Cercetarea de față reprezintă o analiză antropologică care abordează modul de interacțiune al cadrelor didactice și temele abordate, în cadrul unui grup de socializare dintr-o unitate de învățământ la nivel preșcolar. Având în vedere situația actuală,  grupurile de socializare sunt tot mai importante în comunicarea informațiilor de ordin personal și profesional. La nivelul unei unități de învățământ, acestea pot fi văzute ca o punte de legătură între actorii educaționali. Pe lângă toate acestea, grupurile pot fi și surse  generatoare de conflicte, surse de aprecierea punctului de vedere a celuilalt sau surse care pot scoate în evidență anumite caracteristici particulare ale celor implicați în discuții.

Introducere

Această lucrare dorește să prezinte analiza din punct de vedere antropologic a modului în care educatoarele și profesorii pentru învățământul preșcolar comunică în vederea transmiterii diferitelor informații considerate de interes personal sau profesional, modul în care acestea receptează mesajele și care sunt manifestările participanților în urma interiorizării informațiilor.

Odată cu dezvoltarea tehnologiei, în special în ultimul an din cauza apariției pandemiei de coronavirus, grupurile de WhatsApp au devenit din ce în ce mai utile pentru informarea și receptarea mesajelor în învățământul preuniversitar.

Fiecare unitate are un grup de WhatsApp, creat fie de către director, fie de un cadru didactic în scopul menținerii legăturii. Schimbările care se produc de pe o zi pe alta obligă la existența unui astfel de grup. Pe lângă aceste schimbări, cadrul didactic trebuie să își realizeze și un portofoliu profesional personal exemplar, ceea ce implică și participarea la anumite activități de genul cursuri, simpozioane, cercuri pedagogice etc. Din această privință grupul de WhatsApp rămâne un real sprijin în redirecționarea informațiilor cu privire la noutățile din sistemul de învățământ și participările aferente.

Materiale și metode de lucru

Cercetarea practică s-a desfășurat în perioada 2 aprilie – 19 aprilie 2021, plecând de la de la următoarea ipoteză: dacă modul în care profesorii interacționează pe grupul de socializare este unul deschis, atunci participanții grupului sunt mult mai eficienți în ceea ce privește munca desfășurată.

Pornind de la această ipoteză, obiectivele cercetării antropologice au constat în:

• evidențierea modului de interacțiune între profesori pe grupul de socializare;
• identificarea  atitudinii participanților grupului privind informațiile transmise.

Prezentarea eșantionului
Cercetare antropologică s-a desfășurat în luna aprilie 2021, pe o perioadă de 17 zile. Aceasta a constat în observarea modului de interacționare și specificul informațiilor transmise pe grupul de WhatsApp creat de un cadru didactic la nivelul unei unități de învățământ din învățământul preșcolar numit ” Din dorința  de a comunica”.
Lotul este reprezentat de 19 cadre didactice de diferite vârste, aspect identificați din pozele de profil.

Metode de cercetare
În realizarea cercetării, am ales să folosesc metoda observației. Având în vedere că nu cunosc acest grup (fac parte din el din septembrie 2020 în urma etapei de pretransfer; nu am lucrat și nu cunosc personal subiecții studiați pentru că mă aflu în concediu de creștere copil), toate faptele observate vor fi tratate în mod obiectiv.  Pentru folosirea acestei metode am întocmit o grilă de observație privind modul de interacțiune al subiectelor precum și alte aspecte care țin de acesta. Prin intermediul grilei de observație, s-au  urmărit:

• frecvența conversațiilor;
• preluarea inițiativei;
• tipurile de subiecte abordate;
• modul în care  sunt receptate  mesajele transmise;
• modul în care persoanele implicate răspund la solicitări;
• gradul de implicare în discuții.

Analiza și interpretarea datelor
În urma datelor obținute din grila de observație ,pentru fiecare punct urmărit, s-au extras informații prin care se poate analiza modul în care participanții grupului comunică între ei și felul în care aceștia se manifestă atunci când sunt solicitați privind realizarea diferitelor sarcini.

Frecvența conversațiilor
În ce ceea ce privește frecvența conversațiilor, subiecții au interacționat zilnic,  neținând cont de zilele libere sau de o anumită oră (munca acestora se desfășoară de luni până vineri în intervalul orar 7.00-17.00).  Am constatat prezența unor conversații inclusiv la ore târzii cum ar fi orele 22.00.

