Intrarea în școală reprezintă un moment foarte important pentru copil. În primul rând, micul școlar trebuie să treacă de la mediul familial construit pe căldură și afecțiune părintească (un climat apropiat) la un mediu mai distant (climatul oficial, mai rece), cum este cel școlar. Intrarea în școală transformă în totalitate poziția copilului în societate și caracterul activității sale. Din acest motiv, trebuie acordată o atenție specială pregătirii copilului pentru școală, dar și primirii copilului în școală.
Rolul inteligenței emoționale în progresul școlar la adolescenți
Lupta cu noi înșine are loc, cel mai evident, în perioada adolescenței, când tânărul „caută să coincidă cu sine – cristalizarea identității personale”. Adolescentul învață să înțeleagă, explice și controleze emoțiile, toate acestea ducând la o dezvoltare completă, conduita va fi echilibrată odată cu reușita conștientizării progresului. „Până acum 20 de ani, activitățile şi procesele mentale au fost estimate ca fiind mai importante decât cele emoționale, în realitate ambele sunt de importanță egală.” Emisfera dreaptă are un rol la fel de important ca și emisfera stângă, împreună echilibrul este stabilit, iar conduita adolescentul va fi una echilibrată odată ce va reuși să folosească gândirea pentru a ajunge să perceapă corect propriile emoții.
Optimizarea relațiilor interpersonale dintre elevi prin jocurile sociale
Un concept subordonat managementului educaţiei este managementul clasei de elevi. Cunoaşterea relaţiilor interpersonale din interiorul grupului prezintă o deosebită importanţă pentru randamentul şi productivitatea elevilor. Existenţa unor relaţii preferenţiale pozitive între elevi, a unor afinităţi favorizează colaborările şi induc o atmosferă destinsă de lucru.
Genul şi limbajul în învăţământul preuniversitar
Limbajul pe care îl utilizăm determină limitele a ceea ce poate fi gândit şi interpretează realitatea în care trăim. Percepţiile noastre despre lumea naturală şi cea socială sunt determinate de limbajul pe care îl folosim şi sunt deci dependente de el. Se poate astfel spune că limba este cea care codifică şi construieşte realitatea socială. Ea reprezintă unul din mijloacele prin care se constituie şi se instituie genul (ca proces social continuu), iar analiza practicilor lingvistice nu face decât să reflecte construcţia normativă a genului la toate nivelurile socialului.
A fi femeie sau a fi bărbat face ca limbajul pe care îl uzităm sau e uzitat când se vorbeşte cu sau despre noi să fie diferit, impregnat cu o ideologie de gen. Limbajul reflectă şi promovează diviziunile de gen în societate. Departe de a depinde doar de facultăţile cognitive înnăscute ale oamenilor, limbajul (şi implicit uzul lingvistic) e o practică socială ce ţine de istoria şi condiţiile de viaţă ale vorbitorilor. Învăţământul preuniversitar devine ofertant pentru analiza diverselor tipuri de discurs, oferind, prin actanţii săi, posibilitatea înţelegerii modului în care limbajul propune/impune diferite steretipuri de gândire şi de comportament social.
Educația inutilă
Educația depinde, în mod indiscutabil, de calitatea și cantitatea informației acumulată de-a lungul generațiilor. În societatea contemporană, descoperirile științifice și invențiile tehnologice apar într-un ritm alert, determinat de revoluția industrială. Acestea își pun amprenta pe viteza de dezvoltare și modul de transformare ale informației.
Ca atare, sistemul educaţional trebuie revizuit pentru a răspunde nevoilor sociale și individuale. Potrivit unui studiu realizat de European Political Strategy Center, există 10 tendințe care modelează educația.
Noi suntem aici pentru că ne pasă
Articolul reprezintă întâlnirea de lectură pedagogică, pe care am inițiat-o și care s-a desfășurat la Secția de Copii și Tineret a Bibliotecii Județene Brașov.
„Suntem aici pentru că nouă ne pasă.” Sunt cuvintele pe care 3 din 19 colege le-au spus la întâlnirea de lectură pedagogică din cadrul clubului „Inspirație pentru școală”. Și le-am recunoscut drept cuvinte-cheie. Cu 3 săptămâni în urmă, le propusesem să dezbatem primul capitol, „Starea de bine” din „Să predăm ca în Finlanda”, de Timothy Walker, și au acceptat. Întâlnirea s-a desfășurat frumos și cald, vegheați și susținuți de d-nele bibliotecare Melania Luana Butnariu și Melinda Dinu.
