Pedagogia postmodernistă își definește trăsăturile caracteristice prin: crearea de alternative metodologice, stimularea învățării prin cooperare și folosirea metodelor interactive de grup, accentul pus pe elev ca agent al construcției propriei învățări mai mult decât pe cadrul didactic ca furnizor al cunoașterii, dezvoltarea autonomiei educatului în învățare, crearea și susținerea plăcerii de a învăța, descoperind și aplicând, prin antrenarea motivației intrinseci, promovarea evaluării dialogate, accent pe analiză și ameliorare decât pe sancțiune și control (Oprea, 2006).
Profesorul și provocările comunicării în context actual
În fiecare zi ne aflăm în interacțiune cu persoane care au opinii, sentimente, convingeri, așteptări diverse. Contextul actual și situațiile de învățare online sunt doi dintre factorii care au determinat, cel puțin teoretic, utilizarea mai frecventă unor modalități noi de comunicare aflate la dispoziția cadrelor didactice. Conștientizarea propriului stil de comunicare și al stilului de comunicare al celor din jur poate constitui un bun punct de plecare pentru dezvoltarea abilităților de comunicare, fiind de la sine înțeles și acceptat faptul că fiecare persoana posedă o modalitate unică de a se exprima. Cum se pot dezvolta aceste abilități de comunicare? Opiniile experților în comunicare sunt diferite.
Examenul de titularizare: Analiza curriculumului pentru disciplina limba și literatura română
Concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar de stat are ca scop selectarea candidaților pentru ocuparea posturilor/ catedrelor pentru titularizare, respectiv pentru suplinire. Structura subiectelor probei scrise din cadrul concursului de ocupare a posturilor didactice/ catedrelor declarate vacante sau rezervate în unitățile de învățământ preuniversitar va cuprinde, pentru fiecare dintre disciplinele, domeniile, specializările la care se susține concursul, două subiecte fiecare notat cu câte 45 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu, iar nota finală se calculează prin împărțire la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare. Toate subiectele sunt obligatorii, iar timpul de lucru efectiv este de 4 ore.
Sistemul de învățământ de tip ID și online
Profesorul secolului XXI trebuie să aibă o viziune deschisă, să fie implicat, pentru a face față noilor abordări, în vederea găsirii unor direcții benefice pentru educație. Educația – menționa Ken Robinson – are nevoie de o revoluție. Din acest punct de vedere, tehnologiile digitale trebuie integrate în mod natural în această revoluție. De la tăblițele de lut descoperite la Tărtăria, în județul Alba, datate din 5500 î.Hr., la tabletele, laptopurile, device-urile folosite astăzi, calea este foarte lungă, dar – indiferent de timpul în care acestea au fost utilizate – scopul a fost același: de a transmite informații, de a învăța, de a aduce mai departe educația, ca sursă de valoare într-o societate.
Pro sau contra școlii online
Pandemia prin care trecem de un an de zile ne-a arătat faptul că predarea în mod tradițional, fără implicarea tehnologiei, nu era o variantă viabilă și modernă pentru a face un învățământ de calitate. Am învățat această lecție dură în momentul în care nu am mai putut face predare clasică, la clasă, și a trebuit, de la o zi la alta, să găsim alte metode, prin intermediul tehnologiei. „Care tehnologie?”, veți întreba. Exact! Prima problemă cu care ne-am confruntat, și cea mai mare, a fost lipsa tehnologiei – atât din partea elevilor cât și din partea profesorilor. Profesorii s-au văzut puși în postura ingrată de a găsi rapid metode pentru a comunica cu elevii lor și pentru a continua procesul de predare-învățare, pentru ca lacunele acumulate să nu facă imposibilă continuarea anului școlar.
