Prezentul studiu investighează raportul elevilor de gimnaziu cu tehnologia digitală, cu accent pe timpul petrecut online, preferințele de activitate și impactul utilizării internetului asupra somnului și stării emoționale. Investigația a fost realizată la Școala Gimnazială „Augustin Buzura” Copalnic-Mănăștur, pe un eșantion de 60 de elevi din totalul de 100 de elevi ai unei școlii gimnaziale din mediul rural din Maramureș, prin aplicarea unui chestionar cu cinci întrebări. Rezultatele evidențiază atât aspecte pozitive – majoritatea elevilor preferând activitățile în aer liber – cât și aspecte îngrijorătoare, precum timpul excesiv petrecut online și dependența emoțională incipientă față de internet. Studiul propune o serie de recomandări privind utilizarea responsabilă a tehnologiei la vârsta gimnaziului.

Cuvinte cheie: tehnologie, internet, elevi de gimnaziu, screen time, dependență digitală, educație responsabilă

Abstract (English)

This study investigates the relationship between middle school students and digital technology, focusing on screen time, activity preferences, and the impact of internet use on sleep and emotional well-being. The research was conducted at the „Augustin Buzura” Gymnasium in Copalnic-Mănăștur, on a sample of 60 students (out of a total population of 100) from a rural lower secondary school in Maramureș, Romania, using a five-question questionnaire. The results highlight both positive indicators – such as a prevailing preference for outdoor activities – and concerning patterns, including excessive online presence and early signs of emotional dependence. The study concludes with a set of recommendations for promoting responsible technology use during early adolescence.

Keywords: technology, internet, middle school students, screen time, digital dependence, responsible education.

1. Introducere

Tehnologia digitală a devenit o prezență constantă în viața cotidiană, iar generația actuală de elevi – „generația Z” sau „nativii digitali” – s-a născut și s-a dezvoltat într-un mediu profund marcat de conectivitate și acces la informație. Internetul oferă oportunități remarcabile: acces la resurse educaționale, comunicare instantanee, dezvoltarea competențelor digitale și participare la o lume globalizată.

Cu toate acestea, utilizarea necontrolată a tehnologiei ridică semne de întrebare legitime din perspectivă educațională, medicală și psihologică. Organizația Mondială a Sănătății recomandă limitarea timpului petrecut în fața ecranelor pentru copii și adolescenți, iar numeroase studii internaționale au evidențiat corelații între utilizarea excesivă a internetului și tulburări de somn, anxietate și scăderea performanțelor școlare.

Prezentul studiu pornește de la întrebarea: „Cum se raportează elevii de gimnaziu la tehnologie – un instrument benefic sau o sursă de dependență?” Scopul nu este unul moralizator, ci descriptiv și analitic, oferind o imagine a realității dintr-o școală gimnazială românească.

2. Context teoretic

Timpul petrecut în fața ecranelor (screen time) reprezintă o variabilă critică în cercetarea pedagogică actuală. Conform Common Sense Media (2019), adolescenții alocă zilnic 7-8 ore dispozitivelor digitale în scop recreativ. Această tendință este confirmată la nivel european de rapoartele Eurostat (2019–2022), care indică o expansiune a accesului la internet pentru segmentul 10-15 ani.

Impactul acestui fenomen este intens dezbătut: psihologul Jean Twenge (2017), în lucrarea „iGen”, asociază utilizarea smartphone-ului cu creșterea ratelor de anxietate și singurătate; cercetători precum Mimi Ito subliniază potențialul tehnologiei în susținerea învățării informale și a creativității.

În România, contextul post-pandemic a normalizat prezența digitalului în rutina elevilor, accelerând necesitatea unei analize riguroase a obiceiurilor actuale de utilizare.

3. Metodologie

Studiul are caracter cantitativ, bazat pe analiza răspunsurilor la un chestionar aplicat elevilor de gimnaziu. Au participat 60 de elevi din totalul de 100 de elevi ai Școlii Gimnaziale A, reprezentând un procent de 60% din populația școlară, ceea ce conferă rezultatelor o reprezentativitate solidă la nivelul instituției. Chestionarul a cuprins 5 întrebări vizând timpul zilnic petrecut pe internet, preferințele de activitate, impactul asupra somnului și efectele emoționale ale utilizării tehnologiei. Chestionarul este inclus în Anexa 1 și a fost aplicat față în față, în cadrul orelor de informatică și TIC, cu acordul conducerii școlii în luna februarie 2026.

