai este el numit în limbajul de specialitate actual, ocupă un rol principal în dezvoltarea instituției pe care o reprezintă. Atribuțiile și rolurile acestuia sunt diverse: el trebuie să managerieze oameni – să devină un lider, să conducă organizația, organizând resursele materiale, financiare și umane ale unității școlare și să determine schimbarea în organizație (schimbare la nivelul culturii instituționale, a viziunii sau misiunii școlii) în concordanță cu politicile educaționale și economice la nivel de societate. Așadar, rolul jucat de acesta este unul esențial, iar alegerea unui lider sau manager care să îndeplinească competențele amintite mai sus este o provocare pentru toate sistemele educaționale. În cele ce urmează voi încerca să fac o scurtă prezentare a modalității în care directorii de școli sunt aleși în diferite părți ale lumii.
Despre educația STEAM. Delimitări conceptuale și exemple
Începând cu anul 2007, educația STEAM s-a dezvoltat, în încercarea de a crește interesul elevilor pentru științele exacte și tehnologie. Educația STEAM contribuie la îmbunătățirea motivației elevilor şi la dezvoltarea abilităților cognitive, precum și la formarea abilităților necesare pentru obținerea și menținerea unei profesii în secolul XXI. Din perspectivă aplicativă, sunt prezentate trei exemple de valorificare a educației STEAM în învățământul primar, gimnazial și liceal la trei discipline distincte.
Roluri și responsabilități ale profesorului lider (Proiectul „Profesorii-leaderi. Profesorii ca lideri și promotori ai schimbării”)
Cerințele adresate școlii actuale impun demonstrarea calităților de lider și, implicit, a leadership-ului, la orice nivel. În școală, leadership-ul presupune găsirea, susținerea și direcționarea talentului și energiei celorlalți – elevi, părinți, ceilalți profesori, comunitatea către atingerea scopurilor educaționale comune. Ca urmare, ne propunem promovarea și cultivarea rolurilor și responsabilităților de lider în rândul cadrelor didactice, astfel încât profesorii să devină acei agenți așteptați, ai unei schimbări reale și profunde în educație. Prin proiectul Erasmus+ intitulat ”Teachers-Leaders – Teachers as Leaders and Trendsetters of Changing” (2018-1-PL01-KA201-050605), ne propunem stabilirea setului de standarde pentru formarea profesorilor lideri și aplicarea acestor modele asupra grupurilor țintă de profesori din țările participante în proiect.
Rolul cadrului didactic în calitatea educației
Când încercăm să înţelegem calitatea întotdeauna este necesar să răspundem la două întrebări fundamentale. Prima: care este produsul? Iar a doua: cine sunt clienţii? Ambele întrebări au aplicabilitate deplină şi în cazul educaţiei.
Definirea produsului educaţiei nu este deloc simplă. Există o serie de posibile răspunsuri. Nu rareori percepţia asupra „calităţii“ unei instituţii educaţionale este formată în raport cu absolvenţii acesteia. Această formulare, precum şi considerentul că absolvenţii constituie produsul sunt eronate.