Rolul motivației pentru lecția de geografie

Geografia formează la individ (numai în condițiile motivației) deprinderea de a pune întrebări, dorința de ști mai mult (informare), capacitatea de a se descurca în diferite situații (exemplu –fenomene extreme de risc), atitudini pozitive față de mediu etc. Motivația în cadrul lecției de geografie, fie ea intrinsecă sau extrinsecă, este foarte importantă, deoarece determină la elevi curiozitatea, dorința de a participa la lecție și nevoia de a acumula noi cunoștințe sau de a căpăta noi deprinderi.
Pentru a asigura reușita unei lecții, este nevoie să determinăm o stare de atenție a întregii clase, foarte importantă receptării, înțelegerii și producerii învățării.

În geografie, modalităţile prin care profesorul poate realiza captarea atenţiei elevului sunt variate: (a) apelul la motivaţia elevului, trezirea unor interese specifice cu ajutorul unor elemente de problematizare sau a elementelor de noutate; (b) folosirea unor materiale ilustrative (imagini, scheme, fragmente din opere literare, filme, materiale demonstrative).

Motivaţia, ca proces psihic valoros, stimulează și provoacă interes pentru acțiune. Ca sursă de activitate, motivația este considerată „motorul” personalităţii, contribuind la formarea elevului ca personalitate  dar și la achiziția de cunoștințe, priceperi și deprinderi practice. Motivația  redusă pentru o lecție va determina și rezultate mai slabe, lecția va fi una neinteresantă pentru elevi (va determina aprecieri negative formate pe fondul unor întrebări  de genul „este prea greu”, „este plictisitor”, „nu mă atrage deloc”,  „nu-mi va  folosi  niciodată”, „şi care-i  importanța…?”.

Motivaţia lecției pentru elevi este foarte importantă, în primul rând pentru că are o „valoare psihologică“ – asigură legătura dintre fiinţa umană şi realitatea înconjurătoare/ utilitatea în viață a competențelor formate. Exemplu: îmi va fi util în viață să știu că distanța mai mică dintre curbe de nivel înseamnă faptul că relieful este mai abrupt (De ce? Pentru că atunci când o să urc pe un  munte, (utilizând harta geografică) o să știu să aleg corect traseul).

În al doilea rând, motivația determină implicarea elevului și participarea efectivă la lecție a acestuia (adică favorizează învățarea activă). O motivație mare pentru elevi va determina aprecieri pozitive (mi-a plăcut…, am învățat ceva practic,  a fost super…) și rezultate foarte bune. Dacă elevii  și societatea în general, factorii politici și educaționali ar înțelege conștient rolul geografiei în societate ,în ziua de astăzi nu s-ar mai pune problema importanței și poziției geografiei în cadrul sistemului de învățământ.

Începerea lecției prin a da elevilor un argument de-a fi motivați este determinant în succesul acesteia. În realitate, multe cadre didactice nu transmit  elevilor că pot obține satisfacţie personală din îndeplinirea unei sarcini şcolare; de multe ori sarcinile și mesajele profesorilor nu poartă un mesaj motivator. Elevii au nevoie să ştie, în termeni exacţi: la ce se aşteaptă profesorul din partea lor să facă, cum vor fi evaluaţi, care vor fi consecinţele diferitelor acţiuni întreprinse de ei, la ce vor ajuta în practică cunoștințele de geografie acumulate la lecția respectivă.

Modalități de stimulare a motivației la lecția de geografie

a) Utilizarea metodei demonstrație și a metodei  conversației

Exemplul 1
Lecția de clasa a IX-a –Tipuri genetice de relief
Motivația lecției poate să înceapă cu două momente foare scurte (2-3 minutte):
*prezentarea a 2-3 imagini/ filmuleț cu tipurile de relief din orizontul local;
*întrebări de genul:Ce tipuri de relief există în localitatea voastră? Ce importanță practică  are pentru voi cunoașterea tipurilor de relief din localitatea voastră?