4. Rezultate

Q1: Câte ore stai pe internet într-o zi obișnuită? (ore)

Analiza datelor relevă o distribuție îngrijorătoare: 25 din 60 de elevi (41,6%) petrec zilnic peste 4 ore pe internet, depășind pragul recomandat de specialiști pentru vârsta gimnaziului. La polul extrem, 3 elevi (5%) declară că petrec peste 10 ore zilnic online, un număr care ridică semne serioase de alarmă. Cel mai frecvent interval declarat este 1-2 ore (18 elevi, 30%), indicând că o parte semnificativă a elevilor are un raport moderat cu tehnologia.

Q2: Preferi mai mult să stai pe internet decât să ieși afară? DA/NU

Contrar așteptărilor, 49 din 60 de elevi (81,6%) declară că preferă activitățile și jocurile în aer liber față de utilizarea internetului. Acesta este unul dintre cele mai surprinzătoare și încurajatoare rezultate ale studiului, sugerând că, deși elevii utilizează internetul în mod frecvent, atracția pentru activitățile tradiționale rămâne puternică la această vârstă.

Q3: Te culci mai târziu de ora stabilită din cauza netului? DA/NU

Conform răspunsurilor primite, 35 de elevi (58,3%) recunosc că se culcă târziu din cauza utilizării internetului. Acest rezultat confirmă datele din literatura de specialitate privind efectele negative ale ecranelor asupra calității somnului la adolescenți, somnul insuficient fiind asociat cu scăderea concentrării și a performanțelor școlare.

Q4: Te simți plictisit sau trist dacă nu ai acces la internet? DA/NU

Analizând răspunsurile, 35 de elevi (58,3%) declară că se simt triști sau plictisiți atunci când nu au acces la internet. Acest indicator poate semnala o formă incipientă de dependență emoțională față de tehnologie, în care internetul devine o sursă principală de reglare a stării afective.

Q5: Te simți mai relaxat după ce ai stat pe rețelele sociale sau pe jocuri? DA/NU

Rezultatele la această întrebare răstoarnă un mit frecvent: 31 din 60 de elevi (51,6%) declară că nu se simt relaxați după utilizarea rețelelor sociale sau a jocurilor online. Aproape jumătate dintre elevi (48,4%) raportează totuși o stare de relaxare, ceea ce indică experiențe subiective diferite față de același tip de conținut digital.

5. Discuții și interpretare

Rezultatele conturează un raport nuanțat al elevilor cu tehnologia. Deși există indicatori pozitivi, precum preferința pentru activități în aer liber și utilizarea moderată pentru unii elevi, datele semnalează riscuri majore pentru sănătatea fizică și emoțională. Aceste vulnerabilități se aliniază contextului științific global, care avertizează despre efectele negative ale digitalizării excesive asupra dezvoltării adolescenților.

Cercetările confirmă relația directă între expunerea prelungită la ecrane și declinul stării de bine. Preventive Medicine Reports (2018) a realizat un studiu pe 40.337 de subiecți (2-17 ani), constatând un risc dublu de anxietate sau depresie la utilizarea internetului peste 7 ore/zi.

La nivel european, studiul „EU Kids Online” (2020), realizat pe copii din 19 țări, a arătat că utilizarea intensă a internetului corelează cu niveluri crescute de anxietate socială, sentimente de excludere și dificultăți în reglarea emoțională. Aceste date rezonează direct cu rezultatele noastre: 35 din 60 de elevi (58,3%) ai școlii declară că se simt triști sau plictisiți în absența internetului, deci pentru mai mult de jumătate dintre ei conectivitatea a devenit o nevoie emoțională, nu doar un instrument.

Cercetători precum Andrew Przybylski (2017) și Amy Orben (2019) de la Universitatea Cambridge au introdus conceptul de Digital Goldilocks hypothesis (Ipoteza echilibrului digital sau Ipoteza bucle aurii în mediul digital): există un interval optim de utilizare a tehnologiei, dincolo de care efectele devin negative. Conform analizelor lor pe date din Marea Britanie, acest prag se situează în jurul a 1-2 ore zilnic pentru adolescenți. În eșantionul nostru, 33 din 60 de elevi (55%) se încadrează în acest interval sau mai puțin, însă 25 de elevi (41,6%) îl depășesc semnificativ, unii ajungând la intervale de 6-10 ore sau chiar peste 10 ore zilnic.

