Sari la conținut
Revista Profesorului

Agresivitatea ca reacție comportamentală

• Vasilica Simionovici • Școala Gimnazială Nr.1 Dobîrceni (Botoșani) • România

Numeroasele filme, reclame, jocuri nu fac decât să ofere copiilor o părere deformată despre ceea ce este bun, plăcut, frumos. Dacă, în trecut, în basmele tradiționale, agresivitatea și lupta erau cât mai mult posibil evitate sau limitate la lupta dintre cei doi exponenți ai puterii, binele și răul, astăzi aproape toate emisiunile sau acțiunile la care copiii sunt martori încep cu răutatea și sfârșesc cu agresivitatea. Ce fel de valori proiectează ele?
Chiar și cele mai nevinovate emisiuni TV au momente de violență fizică sau verbală. Începând cu mult-vizionatele desene animate cu Tom și Jerry și terminând cu filmele ce au ca protagoniști „marii” și „admirații” actori Van Damme, Arnold Swarzenneger, totul mustește de episoade agresive. Suntem îndreptățiți să ne întrebăm: încotro se vor îndrepta copiii noștri?

Rolul familiei în dezvoltarea socială a copilului

• Elena Terchilă • Grădinița cu Program Normal Nr. 2, Bumbești-Jiu (Gorj) • România

Încă de la naștere, copilul este supus unui proces de socializare pe parcursul căruia dobândește un comportament necesar aderării lui la cultura și societatea din care fac parte, dobândind reguli de conduită, sisteme de credințe și atitudini.
Acest proces de socializare este influențat, în copilărie, în cea mai mare parte de părinți, aceștia constituind primele modele cu care copilul va dori să se identifice, care îi asigură suportul material, dar și cel afectiv de care are atâta nevoie. În familie începe construcția personalității copilului, în interiorul ei se însușesc  regulile elementare de conduită civilizată, deprinderile de curățenie, tot aici se cumulează un număr important de obiceiuri și tradiții privind relațiile morale.

Religie, educație, școală

• Teodor Ferezan • Liceul Teoretic Johannes Honterus, Brașov (Brașov) • România

Studiul religiei în școală a devenit în ultima vreme un subiect de controversă care divizează deopotrivă părinții și profesorii, politicienii și elevii, fără a se ajunge la un consens, la o poziție comună.
Articolul se dorește o pledoarie pentru studiul moralei creștine în școală și pentru o abordare modernă, transdisciplinară, a studiului religiei de către elevi.

Ca un artist într-un spectacol de operetă… sau despre cum predă profesorul în România

• Doina Gheorghiță • Școala Gimnazială Mihail Koiciu, Constanța (Constanța) • România

Într-o încercare de a oferi  elevilor o „degustare” de cultură, căci nu a fost nici pe departe un festin pentru sufletul lor, am fost cu ei la un spectacol de operetă. (Da, da… în timpul meu liber, dați-mi fișa de pontaj ca să-mi pot justifica salariul).
Chiar de la intrare, elevii s-au îngrămădit, s-au înghesuit și au alergat pe scări către cel mai bun loc, dornici să vadă și să audă cel mai bine ceva despre care nu aveau nici cea mai vagă idee. Cam cum fac atunci când vin la școală… (Adică în prima zi de școală, că apoi nu se mai înghesuie mânați de curiozitate și entuziasm.)

Îmbunătățirea predării și învățării cu ajutorul noilor tehnologii

• Iuliana Blăjan • Școala Gimnazială Constantin Ioan Motaș, Mediaș (Sibiu) • România

Lumea se schimbă, fie că ne place acest lucru sau nu. Ritmul acestei schimbări este numai rareori mai rapid decât cel normal și aceasta se întâmplă de cele mai multe ori cu inovațiile tehnice și științifice. În asemenea timpuri trăim noi astăzi. Internetul reprezintă o noțiune bine definită care influențează viața a milioane de oameni. E foarte important să folosim web-ul nu numai ca un mijloc de distracție, dar mai ales ca mediu de comunicare interactiv.
Cea mai mare rețea de informații și comunicare din lume ne oferă o mulțime de informații din toate domeniile de activitate și cunoaștere. Internetul, în special, joacă un rol tot mai mare în învățământ.

