Creativitatea, o competență de secol XXI necesară la angajare și o cale către incluziunea socială, este cea mai căutată abilitate umană de care au nevoie companiile în ziua de azi. La ce ajută creativitatea pe piața muncii? La găsirea de soluții noi pentru problemele vechi. Prin urmare, unul dintre obiectivele ET-2020 (Strategia comună pentru educație și pregătire practică a UE pentru 2020) este „creativitate, inovație și antreprenoriat la toate nivelurile de educație și de pregătire practică”. Acest lucru înseamnă că ar trebui să cultivăm creativitatea și să o încurajăm în școli, în pregătirea viitorilor angajați pe piața muncii locale sau europene! Dar… ghiciți ce se întâmplă? Studiile arată că oamenii se nasc cu un potențial creativ incredibil, dar, când ajung la maturitate și intră în câmpul muncii, doar 2% dintre ei mai au același nivel genial de creativitate. Ce se întâmplă pe parcurs?

În 1968, George Land a realizat un studiu de cercetare pentru a testa creativitatea a 1600 de copii cu vârste între 3 și 5 ani, care erau înscriși în programul Head Start. Același test fusese aplicat anterior și la NASA, pentru a selecta inginerii și oamenii de știință inovativi. Rezultatele au fost atât de clare, încât a decis să aplice testul și copiilor. Apoi a retestat copiii la 10 ani și apoi la 15 ani. Rezultatele au fost uimitoare. S-a dovedit, în urma testării, că la copiii de 5 ani, procentul de creativitate se regăsește în procent de 98%, la cei de 10 ani în procent de 30% iar la copiii de 15 ani doar 12%. Adulții ajung, la maturitate, să mai aibă doar 2% din creativitatea inerentă ființei umane obișnuite.

Concluzia a fost aceea că pregătirea pentru testele standardizate din educația formală duce la pierderea creativității.

Copiii au un nivel mai mare de creativitate pentru că jocurile le stimulează imaginația – joacă roluri, au prieteni imaginari, încearcă soluții noi pentru orice problemă întâmpinată. Ce ar trebui să facem cu viitorii adulți ai secolului XXI pentru a-i ajuta să-și recâștige capacitatea de a fi creativi? Ar trebui să-i stimulăm să-și folosească imaginația!

Proiectul CreatiVET, destinat formării profesorilor și maiștrilor din învățământul profesional și tehnic urmărește exact acest lucru: implementarea unor tehnici inovative de predare, care să ajute elevii să-și redescopere și să-și cultive latura creativă. Proiectul are planificate trei sesiuni de formare în cadrul cărora echipe de cadre didactice din 5 țări (Italia, Germania, Cipru, Turcia și România) vor învăța și vor aplica tehnici de predare care să stimuleze creativitatea elevilor (jocuri, desene, vânătoare de comori, filme, fotografii). Aceste tehnici vor fi adaptate în școlile din fiecare țară, pentru a avea rezultate mai bune la nivel de instituție și pentru a pregăti absolvenți creativi și inovativi.

Dacă cineva se întreabă cum ar putea elevii care studiază discipline tehnice să fie creativi, posibilitățile sunt multiple: desenul tehnic, mecatronica, robotica, sistemele electrice, materiale de construcții inovative și ecologice, creații din materiale reciclate- sunt doar câteva exemple de activități unde poate fi încurajată creativitatea elevilor.

Creativitatea presupune o schimbare de paradigmă în gândire, o ieșire din tiparele convenționale, care ne poate ajuta să găsim soluții noi unor probleme vechi. Angajații cei mai creativi sunt la mare căutare în orice domeniu, nu doar în cele care necesită, prin definiție, o gândire creativă – cum ar fi, de exemplu, domeniul publicitar sau cel artistic. Și în domeniile tehnice, mai ales în secolul în care trăim, este nevoie de flexibilitate, gândire inovativă sau inventarea de materiale industriale mai prietenoase cu mediul.