Exemplul 2
Lecţii interactive de geografie, prin care elevii au la dispoziţie simulări virtuale sau filme documentare pentru a vizualiza şi înțelege fenomenele şi procesele geografice (prin utilizarea imaginilor elevii observă de ce se produc fenomenele, care este mecanismul efectelor acestora, cum se previn aceste fenomene). Fie că durează câteva fracțiuni de secundă sau miliarde de ani, toate aceste fenomene şi procese pot fi vizualizate, repetate și  analizate în detaliu ceea ce crește interesul elevului pentru studiu.
Lecția – Ghețarii/ Relieful glaciar (clasa IX-a)
Motivația lecției poate să înceapă prin prezentarea unei simulări virtuale cu topirea ghețarilor și impactul lor asupra țărmului (1-2 minute).

b) Utilizarea metodei observației și metodei conversației

Varianta 1: Dacă la lecția de clasa a V-a sau a IX-a în cadrul capitolului Atmosfera (Factorii genetici ai climei) o să prezentăm  motivația sub forma: Această lecție este importantă deoarece ne prezintă factorii genetici ai climei, rolul  lor pentru… În această situație, motivația pentru lecție este foarte redusă, elevii nu vor fi captivați de informația prezentată și ceea ce va urma mai departe în desfășurarea lecției.
Varianta 2: Dar dacă o să începem lecția cu  alt tip de abordare :

Exemplu: Priviți pe fereastră;
– Cum este  vremea? (mohorâtă, cețoasă, ploioasă, rece, călduroasă ..);
– Ce caracteristici are atmosfera atunci când vremea este  călduroasă? (cerul este senin, nu bate vântul…);
– Ați spus că este călduroasă? Ce temperatură credeți că este afară? Care ar fi cauzele care determină  ca vremea să fie călduroasă? (factorii genetici–mase de aer calde-factorii dinamici…)  -sursa M.E. Dulamă.
– În acest moment, temperatura aerului este mai ridicată în centrul orașului decât în parc? (rolul vegetației, poluării, suprafețele de apă etc.). Captarea atenției va determina interes pentru activitățile ce se vor desfășura în cadrul orei.

c) Utilizarea metodei discuției

Exemplul 1 (lecțiile cu tema: Populația)
O formă atractivă de organizare a instruirii poate fi și discuția la o temă, care trezește interes pentru toată clasa.
De exemplu, se poate începe discuția cu tematici de actualitate, de genul: Există viață pe alte planete? Clonarea organismelor este un beneficiu pentru umanitate?

Exemplul 2
La începutul lecției pentru a stimula atenția elevilor profesorul realizează pe tablă un tabel (modelul: Ştiu | Mă interesează | Am aflat);
Elevii vor completa  primele două  rubrici din tabel. Ultima rubrică se completează la sfârșitul lecției.

d) Utilizarea activității independente

Elevii primesc o schiță în care sunt rugați să completeze două idei despre tema abordată (exemplu: lecția  de clasa a IX-a-Zona biogeografică temperată).
Elevii completează două idei, în fiecare dreptunghi, întrebând colegii. Se poate completa un alt dreptunghi cu deșertul temperat.
La geografie, în stimularea atenției și dezvoltatea motivației la elevi putem utiliza și  probleme care stârnesc dileme/ paradox (o contrazicere a situaţiei date cu cunoştinţele obţinute anterior).

e) Utilizarea problematizării

* Lecțiile despre vegetație (mediile geografice)
Exemplul 1. Eucaliptul – este un arbore ce crește în zona tropical umedă, însă în jurul lui nu se formează umbră. La sfârșitul lunii august  toată scoarţa acestui arbore cade şi trunchiul devine gol, de aceea  acestui arbore se mai zice „neruşinatul”.
Explicaţi de ce?
Răspuns posibil: Frunzele eucaliptului sunt dispuse  perpendicular la soare, de aceea nu se încălzesc. În această situație stomatele sunt deschise mereu, frunzele nu formează umbră  iar solul se usucă. Lemnul  eucaliptului creşte mai repede ca scoarţa, se desprinde şi cade.

