Sari la conținut
Revista Profesorului

Fundamente ale procesului instructiv-educativ

• Diana Cristea • Liceul Teologic Penticostal, Arad (Arad) • România

Omul este o ființă complexă și educarea lui trebuie să se fundamenteze pe cunoașterea mecanismelor care stau la baza „funcționării” lui. Sistemul educațional trebuie să-și desfășoare activitatea practică folosind mijloace și procedee care au la bază cercetările psihologiei și pedagogiei. Cei care elaborează și utilizează procedee și tehnici pedagogice trebuie să cunoască procesele psihice care sunt implicate în procesul de învățare pentru a-l putea ghida pe cel care învață spre obținerea celor mai bune rezultate.

Articol integral: Fundamente ale procesului instructiv-educativ

Managementul conflictelor în sistemul educațional (Studiu)

• Lavinia-Ligia Lipai • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 46, Oradea (Bihor) • România

Pentru practica din organizația școlară românească, domeniul rezolvării conflictului este un domeniu în curs de cristalizare, în care sunt multe de învățat și de îmbunătățit. Prin demersul teoretico-metodologic inițiat, ne-am propus să identificăm, să sintetizăm, să completăm și să explicăm managementul conflictului în organizația școlară, în speranța că vom aduce o contribuție utilă și relevantă pentru practica educațională existentă, marcând începutul unui proces. În demersul investigativ am utilizat focus-grupul, apoi ancheta pe bază de chestionar în contextul testării ipotezelor, aceasta aducând o contribuție decisivă la explicarea variabilității răspunsurilor.

Articol integral: Managementul conflictelor în sistemul educațional (Studiu)

Aspecte metodologice de implicare a preșcolarilor în activități de explorare/ investigare a naturii

• Stela Gînju • Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă, Chișinău (Chișinău) • Republica Moldova

Chiar de la naștere, copiii sunt mici exploratori. La baza comportamentului de explorare-investigare stă reflexul necondiționat de orientare-cercetare. Încă de la vârsta de 3-4 săptămâni, copiii sunt înzestrați cu  instinctul „curiozității” sau instinctul „ce se întâmplă?” Copilul întoarce ochii, apoi  capul, în direcția din care se aude vocea mamei sale sau de unde acționează excitanți  mai puternici: zgomotul, lumina. După vârsta de două luni, copilul va acorda din ce în ce mai multă atenție lumii din jurul său. La șase luni, va folosi mâinile pentru a apuca și a-si apropia obiectele și pentru a le „explora” cu minuțiozitate. După un an copilul deja umblă în picioare și  își va folosi  aparatul locomotor în vederea explorării spațiului. La 3-5 ani  copilul va putea folosi limbajul verbal ca mijloc de comunicare, nevoia de cunoaștere va dobândi noi forme de exprimare. Este perioada în care copilul își satisface aceasta trebuința adresând întrebări adulților (vârsta decelușilor). [2]

Articol integral: Aspecte metodologice de implicare a preșcolarilor în activități de explorare/ investigare a naturii

Utilizarea dispozitivelor mobile în cadrul orelor de matematică

• Ionuț Mihăiță Stoica • Liceul Teoretic Nicolae Iorga, Nehoiu (Buzău) • România

Formarea și dezvoltarea competențelor matematice înseamnă nu numai  învățarea unor  concepte matematice, ci presupun și  procese cognitive și metacognitive care pot fi valorificate  printr-o bună alegere și construcție a experiențelor de învățare din cadrul procesului de predare-învățare-evaluare. Acest proces creează oportunități pentru ca elevii să fie conduși spre conexiuni între diferite teme, între abstract și practic, iar mijloacele TIC reprezintă un avantaj important în explorarea de concepte și relații matematice.

Articol integral: Utilizarea dispozitivelor mobile în cadrul orelor de matematică

Predarea activă și ludică a limbii prin intermediul instrumentelor digitale, la clasele primare

• Liliana Scîntei • Școala Gimnazială Miron Costin, Galați (Galați) • România

Restructurarea percepției asupra învățării limbilor străine prin enunțarea celor patru deprinderi integratoare: ascultare, exprimare orală, citire, exprimare în scris, a configurat, în timp, o paradigmă nouă asupra învățării limbii materne. Documentul elaborat de Parlamentul European (2006/962/EC), referitor la cele opt competențe cheie, a condus la modificări în cadrul didacticii disciplinei, în sensul că modelul comunicativ-funcțional se aplică și în învățarea limbii materne.

