Sari la conținut
Revista Profesorului

Portretul unui profesor – real sau ideal

• Livia Marilena Gherghel • Liceul Teoretic, Ghelari (Hunedoara) • România

La mijloc de septembrie, am trasat un portret al profesorului de astăzi și nu numai pe baza unui sondaj realizat în mediul rural pe un eșantion de 30 de persoane diverse atât din punct de vedere al vârstei, al pregătirii profesionale, al genului cât și al categoriei sociale din care fac parte respondenții. Au răspuns toți cei intervievați, la fel de colorat ca de fiecare dată, de altfel. Ideea centrală care răzbate, însă, din tot acest sondaj este  că profesorul  ideal se prezintă – într-un peisaj destul de sumbru.

Articol integral: Portretul unui profesor – real sau ideal

Nevoile elevilor, nevoile profesorilor

• Bănuța Rădulescu • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 236 (București) • România

Poate că, în ciuda maturității mele, încă se manifestă în personalitatea și comportamentul meu punerea propriului EU, cu nevoile și emoțiile proprii, pe primul loc. Poate că această tendință este doar o confirmare a faptului că ființa umană, oricât de conștientă ar fi de nevoile semenilor, oricât de empatică și de ancorată ar fi în realitatea ce o înconjoară, se preocupă mai mult de nevoile sale, le înțelege mai bine, le pune pe primul loc și dorește să le expună deoarece toate acestea fac parte din propria ființă și sunt resimțite cel mai bine. Cu toate aceste tendințe egoiste, specifice însușirii de luptător pentru supraviețuire (cel puțin emoțională), dacă aș fi întrebată despre nevoile mele în actul didactic, nu aș putea răspunde fără să mă gândesc că acestea sunt strâns legate de sarcinile și datoria pe care le am față de generațiile în față cărora mă prezint. Datoria mea este să le ofer acestor generații cea mai bună versiune a mea, versiune care ține pasul cu noutățile din sistem, cu dinamică societății, cu particularitățile generației pentru care sunt „dascăl”.

Articol integral: Nevoile elevilor, nevoile profesorilor

Predarea religiei prin integrarea metodelor clasice cu cele moderne

• Ioan-Dumitru Bîrsan • Școala Gimnazială, Batoș (Mureș) • România

Prima formă de educație religioasă apare în cadrul familiei, prin exemplul viu pe care cei mici îl observă în practica religios-cultică a părinților sau a bunicilor. Forma de bază a acesteia constă în rugăciunea rostită cu voce tare în diferitele momente ale zilei și în anumite împrejurări ale vieții cotidiene precum servirea mesei, pornirea într-o călătorie, începutul muncii etc. În plus, formele de catehizare ale adulților din vechime au constituit modele de educație clasică a celor care doreau să devină creștini. Astfel, se poate vorbi despre adevărate școli catehetice care aveau ca scop familiarizarea viitorilor creștini cu esența religiei, cu aspecte cultice concrete și de doctrină.

Articol integral: Predarea religiei prin integrarea metodelor clasice cu cele moderne

Manifestarea și gestionarea furiei

• Anda Mărgărit • Liceul Tehnologic Barbu A. Știrbey, Buftea (Ilfov) • România

Furia este una din emoțiile naturale, care face parte din repertoriul nostru emoțional, la fel ca și frica, bucuria, tristețea. Din nefericire, am învățat ori avem convingerea nesănătoasă că furia are conotații negative și că, prin urmare, ea nu trebuie arătată. Ori, e exact contrariul – pentru a-ți gestiona emoțiile, e necesar să le manifești. Bărbații nu plâng. Vă sună familiar? Sigur că da. E o altă convingere pe care o purtăm în tolba noastră. Ca părinți și educatori, e important să gândim ce convingeri așezăm în ghiozdanele copiilor/ elevilor noștri. Au ele sens? Să-i învățăm acele convingeri care îi vor ajuta să își gestioneze emoțiile.

Articol integral: Manifestarea și gestionarea furiei

Provocarea bullying-ului

• Daniela Mădălina Călărașu • Colegiul Național Iulia Hașdeu (București) • România

Deși evoluăm ca inteligență și performanțe în toate domeniile, în aceeași măsură  comportamentul nostru se schimbă și capătă aspecte din ce în ce mai complexe și mai periculoase. Bullying-ul este echivalentul intimidării și al dezechilibrului de putere, care presupune un comportament intenționat agresiv, care provoacă suferință fizică sau emoțională și are ca urmare  un dezechilibru de putere între agresor și victimă, manifestându-se repetitiv, regulat, într-un grup de elevi. Deși deseori este confundat cu actele izolate de comportament agresiv, acestea nu dispar de la sine, necesitând intervenția adulților.

