Profilul managerial ideal pentru managerul instituției de învățământ

Activitatea  managerului presupune multiple cunoștințe teoretice şi deprinderi practice, care să-i permită managerului înțelegerea bazelor teoretice ale activității manageriale, crearea unui fond de documentație de specialitate şi conturarea limitelor  de performanță, conduită şi criteriile etice. Ne-am oprit doar asupra câtorva competențe și abilități, pe care le-am considerat  neapărat necesare şi care includ, în opinia noastră și atitudini, cunoștințe, capacități, trăsături de caracter şi de personalitate pe care ar fi ideal să le posede orice manager de unitate de învățământ, indiferent de nivelul acesteia. Un  profil managerial ideal pentru managerul instituției de învățământ,  care se concretizează într-o serie de competențe, calități,  valori și atitudini manifestate în realitatea curentă prin comportamente manageriale.

Literatura de specialitate (Sheehan & DuPrey, 1999; Okpala & Ellis, 2005; Schaeffer, Epting, Zinn, & Buskit, 2003) a evidenţiat în multiple rânduri pregatirea ştiintifico-metodică şi cunoașterea psihopedagogică drept aspecte esenţiale ale succesului activităţii didactice. Definit  de Shulman (1987, apud Nathan & Petrosino, 2003, p. 908), ca fiind „amestecul de conţinut şi pedagogie în înţelegerea modului în care aspecte, probleme, chestiuni particulare sunt organizate şi adaptate diferitelor interese şi abilităţi ale celor care învaţă”,  conceptul de „cunoaştere a conţinutului pedagogic” înseamnă că un profesor poate stăpâni foarte bine conţinutul materiei de specialitate, dar poate dispune de cunoştinţe limitate despre cum să adapteze acest conţinut în raport cu caracteristicile specifice ale celor cărora le predă.

Cunoaşterea conţinutului didactic este o condiție și o premisă (prerequisite) pentru desfăşurarea unor activităţi instuctiv-educative  reuşite din punct de vedere  pedagogic.

Recrutat fiind din rândul personalului didactic, managerul ideal trebuie să fie un foarte bun specialist, cu o pregătire științifică şi metodică de excepţie, care să fie capabil să ofere expertiza psihopedagogică şi metodică ori de cate ori îi este solicitată de către personalul didactic din subordine. Competenţa profesională  se manifestă prin capacitatea de a cunoaşte particularităţile de vârstă şi individuale elevilor,  capacitatea de coordona procesul instructiv-educativ, capacitatea de a crea şi menţine un climat adecvat,  de a  menține standarde înalte de performanţă,  dar însumează, în acelaşi timp, şi capacitatea de cunoaştere, interpretare  şi aplicare a legislaţiei generale şi specifice la situaţile particulare ale activităţi  curente, ceea ce specialiştii in domeniu denumesc competenţă juridică, suprapunându-se astfel cu competenţa managerială. Perfecţionarea şi educaţia profesională continuă, de-a lungul întregii cariere, sunt cerinţe pe care trebuie să le satisfacă toţi profesioniştii, aşadar şi managerii din unităţile şcolare.

Pregătirea  în managementul educaţional reprezintă un atu pentru ceea ce specialiştii numesc   profesionalizare a funcţie manageriale şi se manifestă  în domeniul cunoştinţelor specifice de legislaţie şcolară, legislaţia muncii, a planurilor de învăţământ, a documentelor reglatoare; directorul realizează delegarea sarcinilor, e consecvent şi coerent în propunerea şi desfăşurarea activităţilor.  Auto-formarea managerului este esenţială pentru dezvoltarea organizaţiei reprezentând calea spre performaţa organizaţiei. Pe măsură ce managerii muncesc spre a deveni eficienţi, ei ridică nivelul de performanţă al întregii organizaţii.

Tot in sfera competenţelor manageriale  am integrat şi competenţe de organizare şi planificare: directorul trebuie să fie un bun organizator al resurselor şcolii: timp, resurse financiare şi materiale, distribuie  responsabilităţile în mod eficient. Competenţele solicitate, preponderent tehnice, sunt materializate în instrumente de planificare cu obiective elaborate în mod realist, clare şi bine precizate. Pentru a desfăşura o activitate organizată în şcoală, managerul trebuie să  explice cât de clar obiectivele educaţionale ale unităţii pe care o conduce, să ia măsuri pentru realizarea acestora, să coordoneze propriu-zis activitatea din unitate atât cea educaţională cât şi administrativă, să precizeze obligaţiile şi drepturile fiecărui membru al personalului unităţii,  să alcătuiască fişa postului fiecărui salariat,  să stabilească şefii de comisie metodică/ catedră/ arie curriculară, aleşi dintre  cadre didactice competente, pentru obţinerea unor rezultate de calitate, să organizeze audienţe şi sistemul de relaţii cu publicul, să rezolve conflictele existente între peroanele ce lucrează în unitatea şcolară pe care o conduce.

Capacitatea  de comunicare, relaţionare şi negociere ţine de flexibilitatea, diplomaţia managerului, care trebuie să poată colaborara cu personalul din şcoală, cu părinţii, elevii şi alţi factori care contribuie la educare. Claritatea în comunicare, conform  studiilor care  au investigat caracteristicile profesorului eficient (Spencer şi Schmelkin, 2002),  este percepută ca o caracteristică a predarii eficiente.  Cu atât mai mult,  managerului îi este indispensabilă capacitatea de a comunica eficient, cu cât este pus deseori in situaţia de a  gestiona şi negocia situaţiile conflictuale şi  de a se ocupă personal de angajaţii nemulţumiţi.  În acelaşi timp,  managerul este cel care stabileşte relaţii cu partenerii implicaţi în educaţie: personalul didactic, părinţii, elevii, autorităţile locale. Rezolvarea promptă, transparentă şi eficientă a conflictelor  care pot apărea cu reprezentanţii autorităţilor (comunităţi, regii autonome de servicii, instituţii religioase şi culte etc.) şi a  sesizărilor, reclamaţiilor, memoriilor  reprezintă  acţiuni de manifestare a capacităţii de reacţie/ spontaneitate, a spiritului de creativitate şi a adaptabilităţii.