Articol integral: Predarea activă și ludică a limbii prin intermediul instrumentelor digitale, la clasele primare

Dezvoltarea de abilități prin folosirea resurselor video

• Maria Burunov • Liceul de Arte Ionel Perlea, Slobozia (Ialomița) • România

Resursele educaționale în format digital sunt utilizate ca materiale didactice realizate în formate variate – text, grafică, sunet și/sau video. În diversele activități didactice, ele au un rol formativ aparte, putând fi aplicate în predare, sistematizare, dar și în evaluare. O modalitate foarte eficientă, atractivă și rapidă este aceea a resurselor video care combină textul, sunetul, imaginea și care oferă elevilor posibilitatea exprimării multiple, a afirmării creativității.

Articol integral: Dezvoltarea de abilități prin folosirea resurselor video

Mentorul de inserție profesională – model de conduită în activitatea didactică

• Mirela Turcescu • Colegiul Economic Maria Teiuleanu, Pitești (Argeș) • România

În școala românească de astăzi, mentorul de inserție profesională este atât un model profesional, cât și spiritual pentru profesorii stagiari. Întreaga activitate a unui mentor contribuie la înnoirea, dar și la durabilitatea sistemului educativ, având ca finalitate consolidarea activității din școală prin formarea unor cadre didactice bine pregătite, care să facă față cu succes tuturor provocărilor.

Articol integral: Mentorul de inserție profesională – model de conduită în activitatea didactică

Învățarea vizibilă

• Cristina Tudorașcu • Școala Gimnazială I. G. Duca, Petroșani (Hunedoara) • România

Despre învățarea vizibilă am aflat în urmă cu câțiva ani, când mi-a picat în mână o carte care poartă exact acest nume – era un ghid pentru profesori scris de John Hattie. Am citit atunci cu o mare încredere, pentru că mi-a plăcut ce am găsit în fiecare capitol și am recunoscut multe lucruri  bune pe care le făceam, dar și multe greșeli. Mă străduiesc de atunci să fac învățarea vizibilă  elevilor mei, colegilor mei și directorilor școlii. Despre toate acestea vreau să vă mărturisesc în acest articol.
Se spune că dacă conștientizezi ceea ce faci este mai eficientă învățarea, iar greșeala este o mărturie a învățării aceste două lucruri stau la baza muncii mele la clasă și mă ajută să fac învățarea vizibilă.

Articol integral: Învățarea vizibilă

O perspectivă asupra educației din următorii 10 ani

• Raluca Maria Chirțan • Centrul Județean de Resurse și de Asistență Educațională Timiș (Timiș) • România

În următorii 10 ani, lumea va fi tot mai digitalizată și robotizată. Inteligența artificială ar putea influența și domina inteligența emoțională, ceea ce noi, cadrele didactice, nu ne dorim. Ne dorim educarea ființelor umane ca viitori adulți responsabili pentru societatea viitoare, păstrând natura umană intactă. De aceea, încerc să pun în practică ceea ce propune Augusto Cury în cartea Părinți străluciți, Profesori fascinanți (2005). În partea a V-a a cărții, Școala Visurilor Noastre – Proiectul Școala Vieții, Cury descrie secolul vitezei, unde imaginile repetate și succesive creează SGA – Sindromul Gândirii Accelerate, și ne oferă repere pentru a dezvolta inteligența emoțională, atât de vitală în relațiile interumane.

Articol integral: O perspectivă asupra educației din următorii 10 ani

Integrarea aplicațiilor digitale în activitățile didactice

• Ramona Oana Bauer • Școala Gimnazială Șerban Cioculescu, Găești (Dâmbovița) • România

Pedagogia postmodernistă își definește trăsăturile caracteristice prin: crearea de alternative metodologice, stimularea învățării prin cooperare și folosirea metodelor interactive de grup, accentul pus pe elev ca agent al construcției propriei învățări mai mult decât pe cadrul didactic ca furnizor al cunoașterii, dezvoltarea autonomiei educatului în învățare, crearea și susținerea plăcerii de a învăța, descoperind și aplicând, prin antrenarea motivației intrinseci, promovarea evaluării dialogate, accent pe analiză și ameliorare decât pe sancțiune și control (Oprea, 2006).

Articol integral: Integrarea aplicațiilor digitale în activitățile didactice