Profesori și elevi în mediul online

Copiii acestui deceniu s-au născut și cresc aproape de mediul digital. Sunt obișnuiți să caute răspunsuri online și să preleveze informații din acest mediu. Aproape toți copiii au un smartphone/ tabletă în buzunar, care le permite să acceseze informații oricând și oriunde, de multe ori în exces. Da, copiii sunt mult mai familiarizați cu tehnologia și le este mai ușor să gestioneze informațiile prezentate cu ajutorul ei, de aceea s-au adaptat mai rapid la învățământul online. În plus, pentru ei ceea ce aduce tehnologia are într-o mai mare măsură potențialul de a fi interesant, atractiv, iar descoperirea de instrumente digitale noi îi captează și  îi face mult mai implicați în procesul de predare-învățare-evaluare.

Mutarea de la învățământul tradițional la cel la distanță au creat numeroase nemulțumiri în rândul părinților și a cadrelor didactice, aceștia fiind nemulțumiți de faptul că atât materia cât și modul de predare în școala românească nu se pliază deloc cu predarea online. Trebuie recunoscut faptul că profesorii nu sunt familiarizați cu acest stil de lucru, cadrele didactice au fost luate prin surprindere, deoarece folosirea tehnologiei în procesul de procesul de predare online era încă departe de a fi o realitate.

Una din cele mai grele sarcini ale Ministerului Educației a fost să convingă actorii educației  de faptul că educația online este construită pe aceleași principii ca și cea tradițională. Materia în sine, temele de clasă, interacțiunea cu profesorul și notele, toate sunt similare, faptul că un cadru didactic nu intră în spațiul personal al unui elev, nu presupune că elevul nu va putea învăța.

A fost neglijat un aspect extrem de important pe care îl are școala online: copiii nu mai sunt obligați să învețe în același ritm general, fiecare copil alege modul în care preferă să obțină informația de care are nevoie, având la bază materialele trimise/ predate de profesor, după care își poate personaliza experiența de învățare folosind cu dedicație toate resursele educaționale pe care ar putea să le obțină doar cu o conectare la internet. Această opțiune permite subiecților educației să-și dezvolte capacitatea de analiză și structurare a informațiilor ce ar putea proveni din mai multe surse.

Atunci când s-a trecut la învățământul online, majoritatea părinților s-au gândit instant la calitatea nivelului de educație, deoarece aceștia nu au fost familiarizați cu conceptul de școală online și nu dețin informații despre faptul că educația instituțională poate avea loc și sub o altă formă și de oriunde. Calitatea predării în mediul online depinde mult de școală, ca și în cazul predării tradiționale.

Lipsa interacțiunii profesor-elev și elev-elev sunt principalele motive pentru care educația online este văzută ca o formă de învățământ ineficientă, dar odată cu dezvoltarea tehnologiilor digitale, unele probleme au fost rezolvate cu succes: telecomunicațiile moderne permit comunicarea în timp real. Acum există anumite spații virtuale unde elevii pot crea grupuri, pot comunica cu profesorii și între ei precum Facebook, WhatsApp etc., care sunt de mare ajutor, astfel, odată cu avansarea tehnologiei digitale, feedback-ul a devenit doar o chestiune de tehnologie.

Modul de predare online depinde în principal de modul în care este realizat cursul online, de cât de interesant este. Învățarea online este un instrument modern și puternic, dar nu își poate demonstra eficacitatea doar dacă este utilizat de un profesor cu experiență pe această direcție, care predă unor elevi doritori de a aplica tehnologia în educație, elevi care au părinți deschiși la inovare și încrezători în sistemul educațional.

Pentru a fi un proces de predare-învățare complet, este nevoie și de acțiunea părinților, care, în majoritatea cazurilor, sunt mult mai reticenți la predarea online. La acest fapt a contribuit și media, care a accentuat doar cazurile în care elevii se foloseau de online ca scuză de a nu învăța/ fi activi în mediul școlar. Părintele care nu înțelege cum funcționează mediul online este un alt factor perturbator al procesului mai sus amintit: indiferent de acțiunea sinergică a profesorului și elevului, părintele va fi reticent deoarece nu înțelege suficient de bine procesul, deci nu își poate coordona copilul pe parcursul acestui proces.

Singurul factor decident este, până la urmă, MĂRIA SA, ELEVUL. Nu, nu este o afirmație malițioasă, ci mai o reamintire a faptului că procesul de predare-învățare-evaluare se face pornind de la elev.

Bibliografie
1. Benchea C. (coord.), EDUCAȚIA DIGITALĂ – O NECESITATE ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT ACTUAL , Ghid metodologic, Editura Eduland, București, 2021.
2. Botnariuc, P., Cucoș. C., et all. ȘCOALA ONLINE: ELEMENTE PENTRU INOVAREA EDUCAȚIEI Raport de cercetare evaluativă București, Editura Universității din București, Mai 2020. https://eduvox.ro/cercetare-un-an-de-scoala-online-elemente-pentru-inovarea-educatiei/
3. Dobrițoiu, M. et all. Instruire Asistată de Calculator și Platforme Educaționale On-Line, Editura UNIVERSITAS, Petroșani, 2019
4. www.edu.ro/sites/default/files/SMART.Edu%20-%20document%20consultare.pdf STRATEGIA PRIVIND DIGITALIZAREA EDUCAȚIEI DIN ROMÂNIA.
5. gutenberg.ro/4-metode-interactive-de-predare-online/
6. www.unicef.org/romania/media/2836/file/Crearea%20unor%20sisteme%20de%20educa%C5%A3ie%20reziliente%20%C3%AEn%20contextul%20pandemiei%20de%20COVID-19.pdf

 

Accesări: 15

prof. Adelina-Roxana Grapă

Colegiul Național Economic Andrei Bârseanu, Brașov (Brașov) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/adelina.grapa

Articole asemănătoare