Preluarea inițiativei
Ce el se deschide subiectul de discuție este, în majoritatea cazurilor, directorul. Aceasta, în general, le reamintește colegilor anumite aspecte legate de muncă (să nu uite să întocmească anumite documente, să atașeze noutăți la dosare etc.), le redirecționează informații oficiale primite din partea Inspectoratului sau le cere opinia în legătură cu amenajarea spațiilor din grădiniță. În toată această perioadă, pe o perioadă de două zile, două dintre colege deschid subiectul zilei, dar nu sunt luate în considerare, conversația luând sfârșit sau trecând la o altă informație.

Tipurile de subiecte abordate
Subiectele tratate în tot acest  timp au fost doar de interes profesional, constând în: informații privind avizul necesar pentru revenirea în colectivitate, amenajarea colțului de lectură (distribuire de poze pentru găsirea unui raft cât mai adecvat), închiderea sau  deschiderea grădiniței, înscrierea la cursuri de perfecționare, concediul din vacanța de vară – pliant.

În ceea ce privește derularea subiectelor, poate fi considerată bruscă, subiectele nu sunt discutate, interpretate și nici confirmate de participanți că au fost înțelese.

Receptivitatea mesajelor
De fiecare dată când un subiect este început, 4-5 participanți din 19 iau parte la dezbaterea acestuia unele; subiecte sunt deschise și necontinuate de participanții grupului. Au existat cazuri în care întrebările adresate nu au dispus de un răspuns, indiferent dacă întrebarea a fost pusă de director sau de o altă persoană.
Exemplu: un profesor redirecționează în 19 aprilie 2021 un document privind ofertele concediului din vacanța de vară la mare. Mesajul a fost văzut de întregul colectiv, dar nu au fost realizate comentarii privind dezbaterea subiectului sau mulțumiri privind oferta distribuită.

Având în vedere că participanții nu se implică în discuții,  nu se știe dacă acestea au fost înțelese sau dacă sarcinile de lucru cerute au fost duse la bun sfârșit.

Modul în care subiectii răspund la solicitări
Așa cum reiese și din discuțiile analizate, 4-5 persoane își oferă sprijinul și par implicate în a rezolva anumite probleme sau în a-și exprima opinia. Directorul atrage atenția la un moment dat spunând că „…dacă toată lumea ar fi ca voi, aș dormi liniștită!”

Gradul de implicare
Din 19 subiecți, 4 se implică aproape zilnic în discuții,  dar doar atunci când directorul deschide un subiect. Aceste persoane sunt active în conversațiile prezente, iar prin rotație mai apare câte un subiect din cei 15 care își mai dă cu părerea.

Concluzii

Modul în care interacționează persoanele în anumite grupuri de socializare, în special atunci când se cunosc, poate reprezenta modul în care acestea se înțeleg și interacționează în viața reală. Pe parcursul acestor 17 zile de observație, se pare că acest grup nu este unul sudat iar participanții aduc în discuție numai subiecte de interes profesional. Se observă clar că între aceste persoane, există o relație strict profesională, neavând implicații personale.

În ceea ce privește frecvența conversațiilor, subiecții comunică zilnic dar directorul este cel care preia inițiativa în a deschide un subiect si realizează,  iar de cele mai multe ori realizează un monolog. Din toate acestea, se observă faptul că directorul este tratat cu superficialitate de către angajați. De foarte multe ori acesta adresează întrebări, iar din 19 persoane,  4 iau parte la conversație. În momentul în care un alt participant al grupului distribuie o anumită informație, acesta nu este luat în considerare. De aici putem trage concluzia că ceilalți evită să își spună punctul de vedere, nu doresc să discute sau discuțiile sunt considerate nesemnificative. Obiectivele urmărite în cadrul cercetării au scos în evidență faptul că acest grup de socializare este creat pentru a transmite anumite informații, informații care nu sunt dezbătute interpretate, ci doar interiorizate.

În ceea ce privește atitudinea participanților grupului, privind informațiile distribuite, se pare că este în general necunoscută, dat fiind faptul că majoritatea nu își exprimă opinia.

Ipoteza pe baza căreia s-a realizat cercetarea antropologică a fost confirmată. Modul în care profesorii interacționează pe un grup de socializare denotă deschiderea acestora la subiecte care vizează profesia sau cunoașterea între subiecți.  Se pare că angajații acestei unități de învățământ preferă să trateze doar subiecte legate de profesie și nu doresc să aibă implicații de ordin personal. Cu alte cuvinte, grupul „Din dorința de a comunica” este un antagonism al modului de interacțiune între membrii acestuia.

Bibliografie

1. Note de curs (2021). Antropologie și comunicare în școală. Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești: Ploiești
2. Grupul de whatsapp_Din_dorinta_de_a_comunica.
3. www.journalstudiesanthropology.ro/adm/jsq/kcfinder/upload/files/Studii_si_Cercetari_de_Antropologie_nr_2.pdf