Pe lângă considerentele de ordin psihologic și social, unele mutaţii produse în evoluţia teoriei și practicii educaţiei, mai cu seamă în planul scopurilor educației şi al procesului didactic însuşi, determină necesitatea adoptării unor modalități de tratare diferențiată a elevilor.
O școală perfectă
Nu mi-am propus, în aceste rânduri, să răspund la întrebarea ce înseamnă azi „școala perfectă”, deși ar fi interesant de aplicat un chestionar cu această temă elevilor. În opinia mea, unul dintre cele mai frumoase daruri pe care școala i-l poate oferi unui copil este acela de a-l ajuta să învețe să-și cultive măiestria personală. Aici, copiii au timp destul să reflecteze asupra dorințelor de viitor, asupra modului în care ar trebui să vadă lumea, deci să-și formeze o viziune personală asupra vieții.
Stima de sine şi succesul şcolar
Stima de sine a elevului şi modul în care acesta se vede pe sine în relaţie cu ceilalţi şi cu activităţile pe care le desfăşoară zi de zi îşi va pune amprenta asupra stării de siprit, dar şi asupra succesului sau insuccesului activităţilor desfăşurate. O imagine de sine bună, încurajată de profesor (atât verbal, cât şi prin modalităţi non-verbale care, de multe ori, au un efect mai puternic) va duce la efectuarea cu succes a unor activităţi diverse, iar sentimentul de împlinire generat va genera noi şi noi împliniri.
Agresivitatea ca reacție comportamentală
Numeroasele filme, reclame, jocuri nu fac decât să ofere copiilor o părere deformată despre ceea ce este bun, plăcut, frumos. Dacă, în trecut, în basmele tradiţionale, agresivitatea şi lupta erau cât mai mult posibil evitate sau limitate la lupta dintre cei doi exponenţi ai puterii, binele şi răul, astăzi aproape toate emisiunile sau acţiunile la care copiii sunt martori încep cu răutatea şi sfârșesc cu agresivitatea. Ce fel de valori proiectează ele?
Chiar şi cele mai nevinovate emisiuni TV au momente de violență fizică sau verbală. Începând cu mult-vizionatele desene animate cu Tom şi Jerry şi terminând cu filmele ce au ca protagonişti „marii” şi „admiraţii” actori Van Damme, Arnold Swarzenneger, totul musteşte de episoade agresive. Suntem îndreptăţiţi să ne întrebăm: încotro se vor îndrepta copiii noştri?
Rolul familiei în dezvoltarea socială a copilului
Încă de la naștere, copilul este supus unui proces de socializare pe parcursul căruia dobândește un comportament necesar aderării lui la cultura și societatea din care fac parte, dobândind reguli de conduită, sisteme de credințe și atitudini.
Acest proces de socializare este influențat, în copilărie, în cea mai mare parte de părinți, aceștia constituind primele modele cu care copilul va dori să se identifice, care îi asigură suportul material, dar și cel afectiv de care are atâta nevoie. În familie începe construcția personalității copilului, în interiorul ei se însușesc regulile elementare de conduită civilizată, deprinderile de curățenie, tot aici se cumulează un număr important de obiceiuri și tradiții privind relațiile morale.
Religie, educație, școală
Studiul religiei în școală a devenit în ultima vreme un subiect de controversă care divizează deopotrivă părinții și profesorii, politicienii și elevii, fără a se ajunge la un consens, la o poziție comună.
Articolul se dorește o pledoarie pentru studiul moralei creștine în școală și pentru o abordare modernă, transdisciplinară, a studiului religiei de către elevi.
Ca un artist într-un spectacol de operetă… sau despre cum predă profesorul în România
Într-o încercare de a oferi elevilor o „degustare” de cultură, căci nu a fost nici pe departe un festin pentru sufletul lor, am fost cu ei la un spectacol de operetă. (Da, da… în timpul meu liber, dați-mi fișa de pontaj ca să-mi pot justifica salariul).
Chiar de la intrare, elevii s-au îngrămădit, s-au înghesuit și au alergat pe scări către cel mai bun loc, dornici să vadă și să audă cel mai bine ceva despre care nu aveau nici cea mai vagă idee. Cam cum fac atunci când vin la școală… (Adică în prima zi de școală, că apoi nu se mai înghesuie mânați de curiozitate și entuziasm.)
Îmbunătățirea predării și învățării cu ajutorul noilor tehnologii
Lumea se schimbă, fie că ne place acest lucru sau nu. Ritmul acestei schimbări este numai rareori mai rapid decât cel normal și aceasta se întâmplă de cele mai multe ori cu inovațiile tehnice și științifice. În asemenea timpuri trăim noi astăzi. Internetul reprezintă o noțiune bine definită care influențează viața a milioane de oameni. E foarte important să folosim web-ul nu numai ca un mijloc de distracție, dar mai ales ca mediu de comunicare interactiv.
Cea mai mare rețea de informații și comunicare din lume ne oferă o mulțime de informații din toate domeniile de activitate și cunoaștere. Internetul, în special, joacă un rol tot mai mare în învățământ.
Șapte ani de „Școala altfel”
Programul național de activități educative extrașcolare și extracurriculare „Școala altfel”, implementat pentru prima dată în anul şcolar 2011-2012, continuat de programul „Să ştii mai multe, să fii mai bun!”, își propune să implice atât elevii din învățământul preuniversitar, cât și cadrele didactice și părinții elevilor într-o suită de activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor și tinerilor, punând în valoare talentele și capacitățile lor în diferite domenii, stimulând participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.
Opiniile din acest articol sunt desprinse din rapoartele anuale realizate în cadrul Școlii Gimnaziale nr. 1 Voluntari cu privire la funcționalitatea programului, la tipurile de beneficii asupra elevilor, dar și a școlii în ansamblu, la posibilele sugestii pentru ameliorarea programului în ansamblu sau a unor aspecte de detaliu.
Analiza formării competențelor receptării și producerii de mesaje (scrise și orale) la gimnaziu
Evaluarea competențelor presupune reconceperea evaluării, luând în considerare, pe lângă achizițiile cognitive ale elevilor și personalitatea, conduita și atitudinile acestora. În acest context se cuantifică și competențele de relaționare, comunicare profesor-elev, disponibilitățile de integrare socială, elevul transformându-se într-un partener al profesorului în procesul de evaluare, prin: autoevaluare, inter-evaluare, evaluare controlată.
Având în vedere recomandările Ministerului Educației Naționale, prevăzute în Programa pentru disciplina limba și literatura română (clasele V-VIII), care insistă asupra faptului că, „pe parcursul învățământului obligatoriu, elevii trebuie să-şi formeze în primul rând competenţele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar şi coerent în limba română, să asculte, să înţeleagă şi să producă mesaje orale şi scrise, în diverse situaţii de comunicare” , încercăm prin lucrarea de față să propunem un set de activități prin care să optimizăm și să evaluăm competențele de receptare și exprimare a mesajelor scrie ale elevilor de gimnaziu.