Profilul de formare european, pe înțelesul părinților

De fiecare dată avem rețineri în privința conținutului primei ședințe cu părinții. În rândurile care urmează, am elaborat o „scrisoare” în cadrul căreia am dat coerență unor gânduri personale, dar am încercat să aduc mai aproape de nivelul de receptare al părinților achizițiile cu care copilul ajunge în clasa a V-a și care sunt așteptările în privința competențelor, pe măsură ce acesta parcurge nivelul gimnazial. Toate aceste transformări au fost analizate din perspectiva disciplinei limba și literatura română.

Stimați părinți,

Ne situăm, împreună, la începutul unui parcurs educațional frumos în ceea ce-i privește pe copiii dumneavoastră, întrucât, din „absolvenți de clasa a IV-a”, la finalul acestui drum ei vor deveni „absolvenți de clasa a VIII-a”. Și tranziția nu va fi una exclusiv noțională, ci se va produce în primul rând prin transformările pe care le vom identifica prin raportarea la competențele cheie elaborate de Comisia Europeană încă din 2006.

„Profilul de formare european” pe care îl reperez dincolo de aceste competențe, este cel al unui absolvent care va fi cu evidente veleități pragmatice, produs al unui sistem de predare mai degrabă interdisciplinar, nu monodisciplinar, după cum am fost obișnuiți. Aceste eforturi de optimizare a educației merg în primul rând în direcția anihilării prăpastiei școală-piața muncii, prin construirea unui tânăr care să se integreze firesc și independent etapelor următoare ale vieții. Această imagine este, din punctul meu de vedere, una cu totul benefică elevului, pentru că etapele următoare ale dezvoltării sale educaționale și apoi profesionale se vor integra perfect în acest tablou unitar.

Acum, când elevii ajung în clasa a V-a, vin cu obișnuința de a fi ghidați și de a li se oferi informații. Chiar și competențele cheie care trimit spre profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a, sunt formulate în această direcție. Domină verbele de la baza taxonomiei lui Bloom, pentru că, în conformitate cu „Profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a”, în vederea atingerii fiecărei competențe cheie din cele opt, el „identifică”, „exprimă mesaje simple”, „participă la interacțiuni verbale în contexte familiare”, „explicațiile care se așteaptă de la el sunt simple”, recunoaște elemente ale contextului cultural, în ceea ce face este în permanență ghidat de învățător sau de familie (Competența digitală, spre exemplu, sintetizează excelent profilul acestui absolvent: „Utilizarea în învățare a unor funcții și aplicații simple ale dispozitivelor digitale din mediul apropiat, cu sprijin din partea adulților”). Astfel că, elevul, când ajunge în clasa a V-a este „inițiat”, la început de drum în ce privește dezvoltarea competențelor cheie, iar pe parcursul gimnaziului va dobândi autonomia de care are nevoie pentru dezvoltarea sa personală. De ce spun acest aspect? Pentru că „Profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a” înseamnă un tânăr care „caută”, „colectează”, „procesează informațiile”, „participă la interacțiuni verbale în contexte” diverse și evident nu din cele familiare. El este capabil să facă ceva cu ceea ce știe, asimilează și integrează cunoștințele, iar autonomia în raport cu cel care l-a ghidat în cadrul procesului este evidentă. Revin la aceeași competență digitală, pentru a observa cum se modifică: „Utilizarea unor dispozitive și aplicații digitale pentru căutarea și selecția unor resurse informaționale și educaționale digitale relevante pentru învățare”. În plus, de la identificare de contexte culturale, el va ajunge să facă diverse lucrări care să urmărească interculturalitatea.

Așadar, progresia este evidentă, pentru că acest absolvent va fi unul independent, autonom, va aplica integrat competențele dobândite și va exersa obiectiv autocunoașterea și evaluarea personală.