Unul dintre cele mai documentate efecte negative ale utilizării tehnologiei la vârste tinere este impactul asupra calității și duratei somnului: un procent de 58,3% dintre elevii respondenți se culcă târziu din cauza internetului. Această valoare depășește media europeană raportată de studiile recente și necesită atenție imediată. Din punct de vedere fiziologic, mecanismul este clar: lumina albastră emisă de ecrane inhibă secreția de melatonină, hormonul responsabil de inducerea somnului, perturbând ceasul biologic intern. Standardele pediatrice stabilesc că adolescenții au nevoie de 8-10 ore de somn, praguri imposibil de atins dacă utilizarea ecranelor se extinde până târziu în noapte. Pe termen mediu, privarea cronică de somn la copii și adolescenți generează efecte în lanț: scăderea capacității de concentrare, deteriorarea memoriei de lucru, iritabilitate crescută și performanțe școlare mai slabe.

Corelând aceste aspecte cu răspunsurile de la Q5, unde 31 din 60 de elevi (51,6%) declară că nu se simt relaxați după utilizarea rețelelor sociale sau a jocurilor, putem concluziona că mulți elevi utilizează internetul seara nu din plăcere autentică, ci dintr-un tipar compulsiv sau din dificultatea de a întrerupe activitatea digitală, ceea ce amplifică impactul negativ asupra somnului. Organizația Mondială a Sănătății a emis în 2019 primele ghiduri oficiale privind screen time-ul la copii, recomandând limitarea timpului petrecut în fața ecranelor și subliniind că sedentarismul digital reprezintă un factor de risc pentru sănătatea fizică și mentală. Deși ghidurile se referă în principal la copiii sub 5 ani, OMS extinde principiile și pentru vârstele școlare, accentuând importanța echilibrului între activitatea fizică, somnul și timpul pe ecrane.

În 2022, Consiliul Europei a emis o recomandare privind protecția copiilor în mediul digital, solicitând statelor membre să introducă educația digitală critică în curriculum școlar și să sprijine familiile în gestionarea accesului minorilor la internet. Academia Americană de Pediatrie recomandă ca pentru copiii peste 6 ani, părinții să stabilească limite consistente de timp pe ecrane, să se asigure că acestea nu înlocuiesc somnul, activitatea fizică sau interacțiunile sociale și să acorde prioritate activităților față în față.

Aceste recomandări capătă o relevanță concretă în contextul datelor noastre: cum 25 de elevi (41,6%) depășesc pragul de 4 ore zilnice recomandat ca limită superioară de numeroși specialiști, iar 3 elevi (5%) ajung la un consum de peste 10 ore zilnic – un nivel care, în literatura de specialitate este asociat cu risc crescut de dependență digitală clinică.

Unul dintre rezultatele cele mai provocatoare ale studiului nostru îl reprezintă răspunsurile la Q5: mai mult de jumătate dintre elevi nu se simt relaxați după utilizarea rețelelor sociale sau a jocurilor online. Acest rezultat pare contradictoriu – de ce continuă elevii să facă o activitate care nu le aduce relaxare? Răspunsul poate fi găsit în design-ul platformelor digitale. Aplicațiile de social media și jocurile online sunt concepute deliberat pentru a genera cicluri de recompensă dopaminergică (sistemul de recompensă al creierulu) – notificările, like-urile, recompensele din jocuri activează același circuit neuronal ca și alte comportamente adictive. Utilizatorul continuă să acceseze platforma nu pentru că se simte bine, ci pentru că întreruperea activității generează un disconfort mai mare decât continuarea ei. Psihologul Nir Eyal descrie acest mecanism în lucrarea „Hooked: Cum să creezi produse care creează dependență” (2014) ca pe un „cârlig comportamental” proiectat intenționat de designerii de produs.

Această interpretare este susținută și de răspunsurile la Q4. Combinat cu datele de la Q5, formulăm ipoteza că pentru o parte semnificativă a elevilor investigați, utilizarea internetului este mai degrabă un mecanism de evitare a disconfortului decât ca o sursă autentică de bucurie sau relaxare.

Nu în ultimul rând, studiul oferă și un semnal pozitiv care merită valorificat: 49 din 60 de elevi (81,6%) declară că preferă activitățile și jocurile în aer liber față de internet. Acest rezultat sugerează că, la vârsta gimnaziului, atracția pentru lumea fizică, socială și naturală rămâne puternică și poate constitui o resursă educațională valoroasă. Preferința pentru activitățile în aer liber poate fi cultivată și consolidată prin activități care să ofere alternative atractive la ecrane, reducând astfel presiunea spre utilizarea excesivă a internetului.