Creativitatea și inteligența
Dezvoltarea creativității capătă o importanță din ce în ce mai mare, deoarece se consideră că omul modern trebuie să fie un om creativ, capabil să se adapteze noilor condiții sociale, economice, profesionale, culturale și tehnologice. Astfel, creativitatea a devenit o condiție principală a progresului economic și social, pentru a crește calitatea vieții. Fiind un fenomen complex, creativitatea este strâns legată de celelalte procese psihice, întrucât la realizarea procesului creator participă întregul sistem psihic uman, creativitatea depinzând de memorie, de gândire, de imaginație, de voință, de atenție.
Specificul evaluării în situații educationale diverse: examenele și concursurile naționale pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar
Specificul evaluării în contextul examenelor şi concursurilor naţionale pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar se conturează prin referire la câteva aspecte ce se înscriu în numeroasele încercări de creştere a calităţii actului educaţional: deontologia evaluării – considerată ca un caz particular al deontologiei pedagogice, funcţiile evaluării prin intermediul probelor aplicate, precum şi eficienţa evaluării, prin referire la capacitatea sistemului de a produce, în mod satisfăcător, rezultatele preconizate.
Este evident faptul că societatea românească parcurge cu mare repeziciune etape inedite, cărora sistemul de învăţământ le răspunde cu o oarecare inerţie, fiind tot mai dificilă cristalizarea unei viziuni bine conturate pe termen lung, care să fie îmbrăţişată de toţi partenerii şi beneficiarii actului educaţional. În mod logic, evaluarea cadrelor didactice trebuie să se înscrie în demersul de schimbare şi de eficientizare a învăţământului, prin eliminarea subiectivismului evaluării, prin cristalizarea unei ecuaţii personale care să fie cât mai fidelă realitaţii, fundamenatată pe o măsurare cât mai adevărată din punct de vedere logic şi ştiinţific, dar care să nu ignore dimensiunea etică şi morală a actului evaluativ. Consider că aspectele legate de etică şi morală constituie resortul secret de care depinde întregul proces. Trei argumente voi aduce în sprijinul acestui punct de vedere.
Tulburările de vorbire și corectarea lor la preșcolari
Dacă analizăm frecvenţa tulburărilor de vorbire la diferite vârste, ajungem la concluzia că vârsta preşcolară deţine recordul. Cauzele care stau la baza acestor tulburări pot fi grupate în două mari categorii: prima, la nivelul condiţiilor, evoluţiei sau condiţiilor şi evoluţiei normale; cea de-a doua, la nivelul condiţiilor, evoluţiei sau condiţiei şi evoluţiei anormale.
Cele mai frecvente tulburări de vorbire care se încadrează în prima categorie constau în substituirea unor sunete mai greu de pronunţat cu altele uşoare şi recurgerea la pronunţarea aproximativă. E mai ales cazul dislaliilor uşoare: sigmatisme, rotacisme, lambdacisme ş.a., multe din aceste tulburări se corectează spontan, întrucât pronunţarea corectă evoluează în strânsă legătură cu dezvoltarea aparatului fono-articulator, a auzului fonematic şi cu lărgirea posibilităţilor de imitaţie verbală. Dintre elementele tipice pronunţării infantile, înlocuirea sunetului „r” cu „l” sau cu „i”, manifestă o mai mare tendinţă de stabilitate, menţinându-se la unii copii până către vârsta de 5-6 ani.
Tratarea diferențiată a elevilor din ciclul primar
Cunoaşterea copilului, în vederea tratării lui diferenţiate, se realizează pe tot parcursul procesului instructiv-educativ. Tratarea diferenţiată a elevilor din ciclul primar este văzută de cei mai mulţi învăţători, în mod unilateral, ca fiind tratarea într-un anumit mod prin anumite mijloace, mai ales a unei categorii de elevi predispuşi eşecului şcolar.
Abordând stilul tratării diferenţiate în mod corect, clasa devine un mediu dinamic şi mereu în schimbare, în care dascălii pot dovedi că apreciază pe fiecare dintre elevi şi pe toţi elevii.