Lucrarea analizează aspecte semnificative, specifice predării și învățării interactive, din perspectiva optimizării performanței școlare. Demersul științific întreprins în acest sens se înscrie în tendințele de dezvoltare ale didacticii din ultimele decenii. Interesul cercetătorilor manifestat de-a lungul timpului, privind strategiile activizante, participative, a fost determinant în conturarea unui tablou complex al abordării conceptuale privind instruirea interactivă.
În acest context, am delimitat două metode fundamentale, „problematizarea” și „învățarea prin descoperire”, considerate ca fiind semnificative pentru o abordare interactivă a procesului de predare- învățare.
Abordarea literaturii prin intermediul studiului de caz
Societatea prezentului, dar mai ales a viitorului se circumscrie unui timp al informaţiei, al complexităţii. De aceea, investiţia în inteligenţă, creativitate şi capacitate de inovare a indivizilor, a grupurilor va fi extrem de rentabilă în viitor. Copilul este un proiect „aruncat” în lume, aflat într-o stare de „facere”, pentru ca apoi, devenit adult, să se formeze continuu de-a lungul vieţii.
Şcoala contemporană e nevoită să se plieze progresului înregistrat în cadrul societăţii, de aceea, modelul comunicării unidirecţionale, în cadrul căruia, profesorul este unicul emiţător de informaţie, iar elevul o receptează, o învaţă urmând apoi controlul profesorului, este substituit cu modelul multidirecţional caracterizat prin faptul că profesorul nu mai este singura sursă de informaţie, întrucât în timpul comunicării intervin şi elevii, oferind grupului (clasei) informaţii obţinute pe baza studierii anterioare a bibliografiei, sau în urma unor cercetări, experimentări. În aceste condiţii, opiniile lor sunt deosebit de importante, fiind receptate cu interes de către profesor, care le completează, le corectează sau le acceptă, dacă sunt bune. Deşi are loc un real schimb de experienţă între profesori şi elevi şi între elevi, acest model nu înlătură pe deplin rolul dominant al profesorului întrucât el conduce şi formulează concluziile.
Literatura pentru copii – oportunități de dezvoltare a creativității elevilor din perspectivă interdisciplinară
Începând cu anul școlar 2016-2017 am propus, la solicitarea copiilor (și, de ce să nu recunosc, și a părinților acestora), ca disciplină opțională, cursul Literatura universală pentru copii, nu doar din necesitatea atingerii unor competențe ale ariei curriculare în care se încadrează, ci, mai ales pentru dezvoltarea simțului estetic, artistic și moral, a gândirii critice și reflexive, a profunzimii în receptarea unei opere literare, în încercarea de a lărgi un orizont cultural destul de limitat de (culmea!) informatizarea lumii în care trăim.
Gândindu-mă că lectura e o rețetă bună pentru formarea oamenilor de mâine, pentru alegerea unui model în viață, mi-am propus ca orele destinate parcurgerii opționalului să nu îngreuneze procesul de învățământ (în condițiile în care numărul de ore prevăzut în Planul-cadru e suficient de mare), ci să fie pentru elevi o oportunitate de destindere, o modalitate de (auto) reflecție, astfel încât să aștepte cu nerăbdare toată săptămâna ora de Literatură universală. Că am reușit, dovadă este faptul că acest opțional are o continuitate de trei ani, urmând ca și anul școlar viitor să se regăsească în CDȘ-ul școlii.
Abordare subiectivă a manualelor de limbă și comunicare, nivel primar
Evaluarea didactică este o activitate esențială în cadrul actului educațional, fiind un factor reglator care susține și stimulează activitățile de predare și învățare. Așadar, în manualele ciclului primar se regăsesc sarcini care stimulează interesul copiilor pentru a învăța, care pentru dascăli sunt un mod util de expunere a informațiilor, dar și sarcini care pun în valoare ceea ce știu elevii să facă cu toate cunoștințele și experiențele dobândite. Indiferent de disciplină, itemii de evaluare trebuie să pună în valoare abilitățile, capacitățile, competențele, aptitudinile pe care elevul le posedă la finalul unei perioade de instruire.
Pentru disciplina limba și literatura română, manualele de Comunicare în limba română pentru clasele I și a II-a, respectiv Limba și literatura română pentru clasele a III-a și a IV-a abordează tipurile de texte în funcție de specificul vârstei școlarilor. Astfel, la nivelul clasei I apar texte scurte, de maximum 75 de cuvinte, texte narative sau poezii pentru copii.