La nivel național, datele confirmă concluziile investigației noastre. Conform unui studiu Salvați Copiii România din 2025, aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital, cea mai mare parte a acestui timp fiind alocată rețelelor sociale, unde simt presiune, suprastimulare și, uneori, respingere. Raportat la datele Școlii A, 17 din 60 de elevi (28,3%) se încadrează în această categorie îngrijorătoare, depășind 6 ore de utilizare, zilnic. Un alt indicator alarmant la nivel național privește vârsta de debut: în 2025, intervalul de vârstă în care utilizarea rețelelor sociale devine semnificativă este de 5-10 ani, față de 9 ani în 2019 și 8,2 ani în 2021, ceea ce înseamnă că elevii de gimnaziu investigați în studiul nostru sunt deja utilizatori cu experiență de mai mulți ani în mediul online. Din perspectiva impactului emoțional, un copil din trei dintre cazurile care au apelat la serviciile de consiliere psihologică ale organizației în 2020-2021 s-a confruntat cu stări de anxietate. Aceste date care se corelează cu rezultatele noastre: 35 din 60 de elevi (58,3%) se simt triști sau plictisiți în absența internetului.

Comparând cu studii similare la nivel național și european, rezultatele Școlii A se înscriu în tendințele generale, cu mențiunea că preferința pentru activitățile în aer liber este un indicator pozitiv care poate fi valorificat educațional.

6. Concluzii și recomandări

Investigația confirmă că tehnologia ocupă un loc important în viața elevilor de gimnaziu, fără a fi însă dominantă în plan valoric – majoritatea elevilor preferând activitățile fizice și sociale tradiționale. Cu toate acestea, utilizarea excesivă, impactul asupra somnului și dependența emoțională incipientă reprezintă aspecte care necesită atenție din partea școlii, familiei și a societății în ansamblu.

Organizația Salvați Copiii România recomandă cadrelor didactice să integreze în activitățile de la clasă discuții despre utilizarea tehnologiei, emoțiile asociate și impactul rețelelor de socializare, adaptate nivelului de vârstă, să observe semnalele de stres digital precum oboseală, apatie și iritabilitate și să promoveze conduita digitală responsabilă, alternând activitățile pe ecrane cu exerciții creative, jocuri de rol sau lucrul în echipă.

Pe baza rezultatelor, propun următoarele recomandări:

• Pentru școală: introducerea unor activități dedicate educației digitale responsabile, unde elevii să discute critic despre propriile obiceiuri online și despre mecanismele de funcționare ale platformelor digitale.
• Pentru profesori: integrarea tehnologiei în activitățile didactice într-un mod structurat și cu scop clar, pentru a modela un raport sănătos cu instrumentele digitale.
• Pentru părinți: utilizarea aplicațiilor de control parental, stabilirea unor reguli clare privind utilizarea internetului acasă, în special în intervalul de dinainte de culcare, și menținerea unui dialog deschis cu copiii despre activitățile online.
• Pentru elevi: dezvoltarea conștiinței de sine față de propriile obiceiuri digitale și cultivarea capacității de a alege conștient între activitățile online și cele offline.

Studiul subliniază că succesul în mediul digital nu depinde de interdicții, ci de capacitatea adolescentului de a-și ierarhiza nevoile în raport cu stimularea virtuală.

Bibliografie

1. Council of Europe (2022). Recommendation on protecting children in the digital environment.
2. Eyal, N. (2014). Hooked: How to Build Habit-Forming Products, Portfolio/Penguin.
3. EU Kids Online (2020). Findings from 19 countries, LSE, [online] lse.ac.uk.
4. Orben, A., Przybylski, A. (2019). The association between adolescent well-being and digital technology use, Nature Human Behaviour.
5. Popa, D. (2022). Manual de Informatică și TIC, Clasa a V-a, Ed. Intuitext.
6. Salvați Copiii România (2025). Vârsta de debut pe rețelele sociale, [online] salvaticopiii.ro.
7. Twenge, J. M. (2017). iGen: Why Today’s Super-Connected Kids Are Growing Up Less Rebellious, More Tolerant, Less Happy, Atria Books.
8. WHO (2019). Guidelines on physical activity, sedentary behaviour and sleep, [online] who.int.

 Anexa 1 – Chestionarul aplicat elevilor

Chestionar privind utilizarea internetului

Acest chestionar este anonim și are scop exclusiv educațional.

Q1. Câte ore petreci zilnic pe internet (în medie)?
☐ Sub 1 oră ☐ 1-2 ore ☐ 2-4 ore ☐ 4-6 ore ☐ 6-8 ore ☐ 8-10 ore ☐ Peste 10 ore

Q2. Ce preferi mai mult: activități și jocuri în aer liber sau internetul?
☐ Activități și jocuri în aer liber ☐ internetul

Q3. Te culci târziu din cauza internetului?
☐ Da ☐ Nu

Q4. Te simți trist sau plictisit când nu ai acces la internet?
☐ Da ☐ Nu

Q5. Te simți relaxat după ce utilizezi rețelele sociale sau joci jocuri online?
☐ Da ☐ Nu