Cercetare privind rolul comunicării manageriale în motivarea cadrelor didactice

Literatura de specialitate pe această temă nu este foarte bogată, abordări ale relației dintre comunicarea managerială și motivarea angajaților fiind atinse în câteva articole în reviste de psihologie și sociologie. Dar o cercetare a legăturii dintre cele două constructe nu s-a făcut de către sociologi sau alți specialiști. Datele calitative pe care le-am colectat de la respondenții cadre didactice sunt date empirice ce surprind experiențele individuale în relația cu mediul școlar și interpersonal, dinamica unor comportamente generate de comunicarea director-angajat, de motivare și automotivare.

Pentru a investiga rolul comunicării manageriale în motivarea angajaților am stabilit următoarele obiective de cercetare evaluativă:

  • aprecierea climatului de muncă, a procesului de comunicare din cadrul organizaţiei școlare;
  • determinarea importanţei pe care participanţii la comunicare o acordă limbajului verbal si nonverbal;
  • aprecierea măsurii în care procesul decizional permite accesul subordonaţilor la luarea deciziilor;
  • stabilirea caracterului predominant al comunicării (formală/ informală);
  • aprecierea gradului în care subordonații acceptă stilul de comunicare al managerului;
  • constatarea existenţei în instituții școlare a unei comunicări active, deschise, precum și a feedbackului.

Întrebările de cercetare le-am formulat astfel:
I1: Se desfășoară o comunicare eficientă între directorul unei școli și cadrele didactice din subordine?
I2: Apar probleme în comunicare datorate fenomenelor perturbatoare sau stilului de comunicare al managerului?
I3: Sunt mulțumiți profesorii, învățătorii, educatorii de competența de comunicare a liderului lor?
I4: Salariații primesc suficient sprijin din partea directorului pentru a fi îndeplinite obiectivele individuale dar și ale școlii?
I5: Sunt motivați angajații din învățământ de către managerii școlari?
I6: Ce poate face un lider pentru ca resursa umană din școală să aibă o atitudine pozitivă și să muncească mai eficient?

Ipoteza construită este: Dacă într-o instituție școlară managerul practică o comunicare eficientă, atunci probabil angajații se vor simți mai motivați.

Am ales ca tip de cercetare pe cea calitativă, cu caracter explorator,  prin care am obținut date prin observare directă și cercetare cantitativă,  prin aplicare de chestionar. Scopul cercetării   este acela de a înțelege mai bine cauzele care stau la baza unor fenomene, de a explica motivațiile, atitudinile și comportamentele cotidiene ale anumitor persoane (cadre didactice) relevante pentru cercetare, de a surprinde viața lor profesională. O cercetare calitativă presupune obţinerea de răspunsuri de la un număr redus de respondenți, iar rezultatele sunt de factură calitativă: idei, percepții, sentimente, valori asociate, motive, preferinţe, sugestii.

Instrumentul utilizat este chestionarul, ca ansamblu de întrebări scrise, reprezintă o modalitate eficientă și rapidă de culegere a informaţiilor necesare studiului. Chestionarul a fost întocmit astfel încât un număr de 30 întrebări să acopere cât mai multe aspecte ale procesului comunicaţional și motivațional. Am avut în vedere ca maniera în care sunt prezentați itemii să trezească interesul celor chestionaţi, să fie preciși și înţeleși cu usurinţă.

După conținut, chestionarul creat este de opinie;  cu ajutorul lui am intenționat să studiez atitudinile, motivația, interesele, dispozițiile cadrelor didactice care s-au oferit voluntar să participe la studiul meu. După modul de aplicare, am folosit chestionarul autoadministrat. Subiecții din anchetă formulează și consemnează în același timp răspunsurile. Prin autoadministrare, ei se pot exprima mai bine: prin ceea ce răspund la întrebare, dar și prin felul cum fac aceasta.