Poate vă gândiți, stimați părinți, că pe hârtie aceste competențe cheie și profilul absolventului de clasa a VIII-a sună încurajator, dar că în practică va fi mai greu să ajungem la o astfel de modelare și să avem un astfel de parcurs. Nu este așa, pentru că beneficiem de instrumentarul necesar acestui parcurs actual: disciplina limba și literatura română, prin transformările de la nivelul programelor, resimțite de dumneavoastră prin elaborarea unor alte manuale (dar care, din punctul meu de vedere, sunt pur orientative), aduce în prim-plan competența. În plus, pe lângă resursa informațională modificată, ar trebuie să se producă o modificare la nivelul mentalului colectiv (profesori și părinți deopotrivă), întrucât competențele de care am discutat și care dau un absolvent independent, capabil și autonom se pot atinge prin gândirea integrativă, practică/ pragmatică, funcțională și inter/ transdisciplinară a materiei.

Și atunci vine întrebarea firească: „Cum va contribui limba și literatura română la dobândirea acestor competențe? (De ce fac ceea ce fac la clasă?)” Ca să vă răspund la această întrebare, înseamnă că trebuie să fiu conștientă de faptul că întreg demersul meu didactic va fi centrat pe cele opt competențe cheie:

  • comunicarea în limba maternă o voi dezvolta prin crearea la clasă a unor contexte de comunicare similare celor din timpul liber, pentru că este esențial ca elevul să cunoască regulile de acces la cuvânt, respectul dialogului în orice context și mai ales utilizarea corectă a limbii;
  • comunicarea în limbi străine: chiar dacă disciplina este limba și literatura română, elevul are la finalul clasei a VI-a de susținut o evaluare translingvistică și atunci inclusiv la română îi voi include în cadrul unor situații reale de comunicare în engleză (pentru clasele de bilingv engleză), respectiv în franceză (pentru clasele de bilingv franceză);
  • competența matematică va fi performată prin dezvoltarea unei gândiri structurate argumentativ, răspunsuri susținute critic și atitudinal, dar și prin proiecte care presupun elaborarea de machete, grafice, diagrame;
  • competența digitală, cu care sunt familiarizați poate mai mult decât noi, va fi dezvoltată prin crearea unei pagini literare de facebook, cu postări ale elevilor, creare de benzi desenate, utilizarea unor site-uri pentru crearea de cărți etc.
  • a învăța să înveți este o competență majoră, pentru că proiectele elaborate vor fi însoțite de fișe de evaluare, iar evaluarea va fi elaborată de elevi, pentru ca ei înșiși să își dea seama ceea ce este bine și ceea ce este greșit, să își dezvolte gândirea critică și capacitatea de inter și autoevaluare.
  • competențele sociale și de antreprenoriat vor fi dezvoltate prin implicarea elevilor în jocuri de rol și activități pe grupe, fie că este vorba de activități monitorizate la nivelul clasei sau acasă.
  • spiritul de inițiativă și antreprenoriat e valorificat prin alocarea elevilor de roluri/responsabilități în cadrul orei, dar și în cadrul diverselor activități pe grupe.
  • sensibilizare și exprimare culturală- va fi o competență bază, dezvoltată prin lecții de interculturalitate, prin proiecte cu trimiteri la cultura noastră, dar și la cea britanică și francofonă.

Așadar, acest profil, al absolventului de clasa a VIII-a, care dobândește competențele cheie mai sus menționate, este unul ce răspunde nevoilor sociale, aspirațiilor tinerilor modelate de cultura contemporană și nu în ultimul rând globalizării. Îmi doresc și sper ca acest absolvent, pe parcursul școlarității să nu mai fie frământat de întrebarea pe care în mod eronat, noi, cadrele didactice, o percepem ca ușor impertinentă: „Și asta la ce mă ajută în viață?”. Și mai mult de atât, vreau ca el să găsească simplu și natural răspunsul la această întrebare și parcursul său social, respectiv integrarea pe piața muncii să îl găsească pregătit, cu spirit cooperativ, dar autonom în același timp.

 

Accesări: 636

Articole asemănătoare