Sari la conținut
Revista Profesorului

Studiu privind rolul educației remediale în prevenirea abandonului școlar: Impactul și beneficiile Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS)

• Ioana Alina Trandafir • Liceul Tehnologic, Vladia (Vaslui) • România

Abandonul școlar este una dintre cele mai stringente probleme ale sistemului educațional românesc, având implicații atât asupra dezvoltării individuale a elevilor, cât și asupra progresului socio-economic al țării. Conform datelor Eurostat, România avea în 2023 o rată de părăsire timpurie a școlii de 15,6%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, cu mult peste media UE de 9,6%. Printre cauzele acestui fenomen se numără dificultățile de învățare acumulate în timp, lipsa resurselor educaționale și contextul socio-economic precar al multor elevi. Una dintre principalele cauze ale acestui fenomen este acumularea de dificultăți în învățare, ceea ce determină elevii să își piardă interesul pentru educație și să renunțe la școală.

Articol integral: Studiu privind rolul educației remediale în prevenirea abandonului școlar: Impactul și beneficiile Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS)

Abilitate, nu dizabilitate! Studiu privind educația incluzivă

• Ionica Stoica • Grădinița cu Program Prelungit Traian Demetrescu, Craiova (Dolj) • România

Educația incluzivă este mai mult decât un ideal teoretic: este o necesitate practică într-o societate diversă. În activitatea desfășurată la Grădinița „Iedera”, am avut oportunitatea de a lucra cu grupuri eterogene de copii, incluzând preșcolari cu cerințe educaționale speciale (CES), un copil audient de naționalitate ucraineană și trei fetițe vietnameze care nu cunoșteau limba română. Aceste experiențe au modelat profund viziunea mea educațională și au confirmat importanța abordării centrate pe copil, bazate pe abilități și potențial, nu pe limite.

Articol integral: Abilitate, nu dizabilitate! Studiu privind educația incluzivă

Educația parentală – o necesitate pentru echilibrul copilului

• Mioara Botezatu • Liceul Tehnologic Nr.1, Cudalbi (Galați) • România

Educația parentală se conturează ca un element esențial în societatea actuală, reprezentând acel cadru de intervenție care echipează părinții cu cunoștințe, strategii și competențe necesare pentru creșterea armonioasă a copiilor. Acest proces complex de învățare și dezvoltare personală transformă fundamental dinamica familială, facilitând trecerea de la modelele parentale învechite sau reactive la o abordare conștientă, bazată pe înțelegerea profundă a nevoilor emoționale și cognitive ale copilului. Studiile demonstrează că părinții care beneficiază de programe educaționale specializate reușesc să construiască relații mai sănătoase cu copiii lor, contribuind semnificativ la starea de bine și dezvoltarea echilibrată a acestora pe termen lung.

Articol integral: Educația parentală – o necesitate pentru echilibrul copilului

Jocuri pentru dezvoltarea abilităților socio-emoționale la preșcolari și școlari

• Silvia-Benonia Rujoiu • Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (București) • România

Educația socio-emoțională reprezintă o componentă fundamentală în procesul de formare și dezvoltare a personalității copiilor, cu implicații profunde atât în perioada școlarității, cât și pe parcursul întregii vieți. Această dimensiune a educației vizează cultivarea unor competențe esențiale precum autocunoașterea, autoreglarea emoțională, conștiința socială, abilitățile relaționale și luarea deciziilor responsabile. Cercetările în domeniul neuroștiinței și psihologiei dezvoltării demonstrează că emoțiile și procesele cognitive sunt interconectate, iar învățarea academică este influențată direct de starea emoțională a elevului. Astfel, un copil care își poate gestiona eficient emoțiile și care poate dezvolta relații pozitive cu cei din jur, va avea rezultate mai bune la învățătură și va manifesta un comportament prosocial.

Articol integral: Jocuri pentru dezvoltarea abilităților socio-emoționale la preșcolari și școlari

Impactul temelor online asupra relației părinți-copii

• Daniela Vida • Școala Gimnazială Nr. 25, Brașov (Brașov) • România

În contextul socio-economic actual generat de criza timpului petrecut de părinți alături de copiii lor, de implicarea activă a familiei în viața școlară, în  condițiile creșterii rapide a numărului de copii și tineri care își petrec majoritatea timpului în afara mediului familial și a propriei locuințe, care eșuează la examene și, mai apoi,  în viață, toată atenția se îndreaptă spre școală și spre modul în care această răspunde adevăratelor nevoi ale societății.