Articol integral: Provocarea bullying-ului

Disciplină ori pedeapsă?

• Anda Mărgărit • Liceul Tehnologic Barbu A. Știrbey, Buftea (Ilfov) • România

„- Dacă nu îți faci temele, nu ieși cu prietenii!” și „- Dacă nu înveți, iei 4!” Câți dintre noi – și mă refer în special la cei care am crescut cu „cheia de gât” – nu am auzit aceste replici amenințătoare venind din partea părinților ori a educatorilor noștri sau nu am experimentat „scaunul rușinii” ori statul la colț? Ca să nu mai amintim și celebra nuielușă sau de cureaua tatălui… Mai poate fi discutabil dacă ne-au făcut vreun bine? Categoric, nu. A recunoaște acum că pedeapsa nu și-a atins obiectivele e doar un semn de maturitate și nu o condamnare a ceea ce a fost valabil cândva.

Articol integral: Disciplină ori pedeapsă?

Precepte moderne de stimulare a interesului pentru lectură la clasele liceale

• Maria-Magdalena Mihailo • Liceul Tehnologic Sfântu Nicolae, Deta (Timiș) • România

Beneficiile indiscutabile ale avansului tehnologiei într-o eră a globalizării pot avea și efecte nedorite, resimțite, în principal, la nivelul percepției tinerilor față de carte, ca obiect. Profilul cititorului acestui început de mileniu este unul aparte, el având cultura imaginii facilitate de mijloacele digitale. Este cumva firesc, căci spațiul virtual devine atractiv prin impactul vizual și prin accesibilitatea multitudinii de informații puse la dispoziție extrem de rapid, fără efort. Omul acestor timpuri moderne devine un ins banal sedus de accesibilitatea tehnologiei, rămânând „simplu, nivelat, timorat, tehnologic și relativist”.[1] Lecturile cronofage sunt înlocuite tot mai mult de recenzii accesate cu ușurință, de rezumate care nu contribuie semnificativ la bagajul cultural al elevilor. Profesorului de limba și literatura română îi revine, ca o misiune aparte, sarcina cultivării gustului pentru lectură, prin deschiderea către vastele paliere ale literaturii.

Articol integral: Precepte moderne de stimulare a interesului pentru lectură la clasele liceale

Lecții ale trecutului pentru reformarea școlii contemporane

• Stela Rodica Mustățea • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 7, Mangalia (Constanța) • România

Marele umanist olandez Erasmus afirma, încă din secolul al XVII-lea, faptul că viitorul unei națiuni este hotărât de modul în care aceasta își pregătește tineretul. În prezent, educația este apreciată ca fiind prioritate națională și, în măsura în care învățământul are misiunea de a-i forma și de a-i învața pe copii și pe adolescenți să știe, să facă, să conviețuiască împreună cu ceilalți și să fie, consider că nici un guvern nu a tratat educația ca pe serviciul public cel mai important asigurat de stat.

Articol integral: Lecții ale trecutului pentru reformarea școlii contemporane

Profesorul rezilient

• Cristina Tudorașcu • Școala Gimnazială I.G. Duca, Petroșani (Hunedoara) • România

Sunt o persoană rezilientă? Aceasta este întrebarea pe care fiecare dintre noi ne-o punem  din ce în ce mai des, atunci când apar situații dificile în viața noastră. De obicei, când suntem în dificultate, ne măsurăm reziliența, apoi uităm de ea, punând-o la păstrare cumva până la următoarea încercare, fără a ne strădui să aflăm cum să ne autoeducăm sau cum  să devenim mai rezilienți.
Reziliența unui individ poate fi definită ca fiind  capacitatea acestuia de a se adapta, de a înfrunta într-o manieră pozitivă la situații  dificile sau nefavorabile. A fi rezilient nu înseamnă a ocoli momentele dificile din viața ta, ci a putea să le depășești, a avea tăria de caracter, puterea și acele abilități care îți sunt necesare pentru a trece peste aceste situații.

Articol integral: Profesorul rezilient

Misiunea școlii românești în era globalizării

• Ionela-Luiza Corcodel • Școala Gimnazială Pompiliu Marcea, Târgu-Jiu (Gorj) • România

Globalizarea reprezintă un „fenomen de transformare a lumii într-o unitate, care se manifestă la scara întregului glob prin crearea de instituții și organisme politice suprastatale, printr-o politică economică și de securitate comună.”(1) Fiind un proces complex ce implică diferite domenii ale societății umane (prin extinderea activităților sociale, economice și politice peste granițe), globalizarea poate fi văzută  ca o strategie, un fenomen, o ideologie sau  chiar contopirea celor trei.

Articol integral: Misiunea școlii românești în era globalizării