Implicații ale jocului didactic în dezvoltarea gândirii școlarului
Jocul este o activitate definitorie pentru copil. Prin joc, stimulăm toate disponibilitățile fizice, intelectuale, afective de care dă dovadă elevul, tocmai de aceea, implicațiile jocului la nivelul procesului instructiv educativ sunt multiple și variate. Cu ajutorul jocului, activitatea de învățare devine mult mai flexibilă și nu este resimțită ca un efort din partea elevilor. El poate îmbina într-un tot armonios atât sarcinile specifice jocului didactic, dar și cele specifice activității de învățare.
Folosirea frecventă a jocului la clasă, împreună cu materialul didactic corespunzător cresc eficiența învățării, imprimă activității didactice o anumită dinamică, determinând eficiența instructiv-educativă a lecțiilor.
Cuget despre a preda și a educa
Înainte de a completa câteva rânduri cu o dezbatere referitoare la tema de mai sus, voi așterne un citat al lui Jean Jacques Rousseau, care la o lectură atentă ne face pe mulți dintre noi să descoperim sensuri ale meseriei noastre. „Scopul programului meu nu este de a-l învăța pe copil multe lucruri, ci de a nu lăsa sa-i pătrundă în creier decât idei juste și clare. Chiar dacă nu o să știe nimic puțin îmi pasă; totul este să nu se înșele; nu îl învăț unele adevăruri decât pentru a-l feri de greșelile pe care le-ar putea învăța în locul lor.”
Am văzut și profesori fericiți
În urmă cu 20 de ani, parafrazând titlul unei emisiuni în vogă, scriam un articol, deloc serios, susținând în final că am văzut și profesori fericiți. Mi s-a părut oportună revenirea la această temă, destul de picantă, a statutului dascălului în societatea actuală, întrebându-mă dacă opinia lui N. Iorga, ce susținea că în fața nimănui nu se ridică pălăria cu mai mult respect decât în fața dascălului, care, în hăinuța lui ponosită, impune prin comoara minții sale mai este valabilă. După 20 de ani, mă tot întreb (în ultima vreme) dacă mai pot afirma că am văzut și profesori fericiți. Și, cum altfel îmi pot răspunde la această întrebare decât relatând câteva din întâmplările unei zile obișnuite din viața unui profesor?
Metode şi procedee folosite în jocul didactic
Metoda didactică este constituită din mai multe procedee, care în anumite condiţii poartă numele de tehnici, cum sunt tehnicile de experimentare în laborator, de citire, de a lua notiţe sau tehnici audio-vizuale.
Reuşita activităţii depinde de precizia, corectitudinea cu care este făcută explicaţia, de gradul ei de accesibilitate.
Activități educaționale STEM în „Școala din vacanță”
Perioada vacanței de vară constituie o provocare pentru părinți, mai ales atunci când serviciul nu le permite să petreacă prea mult timp alături de proprii copii. De aceea, unele instituții de învățământ vin cu alternativa ” Școala de vacanță” prin care se oferă petrecerea unui timp de calitate de către copiii din circumscripția școlii sau prin participarea la diferite activități propuse de partenerii ce oferă servicii de educație într-o manieră nonformală. Se pot propune și activități în care școlari de vârste diverse pot fi mentori în diferite sarcini de învățare pentru ceilalți. Astfel de acțiuni constituie o parte inovativă a demersului de învățare deoarece se dezvoltă abilitățile privind lucrul în echipă, de comunicare, determinare în a face lucruri de calitate.
Dezvoltarea competențelor antreprenoriale la adolescenți
Interesul pentru domeniul afacerilor a crescut permanent peste tot în lume, dar mai ales în ultimul timp, ca urmare a dorințelor mai multor persoane de a-și obține libertatea de acțiune, de a nu mai depinde de deciziile altor persoane care conduc instituțiile în care lucrează, dacă sunt sunt deja angajați, sau ar putea să lucreze în perspectiva unei viitoare angajări în muncă.
Și în țara noastră, numărul celor care visează să-și creeze și să-și conducă propria afacere este în continuă ascensiune. Având în vedere structura economiei naționale, ritmul de creștere al potențialilor antreprenori nu este chiar atât de mare, ceea ce face mult mai importantă cunoașterea fundamentelor spiritului întreprinzător și dezvoltarea competențelor antreprenoriale la elevi.