Ideea proiectului CreatiVET este, în sine, o noutate, rodul unei gândiri flexibile și ieșită din tipar.

Faptul că ideea dezvoltării creativității a fost îmbrățișată și adoptată la nivel european denotă faptul că această nevoie de a re-inventa creativitatea este resimțită și în alte țări. Schimbările climatice și de ecosisteme ne obligă să găsim soluții noi pentru a păstra această planetă și pentru generațiile următoare, iar oamenii creativi vor fi cei mai capabili să găsească soluții noi unor probleme vechi, chiar în domeniul industrial. Și pentru că tematica acestui eveniment este predarea în echipă, subliniem faptul că obiectivele proiectului CreatiVET implică și transdisciplinaritatea activităților menite să dezvolte creativitatea elevilor: putem realiza, de exemplu, o activitate în care, pornind de la o figură geometrică dată (un triunghi, de exemplu), să cerem elevilor să caute elemente din alte discipline în care se regăsește un triunghi și să le prezinte colegilor, lucrând în echipe (triunghiul Bermudelor, piramidele egiptene, piramida lui Maslow etc). Astfel, elevii vor avea ocazia să realizeze o cercetare în mai multe domenii și să-și folosească aptitudinile digitale pentru a face prezentarea. În plus, ei vor trebui să comunice în cadrul echipelor pentru a găsi cele mai bune soluții, să-și distribuie sarcinile și să-și evalueze munca. Fiecare elev, indiferent de stilul de învățare preferat sau chiar elevii cu CES, poate avea de făcut o sarcină care i se potrivește mai bine sau pe care și-o dorește.

În cadrul proiectului CreatiVET sunt realizate și materiale care să fie de ajutor cadrelor didactice în realizarea activităților menite să dezvolte creativitatea elevilor din școli, materiale care sunt un produs al sesiunilor de formare din proiect. Aceste materiale, precum și alte informații legate de proiect se regăsesc pe site-ul proiectului (www.creativet.eu), dar și pe pagina Facebook dedicată lui, unde țările partenere postează periodic materiale legate de creativitate și de activitățile din proiect (www.facebook.com/CreatiVETEU/) .

Considerăm că acest proiect dedicat învățământului profesional și tehnic este un real ajutor în munca de educare a viitorilor angajați pe piața europeană, iar dezvoltarea abilităților creative este, într-adevăr, o necesitatea a sistemului educațional din România. Dincolo de beneficiile informaționale și formale ale proiectului, trebuie să menționăm și beneficiile întâlnirilor din proiect cu ceilalți parteneri, schimbul de informații fiind un real ajutor pentru participanții la formări. Discuțiile legate de culturile diferite, de sistemele de educație din cele 5 țări, materialele realizate și prezentate în cadrul proiectului de membrii țărilor partenere – toate acestea constituie o sursă neprețuită de informații, la care nu am avea acces în alte contexte. Comunicarea din cadrul proiectului se face în limba engleză, ceea ce constituie un al beneficiu adus participanților, aceștia având posibilitatea de a-și dezvolta și competențele de comunicare într-o limbă străină. În concluzie, caracterul inovativ al proiectului CreatiVET, obiectivele, activitățile, produsele realizate și sesiunile de formare din cadrul proiectului sunt de un real folos instituției noastre și recomandăm tuturor școlilor să lucreze și să depună proiecte Erasmus+ pe orice domeniu și pe orice axă prioritară, pentru că beneficiile aduse de aceste proiecte sunt de neprețuit!

Bibliografie
• Ginamarie Scott, Lyle E. Leritz, and Michael D. Mumford, Creativity Research Journal, , Vol. 16, No. 4, 361–388, 2004
• John Taylor Gatto, The Underground History of American Education, 2000
• George Land, Beth Jarman, Breakpoint and Beyond: Mastering the Future – Today, 1992