Dintre numeroasele măşti pe care le purtăm zilnic, dintre numeroasele performări din viaţa cotidiană, m-am oprit asupra celor desfăşurate în clasa de elevi, urmărind comportamentul pe scenă, dar şi în culise al performerilor, precum şi jocul de echipă. Pe baza unor chestionare-anchetă, am reuşit să creionez portretul profesorului ideal, a cărui performare este ireproşabilă, să aflu care este imaginea profesorului real în viziunea elevilor şi cum îl văd pe cel „de vis”. Totodată, am aflat şi care este opinia profesorilor despre rolul de elev.
Sistemul de învățământ finlandez
Ocupând locul întâi în Europa și locul al șaselea mondial, după țările asiatice, sistemul de educație finlandez se remarcă prin eficiență și performanță. Este un sistem modern și dinamic în sensul în care se dorește a fi îmbunătățit continuu.
Dacă înțelegem prin eficiență atingerea unor performanțe deosebite într-o perioadă cât mai scurtă de timp, am putea afirma că sistemul de învățământ finlandez excelează prin faptul că au o promovabilitate la bacalaureat de 93%, în condițiile în care elevii petrec cel mai puțin timp la școală, având vacanțele cele mai mari din Europa. Conform evaluărilor internaţionale PISA, Finlanda ocupă locul 6 în lume privind competențele elevilor la lectură, performanțe matematice şi ştiinţifice.
Dezvoltarea gândirii logice prin folosirea fișelor de evaluare la matematică
Activitățile cu conținut matematic contribuie la dezvoltarea intelectuală a copiilor, stimulând inteligența și creativitatea. Prin intermediul lor se face trecerea treptată de la gândirea concret intuitivă la gândirea abstractă și pregătește copiii pentru înțelegerea și însușirea matematicii. O modalitate esențială de formare a deprinderii de a munci, de a învăța, de a-l pune pe copil în fața unei situații pe care el trebuie să o rezolve, este munca independentă.
Studiul de față își propune construirea și validarea premiselor teoretice pentru un program de dezvoltare a gândirii logice prin folosirea programatică a fișelor de evaluare la disciplina matematică, la nivel preșcolar.
Rutinele şi tranziţiile, activităţi ce stimulează bucuria de a învăţa a copiilor
Rutinele şi tranziţiile sunt activităţi de dezvoltare personală ce contribuie la menţinerea unui climat sănătos, armonios în sala de grupă, a tonusului copiilor şi a eficienţei parcursului învăţării pe durata întregii zile. În fiecare grupă este necesar să existe un program zilnic care să ilustreze activităţile specifice domeniilor experienţiale, dar şi pe cele de dezvoltare personală. Familiarizarea cu programul zilnic se face încă din primele zile de grădiniţă prin discuţii cu grupa, dar şi cu părinţii, pentru a-i asigura că activitatea din gradiniţă este bine planificată, iar acesta trebuie respectat.
Comunicarea asertivă în cazul conflictului profesor-elev
Dorim o educaţie de calitate, în conformitate cu dreptul european într-o şcoală sigură și fără violență verbală, fizică sau psihică. Știm că există o strânsă legătură între performanţele şcolare ale elevului și relația profesor-elev. În mod cert, principalii responsabili pentru calitatea actului educativ sunt cadrele didactice şi de aceea consider că se impune studierea amănunţită a modului în care influențează calitatea actului de comunicare, cât şi relaţia, care ar trebui să fie una de colaborare între profesor-elev.
În meseria de profesor, avem nevoie de diplomație, dar înainte de toate de sinceritate – parte integrantă a comunicării asertive. În funcţie de valorile personale depinde comportamentul nostru şi, în final, caracterul. Tot în funcţie de valori ne alegem și modul de rezolvare al conflictelor. Dacă profesorul are ca valoare adevărul şi corectitudinea, nu îi va plăcea niciodată o rezolvare prin agresivitate.
Provocările lucrului cu noile generații: între autoritate și democrație
Titlul eseului elaborat ar putea fi și „Profesorul – între autoritate și putere”. Cât de autoritar trebuie să fie un profesor în timpul lecției? Care este limita? Mai întâi, aș sublinia faptul ca autoritatea (puterea) și democrația se stabilesc în funcţie de specificul relației profesor-elev. Dincolo de conținuturile concrete care se transmit în activitatea didactică, este importanta interacțiunea care se statornicește între clasa de elevi și profesor, precum și atitudinea acestuia în a se relaționa la grup și la fiecare elev în parte.
Stadiile dezvoltării inteligenței (Studiu)
Majoritatea psihologilor sunt de părere că există mai multe stadii ale dezvoltării inteligenței, în funcție de particularitățile anatomo-fiziologice și psihologice ale copiilor; unii accentuează faptul că inteligența se dezvoltă continuu.
Motivația în învățare
Cartea trece astăzi printr-o criză profundă. Calculatorul oferă informații utile într-un timp record, iar televiziunea răspunde nevoii de ficțiune a copiilor. Imaginea este receptată cu ușurință și are un impact mult mai puternic decât cuvântul scris. Putem afirma fără să greșim: copiii citesc din obligație. Iată de aici necesitatea de a a-i învăța pe elevi „să învețe”, folosind motivația, care stă la baza întregii activități umane.
Motivația este un aliat indispensabil de prevenire a insuccesului școlar. Este cea care transformă ființa umană într-un subiect activ și selectiv.
Implicarea familiei copilului cu tulburări de limbaj în programul terapeutic-recuperator
Orice tulburare a limbajului, într-o măsură direct proporţională cu gravitatea ei, este un factor de risc al insuccesului şcolar prin influenţele exercitate asupra comunicării, dezvoltării intelectuale și socio-emoționale. Se impune cu necesitate intervenţia logopedică, care, prin rolul său corectiv, va facilita succesul şcolar și integrarea armonioasă a copilului în colectivul de elevi.
Fundamental pentru succesul terapiei va fi implicarea familiei copilului în programul terapeutic-recuperator.
Tradițional și modern în procesul de predare-învățare în învățământul preșcolar
Mulţi copii se chinuie în şcoli… pentru că felul în care li se predă este incompatibil cu felul în care învaţă. Fiecare elev dispune de un echilibru diferit între punctele tari şi slabe în aceste domenii. Aceasta va influenţa la rândul ei atât preferinţele lor de învăţare cât şi eficacitatea lor în diferite situaţii de învăţare.
Indiferent de diferenţele pe care elevii le pot prezenta, ei nu învaţă o idee nouă în izolare, ci se dezvoltă şi îşi adaptează gândirea în continuu, în lumina experienţei anterioare. În promovarea învăţării centrate pe elev, trebuie să recunoaştem experienţa anterioară individuală a elevului, şi să o folosim ca pe o bază pentru a furniza noi experienţe care să-l ajute să-şi dezvolte ideile şi abilităţile.