Capacitatea de a lua decizii şi calitatea a judecăţilor  face parte din competenţele – cheie manageriale şi se manifestă prin obiectivitate, justeţe şi spirit etic, intervenţia asupra proceselor din şcoală se face în scopul reglării şi prevenirii evenimentelor cu parcurs negativ. Profesionalismul se reflectă în acurateţea detaliilor şi al timpului suficient petrecut pentru realizarea concretă a proiectării şi organizării activităţilor; directorul ar trebui să fie capabil de consiliere în domeniul orientărilor pedagogice, să aibă cunoştinţe complexe privind procesele desfăşurate în şcoală, să fie un consultant intern: mentor, formator, evaluator.

Eficienţa managerului  educaţional  are in vedere proiectarea obiectivelor şi rezultatelor,  organizarea cadrului de realizare a învăţării. Managerul eficient  asigură şi susţine un proces de învăţare – predare eficient în toată şcoala, in vederea obţinerii unor rezultate bune. Interpretarea rezultatelor se face prin compararea  rezultatelor reale cu cele prevăzute pentru a vedea dacă problemele au fost rezolvate cu adevărat.

Dat  fiind ritmul relativ alert al desfăşurării proceselor si necesitatea de a lua decizii rapide pe loc, fără consultarea altora dintre cei implicaţi în actul de conducere ştiinţifică, uneori, criteriul eficienţei se completează cu aspectul de oportunitate a deciziei manageriale. Transparenţa în luarea deciziilor şi a măsurilor  este pricipala caracteristică a stilul managerial democratic, cu beneficii asupra  întregii activităţi în echipă şi  având ca efect asigurarea unui climat organizaţional favorabil valorificării potenţialului membrilor organizaţiei. Directorul manifestă înţelegere, toleranţă, apreciere, şi protecţie, altruism asociate cu empatia şi responsabilitatea faţă de elevi şi faţă de personalul didactic, abilitatea de a se adapta, urmează o politică managerială flexibilă, deschisă, de cooperare şi se implică în formarea echipelor de lucru,   ştie să tolereze şi să respecte diferenţele individuale.

Încredere, centrarea pe dezvoltarea celorlalţi sunt abilităţi pe care mangerul le foloseşte  să stimuleze,  prin mijloace materiale şi morale, formarea, autoformarea şi dezvoltarea  profesională,  să participe la programe de formare şi autoformare continuă în management educaţional şi  sa se informeze  la zi în domeniu. Astfel, directorul urmăreşte perfecţionarea activităţii proprii şi a activităţii în echipă, este pregătit pentru schimbările din sistem, manifestă în plan faptic competenţe strategice, reflectate prin capacitatea de diagnoză şi de planificare a activităţii; acestea se datorează participării la cursuri de formare iniţială şi continuă, atenţiei acordate pregătirii proprii şi învăţării organizaţionale. Autorealizarea, succesul personal al managerului obţinut prin demonstrarea competenţei, în funcţie de standardele socio – profesionale se manifestă prin inteligenţă, influenţă, ambiţie, onestitate şi integritate,  capacitate managerială, competenţe recunoscute în domeniul gestiunii resurselor umane,  materiale si financiare, administrării şcolii. Respectul de sine însoţeşte această valoare dominantă şi se manifestă prin verticalitate,  echilibru şi responsabilitate.

Obiectivitate  in perceperea şi judecarea altora se manifestă prin realizarea unei  evaluări corecte a  cadrelor didactice şi a personalului nedidactic, prin  repartizarea echitabilă în conformitate cu criteriile naţionale şi locale, a stimulentelor materiale şi morale stabilite prin lege pentru cadrele didactice şi nedidactice şi pentru copii şi tineri.

Managerul este un lider de tip clasic opus liderului autoritar:  are un caracter puternic, paternalist, charismatic, dar, in acelaşi timp, echilibrat, mânat de bunăvoinţă şi altruism,  Acesta promovează imaginea instituţiei pe care o conduce, este exigent cu sine şi cu ceilalţi, cooperează,  încurajează echipa pe care o conduce  şi este o sursă de încredere pentru toţi membrii acesteia, demonstrând celorlalţi cum să abordeze şi să rezolve problemele, de aceea leadershipul  este  una dintre calităţile pe care trebuie să le posede managerul.

Managerul ideal  ar trebui sa aibă  atât abilităţi manageriale, necesare pentru a crea o structură în care să se poată duce la îndeplinirea obiectivelor organizaţiei, cât şi abiltăţi de lider   care  să – i furnizeze pasiunea şi viziunea necesare pentru a defini misiunea organizaţiei.  Pentru un manager ideal este nevoie de calităţi manageriale pentru a dezvolta planuri de acţiune spre atingerea scopurilor, de asemenea  sunt necesare calităţi de lider pentru a comunica, pentru a – i  încuraja şi motiva pe angajați pentru  atingerea scopurilor.

Ideală ar fi suprapunerea calităților managerului (cel care creează o structură organizațională optima în atingerea obiectivelor şi este orientat spre scopuri), cu cele ale  liderului (conduce subordonații în atingerea obiectivelor prin traininguri, supervizare şi răsplată şi este orientat spre oameni) în aceeași persoană.

 

Accesări: 98

Articole asemănătoare