Șapte ani de „Școala altfel”

• Elena Tomoiaga • Școala Gimnazială Nr. 1 Voluntari (Ilfov) • România

Programul național de activități educative extrașcolare și extracurriculare „Școala altfel”, implementat pentru prima dată în anul școlar 2011-2012, continuat de programul „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, își propune să implice atât elevii din învățământul preuniversitar, cât și cadrele didactice și părinții elevilor într-o suită de activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor și tinerilor, punând în valoare talentele și capacitățile lor în diferite domenii, stimulând participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.
Opiniile din acest articol sunt desprinse din rapoartele anuale realizate în cadrul Școlii Gimnaziale nr. 1 Voluntari cu privire la funcționalitatea programului, la tipurile de beneficii asupra elevilor, dar și a școlii în ansamblu, la posibilele sugestii pentru ameliorarea programului în ansamblu sau a unor aspecte de detaliu.

Analiza formării competențelor receptării și producerii de mesaje (scrise și orale) la gimnaziu

• Marius-Cosmin Pintea • Liceul Teoretic Teiuș (Alba) • România

Evaluarea competențelor presupune reconceperea evaluării, luând în considerare, pe lângă achizițiile cognitive ale elevilor și personalitatea, conduita și atitudinile acestora. În acest context se cuantifică și competențele de relaționare, comunicare profesor-elev, disponibilitățile de integrare socială, elevul transformându-se într-un partener al profesorului în procesul de evaluare, prin: autoevaluare, inter-evaluare, evaluare controlată.
Având în vedere recomandările Ministerului Educației Naționale, prevăzute în Programa pentru disciplina limba și literatura română (clasele V-VIII), care insistă asupra faptului că, „pe parcursul învățământului obligatoriu, elevii trebuie să-și formeze în primul rând competențele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar și coerent în limba română, să asculte, să înțeleagă și să producă mesaje orale și scrise, în diverse situații de comunicare” , încercăm prin lucrarea de față să propunem un set de activități prin care să optimizăm și să evaluăm competențele de receptare și exprimare a mesajelor scrie ale elevilor de gimnaziu.

Tratarea diferențiată a elevilor în ciclul primar

• Daniela Dumitrașcu • Școala Gimnazială Mircea Vodă, Călărași (Calarași) • România

„Am elevi în clasă care de-abia socotesc și elevi care sunt atrași de rezolvarea problemelor de logică și perspicacitate.” „Citatul” de mai sus reflectă o situație familiară multora dintre noi. Probabil că singura „asemănare” sau trăsătură comună elevilor noștri este „unicitatea” fiecăruia. Copiii au înălțimi diferite, înfățișări și personalități distincte. Ei au preferințe, interese, stiluri de învățare, niveluri de aptitudini, niveluri de dezvoltare, experiențe, tării și slăbiciuni diverse.
Toți educatorii autentici, fie ei părinți sau cadre didactice, știu că dezvoltarea fizică, emoțională și intelectuală a copiilor are loc în mod inegal. Totuși, școala românească (și nu numai!) organizează copiii pe grupe de vârstă. În mod evident, copiii de aceeași vârstă biologică răspund foarte diferit la activitatea școlară în funcție de nivelurile proprii de dezvoltare.

Specificul învățării la elevul din clasa pregătitoare și clasa I

• Marcela Lemnete • Liceul de Artă, Ploiești (Prahova) • România

Învățarea pune în mișcare traseele interne ale dezvoltării, o împinge spre noi stadii, produce modificări și ajunge să crească vârsta mentală cât și posibilitatea de a face noi achiziții în ordinea însușirii noțiunilor și cunoștințelor ce se predau.

Abilitățile sociale necesare cadrului didactic pentru reușita profesională

• Liliana Ramona Rădoi • Școala Gimnazială Oprea Iorgulescu, Câmpulung (Argeș) • România

Calitățile unui bun profesor nu se rezumă doar la competența sa didactică și la pregătirea în domeniul de specialitate, ci includ și capacitățile care țin de inteligența emoțională și socială – doar împreună, acestea îl fac cu adevărat un profesor apreciat de către elevii săi.