Articol integral: Impactul temelor online asupra relației părinți-copii

Studiu privind integrarea tehnologiilor digitale în educație: o punte crucială spre echitate și prevenirea abandonului școlar

• Mihaela Miron • Școala Gimnazială D. D. Pătrășcanu, Tomești (Iași) • România

În peisajul efervescent al educației contemporane, modelat ireversibil de progresele tehnologice exponențiale, ne confruntăm cu o serie de provocări complexe, dintre care eradicarea părăsirii timpurii a școlii se impune ca o prioritate fundamentală. Acest fenomen insidios, alimentat de o erodare generală a motivației elevilor față de procesul instructiv-educativ și de influențele heterogene ale contextului socio-comunitar, este exacerbat de o realitate persistentă și profund îngrijorătoare: existența unui decalaj semnificativ între elevii din mediul rural și omologii lor din mediul urban. Această disparitate frapantă în ceea ce privește accesul la resurse educaționale de înaltă calitate, la o infrastructură tehnologică adecvată și la oportunități de învățare relevante amplifică substanțial riscul de abandon școlar în rândul elevilor din zonele rurale, restrângându-le orizonturile de viitor și limitându-le potențialul de dezvoltare personală și profesională.

Articol integral: Studiu privind integrarea tehnologiilor digitale în educație: o punte crucială spre echitate și prevenirea abandonului școlar

Rolul complex al evaluărilor naționale la clasele a II-a și a IV-a în învățământul primar românesc: o analiză detaliată

• Valentina Tiba • Școala Primară Nr. 3, Novaci (Giurgiu) • România

Sistemele educaționale moderne recunosc pe scară largă importanța evaluării ca parte integrantă a procesului de predare-învățare. Departe de a fi doar un instrument de clasificare sau ierarhizare, evaluarea, în special cea formativă, servește drept busolă, ghidând atât eforturile cadrelor didactice, cât și parcursul de învățare al elevilor. În contextul învățământului primar românesc, un loc distinct îl ocupă evaluările naționale standardizate de la finalul claselor a II-a și a IV-a. Acestea reprezintă momente cheie de reflecție asupra achizițiilor fundamentale ale elevilor în domenii esențiale precum citit-scrisul și matematica. Spre deosebire de examenele cu miză mare care marchează finalul altor cicluri de învățământ, Evaluarea Națională la clasa a II-a și Evaluarea Națională la clasa a IV-a sunt concepute, conform metodologiilor oficiale, cu un scop primordial diagnostic și formativ. Rezultatele lor nu sunt trecute în catalog, nu condiționează promovarea și nu sunt menite să genereze ierarhii între elevi sau școli.

Articol integral: Rolul complex al evaluărilor naționale la clasele a II-a și a IV-a în învățământul primar românesc: o analiză detaliată

Formarea conceptului de număr rațional

• Liviu Petruț Duță • Școala Gimnazială, Mogoșani (Dâmbovița) • România

Dezvoltarea gândirii matematice la elevi reprezintă mult mai mult decât simpla asimilare de concepte și formule – este un proces fundamental care modelează întreaga arhitectură cognitivă a copilului. În contextul acestei evoluții intelectuale, trecerea de la numerele naturale la numerele raționale constituie un moment crucial, un adevărat salt conceptual care solicită și dezvoltă în același timp capacitățile superioare de abstractizare ale elevului.

Articol integral: Formarea conceptului de număr rațional

Rolul proverbelor și zicătorilor în modelarea atitudinii civice

• Ana-Maria Mîcîială • Școala Gimnazială Alexandru cel Bun, Bacău (Bacău) • România

Proverbul este o organizare lingvistică stabilă, repartizabilă în contexte variate, exprimând sintetic un adevăr sau o opinie generală. În antichitate și-n evul mediu proverbele reprezentau reguli de morală, indicatori pentru viața practică și mijloace de îmbogățire lingvistică. Ele se înscriu în sfera funcției educative, calitate ce implică o intenție estetică. Aristotel și Cicero și-au întocmit colecții personale de proverbe. Devenind atât de utile, popoarele antice, pentru a le avea permanent în minte, le marcau pe monumentele publice ale orașelor și satelor. Sensul educațional și valoarea educativă a proverbelor au fost evidențiate și de cea mai mare carte populară „Floarea darurilor”. Pentru Rivarol, proverbele sunt fructul experienței popoarelor, iar Quitard presupune că, la originea lor, „proverbele au fost un fel de reprimat natural al primelor experiențe ale omenirii”.

Articol integral: Rolul proverbelor și zicătorilor în modelarea atitudinii civice

Dezvoltarea inteligenței emoționale la copii

• Daniela Lenuța Voinea • Școala Gimnazială Nicolae Iorga, Focșani (Vrancea) • România

În ultimele decenii, educația modernă a început să acorde o importanță din ce în ce mai mare nu doar dezvoltării cognitive a elevilor, ci și dimensiunii lor afective și sociale. Inteligența emoțională, un concept care definește capacitatea de a înțelege, recunoaște și gestiona emoțiile proprii și ale celorlalți, a devenit un reper esențial în formarea individului. Termenul a fost consacrat de Daniel Goleman, dar ideea în sine a existat sub diverse forme în pedagogie și psihologie. Spre deosebire de inteligența tradițională (IQ), care vizează logica, raționamentul și capacitatea de învățare, inteligența emoțională (EQ) aduce în prim-plan abilități precum empatia, autoreglarea și cooperarea – competențe fundamentale pentru o viață echilibrată și pentru o bună adaptare socială.

Articol integral: Dezvoltarea inteligenței emoționale la copii