Exemplul 2. Motivația poate stârni curiozitatea  și atenția elevilor prin prezentarea  următorului fapt: Toamna frunzele  arborilor din pădurea temperată se colorează multicolor cu nuanțe de galben, maro, roșu, portocaliu. De ce oare?
Răspuns posibil: Anumiţi compuşi chimici sunt prezenţi în frunze tot timpul anului, dar cantitatea lor creşte sau scade în funcţie de anotimp, de aceea culoarea frunzelor se schimbă. Frunzele conțin clorofilă care este produsă în prezența luminii. Spre toamnă lungimea zilei scade și cantitatea de clorofilă este mai redusă. Deci, pentru culorile pe care le îmbracă frunzele copacilor toamna sunt   răspunzătoare diversele chimicale care se găsesc în acestea. Xantofila, de exemplu, determină culoarea galbenă a frunzelor, carotenoizii dau culoarea portocalie, iar antocianul colorează frunzele în tonuri de roșu.
Așadar, când verdele produs de clorofilă dispare, celelalte culori sunt lăsate să iasă la suprafață.

f) Motivația în procesul de evaluare

Motivația este foarte importantă și în procesul de evaluare (performanță, verificarea deprinderilor, ierarhizarea elevilor etc.). În contextul social actual o importanță deosebită în evaluare  reprezintă modul în care se comunică cu elevii. Spre exemplu, la aplicarea unui test este important și motivant pentru elevi să precizăm: Dacă reușiți să rezolvați testul veți lua o notă bună. Dacă aveți probleme, mă puteți contacta pentru ajutor suplimentar și în final veți reuși și voi să obțineți un rezultat bun (importantă este cultivarea încrederii dar și recompensei).

Formarea unor priceperi şi deprinderi și evaluarea acestora completează imaginea dată de sistemul de cunoştinţe geografice. În această categorie putem include formarea deprinderii de a citi şi interpreta hărţile, precum şi mijloacele moderne audio – video. Totodată, ca latură a capacităţii de investigare a fenomenelor geografice este foarte important să trezim elevilor interesul şi deprinderea de a cerceta independent orizontul local, adică acea porţiune a teritoriului patriei de care sunt legaţi prin activitatea zilnică. De aceea. în motivația lecției de geografie ar trebui să fie inclus și spațiul local.

Concluzii

a) La disciplina geografie  din punct de vedere motivațional un rol foarte important pentru elevi  trebuie să aibă „factorul plăcere” și  „factorul provocare”, iar secundar cel de „recompensă sau recunoaștere”.

b) Motivația bazată în special pe aspectul practic, ca mijloc întemeiat, poate contribui la sporirea interesului față de procesul instructiv și acumularea cunoștințelor geografice.

c) Credem că  în această direcție ar trebui să fie canalizate resursele de timp ale cadrelor didactice și nu în generarea a multitudinii de documente (statistici, procese-verbale etc.) fără nici o valoare pentru educația elevilor și munca  cadrelor didactice.

Bibliografie

1. Dulamă M. E., Roscovanu S. (2007) Didactica geografiei, Editura Bons Officies, Chişinău;
2. Dulamă M. E. (1996), Didactica geografică, Editura “Atlas – Clusium” S.R.L., Cluj- Napoca;
3. Dulamă M. E. (2002) „Modele, strategii şi tehnici didactice activizante, cu aplicaţii în geografie”, Ed. Clusium, Cluj Napoca;
4. Mândruț  O., Ilinca N. (2006) Elemente de didactică aplicată a geografiei, Editura CD Press, Bucureşti;
5. Șorgot I. Virgil (2019) Metodica  predării geografiei – aplicații practice, Editura Rotipo, Iași.

 

Accesări: 86

Articole asemănătoare