Ca metodă de eșantionare neprobabilistă, am folosit eșantionarea de conveniență, cadrele didactice s-au oferit voluntar să răspundă, având acces ușor și fără costuri la chestionar. Mi-am propus să obțin răspunsuri de la 30 de cadre didactice din diferite instituții din țară. Am postat linkul și introducerea chestionarului pe grupul de facebook „Grup Proiectul CRED”, comunitate online ce are peste 5000 de membri, cadre didactice de toate specializările și care profesează la toate nivelurile de învățământ. Am urmărit pe site-ul isondaje.ro evoluția răspunsurilor. Când am constatat că au completat 30 persoane, am închis sondajul.

După analiza răspunsurilor la cei 30 de itemi din chestionar se observă implicarea eficientă a managerilor în comunicarea organizațională și în motivarea angajaților. Comunicarea formală generală este cea care asigură circulația fluxului de informații necesare realizării obiectivelor instituției și buna sa funcționare și se realizează prin mai multe canale.  Cadrele didactice au nevoie să le fie recunoscute competențele și să fie ascultați. Acest aspect este posibil în majoritatea instituțiilor unde profesează respondenții, dar sunt și câteva situații unde managerul nu ascultă, nu motivează, ceea ce duce la un efect negativ asupra climatului intern. Există răspunsuri din care reiese că în anumite instituții școlare comunicarea nu are la bază încrederea între receptor și emițător, având ca rezultat degradarea mesajului. Majoritatea respondenților admit că sunt tratați ca indivizi care au valoare, li se  dezvoltă sentimentul de încredere, sarcinile sunt îndeplinite, se îmbunătățește moralul și mediul de muncă devine mult mai pozitiv.

Domeniul de competență cel mai apreciat de respondenți este cel de comunicare ceea ce denotă că managerii respectivi își îndeplinesc cu succes funcțiile comunicând eficient cu resursa umană din școală, menținând și dezvoltând o rețea de contacte. Populația investigată opinează că la locul lor de muncă relațiile manager-angajați sunt consolidate, bune, creează energie; liderul își ascultă oamenii, se transformă în principalul încurajator al echipei. Cele 19 alegeri ale feței zâmbitoare de la întrebarea 14 relevă faptul că unii șefi știu să se facă apreciați și respectați. Un aspect negativ s-a constatat la itemul 20, niciun manager din cei 30 analizați nu își încurajează subalternii să se înscrie la obținerea gradelor didactice, dezvoltarea profesională și personală fiind o preocupare de natură intrinsecă a persoanelor chestionate.

Cercetarea realizată prezintă sinteze teoretice şi practice privind relevarea comunicării şi a motivației ca dominante principale ale procesului managerial, relația dintre comunicarea managerială și motivarea angajaților formând un tot coerent. Consider că obiectivele studiului au fost atinse, realizarea lor fiind posibilă datorită faptului că metodele de cercetare utilizate s-au completat.

Valoarea practică a lucrării este dată de răspunsurile formulate de respondenți care și-au exprimat opinii privind procesul de comunicare și motivare din instituția școlară unde sunt angajați.

În linii mari se poate trage concluzia că între participanţii la procesul comunicaţional din cadrul instituției școlare (manageri-cadre didactice) există voința de a comunica eficient. Directorii încearcă (unii reușesc) crearea unei atmosfere favorabile comunicării, sunt disponibili în a asculta opiniile uneori diferite ale subordonaților fără a le considera oponente.

În majoritatea organizațiilor școlare este dezvoltată o ascultare activă, relaţiile șef-angajat sunt flexibile și prietenoase, cu rare excepții, fiind bazate pe probleme profesionale și de încredere. Limbajul, mediul, factorii perturbatori, interlocutorii ca  elemente variabile din cadrul comunicării, pot afecta felul în care sunt transmise, receptate și interpretate mesajele.

* * *

Întrebările și rezultatele sondajului „Rolul comunicării manageriale în motivarea angajaților” sunt disponibile aici: isondaje.ro/res/83569982424504/

Prezentul material este un fragment din lucrarea de disertație cu titlul „Rolul comunicării manageriale în motivarea angajaților”.

 

Accesări: 74

prof. Cornelia Păncescu

Școala Gimnazială Nr. 1, Matca (Galaţi) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/cornelia.pancescu

Articole asemănătoare