Abordări inovative în predarea-învățarea-evaluarea online
Activitatea didactică de la clasă în perioada pandemiei cauzată de virusul Covid-19 în acest an școlar a stat sub semnul întâlnirilor online, care au încercat să suplinească, pe cât posibil, ceea ce în mod eficient presupunea comunicarea față în față. Să accepți că schimbarea trebuie să vină de la tine ca profesor pentru a facilita relația online cu elevul, nu este deloc ușor de acceptat și nici de creionat, în condițiile în care fiecare este conștient de propriile sale limite, iar folosirea platformelor de învățare a reprezentat în acest context pentru mulți o provocare. A fost nevoie de mobilizare și s-ar putea spune că s-a realizat într-un timp relativ scurt, ceea ce a lipsit în predare de mulți ani, deși au fost urmate numeroase cursuri de predare folosind mijloacele digitalizate. Mi-am propus să ies din tipar, conștientă fiind că asumarea presupune acceptare și acțiune, nu numai să gândim, ci și să punem în practică pentru prima dată metode de lucru online.
Erasmus+, o experiență premergătoare școlii online
În anul 2019, am avut șansa de a participa la primul schimb de experiență în cadrul programului Erasmus+, „Optimizarea procesului educativ prin mijloace moderne specifice sec XXI”. Încă de la început, am fost încântată de posibilitatea participării, fiind o temă de actualitate, necesară pentru a aduce un plus de calitate actului educativ. Elevii actuali sunt născuți în universul tehnologiei, fiind conectați în permanență și manifestând un interes crescut în utilizarea unor multitudini de aplicații în cadrul orelor și nu numai. Ulterior, odată cu apariția pandemiei și desfășurării școlii în mediul online, am descoperit și am apreciat și mai mult utilitatea aplicațiilor pe care le-am aflat în cadrul schimbului de experiență.
Rolul activ al conversației în orele de literatura română
În studiul limbii şi literaturii române, se impune o relație de echilibru, de interdeterminare şi conlucrare între text, profesor şi elev. Profesorul trebuie să joace rolul de facilitator al contactului dintre elev şi text, dar şi rolul de mediator prin punţile de legătură stabilite între celelalte două elemente implicate. Elevul este parte activă, cel deschis cunoașterii, gata să descifreze noi sensuri şi să-şi însușească noi termeni cu ajutorul profesorului pe baza textului. Despre rolul şi locul pe care îl ocupă conversația în activitatea didactică se pot spune foarte multe, probabil pentru că aproape oră de oră o folosim ca metodă. Tocmai deoarece este atât de utilizată, are şi multe forme de manifestare. Este normal ca în timpul unei ore, mai ales în timpul unei ore de literatură, să se poarte un dialog continuu. Dacă nu există dialog, rămâne ca variantă monologul profesorului, lucru de nedorit de către nimeni, nici de profesor, nici de elev.
Rolul personajelor feminine prezente în literatura școlară
Nu de puține ori, literatura română a fost caracterizată drept misogină: nu există nicio autoare printre autorii canonici, iar singurele personaje feminine puternice care apar în manualele școlare sunt Mara și Vitoria Lipan. Literatura studiată în liceu, spre exemplu, e una scrisă de bărbați, femeile fiind personaje protejate, înșelate, manipulate sau părăsite când sunt neînțelese. Și așa stau lucrurile și cu literatura studiată de cei mici: în basme eroul este mereu de sex masculin iar partea feminină așteaptă neputincioasă să fie salvată, zdruncinând încrederea în sine a atâtor fetițe care-și formează o părere eronată despre viață în general.
Sistemul de competențe promovat în curriculumul național. Un model de abordare la limba franceză
Acest articol își propune să prezinte o modalitate de centrare a procesului de predare-învățare-evaluare pe formarea de competențe la limba modernă franceză, la gimnaziu, plecând de la profilul absolventului de gimnaziu prezentat în curriculumul național. Pentru aceasta, va fi prezentată pe scurt noțiunea de competență, tipurile de competențe prezente în programa școlară națională. Accentul va fi pus pe corelarea competențelor generale și specifice cu activitățile de învățare adaptate mediului digital pe care le poate propune profesorul la clasă, dar și exemple de tipuri de itemi selectați pentru a forma competențele specifice vizate, toate într-o manieră modernă, adaptată CECRL și Volumului complementar al CECRL (2018).