Sari la conținut
Revista Profesorului

Metode și tehnici de gestionare a stresului profesional

• Andreea Mădălina Codreanu • Liceul Teoretic Constantin Angelescu, Ianca (Brăila) • România

Într-o societate caracterizată printr-o evoluție rapidă a cunoașterii și tehnologiei, globalizare și multiculturalitate, educația suportă modificări considerabile, prin urmare se impun schimbări la nivel de sistem, respectiv de proces educațional. Delors, J. 2000, p.77 remarcă faptul că cei patru piloni ai educației sunt „a învăța să știi, a învăța să faci, a învăța să trăiești împreună cu alții și a învăța să fii”, accentul punându-se pe dezvoltarea omului, „în toată bogăția personalității  sale, a complexității formelor sale de expresie și a diverselor sale opțiuni ca individ, membru al familiei și al comunității, cetățean și producător creator al unei tehnici sau spirit novator”. De asemenea tot acesta remarcă faptul că importanța rolului pe care îl deține profesorul, ca agent al schimbării, care promovează înțelegerea și toleranța, n-a fost niciodată mai clară ca în perioada contemporană. (Delors, 2000, p.119).

Articol integral: Metode și tehnici de gestionare a stresului profesional

Cultura generală în clasele mici

• Adriana Farcaș • Școala Gimnazială Nr. 7 Sfânta Maria, Timișoara (Timiș) • România

Referindu-se la cultura generală, matematicianul Miron Nicolescu arată că o veche definiție spune: „Cultura generală este ceea ce îți rămâne după ce ai uitat tot ce ai învățat”. Într-adevăr, trebuie să fii studiat mult ca să ai ce uita. Parcurgerea sistematică a unui volum mare de cunoștințe începe în școală și continuă în universitate, la aceasta adăugându-se preocupările individuale de studiu suplimentar, de cultivare. După ce ai învățat tot ce ți s-a oferit și tot ce ți-ai oferit, ceea ce rămâne este cultura generală. Rămâne o metodă de gândire, de lucru, rămâne receptivitatea față de evoluția științei, a societății, a vieții.

Articol integral: Cultura generală în clasele mici

Exprimarea emoțiilor la preșcolari prin intermediul activităților artistico-plastice

• Alexandra-Lavinia Șamșudean • Grădinița cu Program Prelungit Buburuza - Structura 1, Cluj-Napoca (Cluj) • România

De cele mai multe ori, în grădinițe se desfășoară activități în care copiii trebuie să redea un anumit conținut expus de educatoare, adică să recurgă la imitare, la copiere. Pe lângă faptul că aceste acțiuni le îngrădesc creativitatea copiilor, nu le dă ocazia să își exploateze expresivitatea și să își manifeste propria modalitate de percepere a lumii. Analizând lucrările copiilor trebuie ca educatoarea să înțeleagă starea lor sufletească, deoarece desenele realizate de aceștia o pot direcționa spre lumea lor interioară, spre cunoașterea intereselor și a orizontului de cunoaștere. Astfel,  în momentul în care cadrul didactic poate să descopere în desenele copiilor o reflectare a psihicului lor, poate să aplice strategii în conturarea personalității acestora.

Articol integral: Exprimarea emoțiilor la preșcolari prin intermediul activităților artistico-plastice

Particularități psiho-individuale ale cadrului didactic și influența acestora asupra dezvoltării elevilor

• Mihaela-Ramona Sîrba • Liceul Tehnologic Petre Ionescu Muscel, Domnești (Argeș) • România

Pentru orice cadru didactic, atât educația, cât și cunoașterea copilului reprezintă două acțiuni importante care se află pe primul loc și sunt într-o strânsă legătură. Cunoașterea elevului este extrem de importantă pentru că profesorul poate să descopere trăsături psiho-individuale cu ajutorul cărora poate preveni anumite dificultăți de învățare pe care elevul le are. Unul dintre principalii factori care contribuie la succesul procesului instructiv-educativ este reprezentat de aptitudinea pedagogică. Aceasta reprezintă un compozit de calități atât înnăscute, cât și dobândite, oferind o flexibilitate mare comportamentului didactic, facilitând o adaptare mai rapidă și ușoară la cerințele unei situații educative.

Articol integral: Particularități psiho-individuale ale cadrului didactic și influența acestora asupra dezvoltării elevilor

Promovarea incluziunii sociale în cadrul activităților outdoor

• Ana Haraga • Școala Gimnazială, Dorobanț (Iași) • România

Educația outdoor este o formă de promovare a pedagogiei experiențiale, care este centrată pe persoană și care are ca scop însușirea experiențelor, împărtășirea și prelucrarea lor, extragerea ideilor și adaptarea la alte situații. Deși numeroase sisteme de învățământ, din țări precum Olanda, Suedia, Slovenia, Spania, Portugalia valorifică intens, în toate ciclurile de învățământ, potențialul educativ al activităților outdoor, în Curriculumul Național educația outdoor este inclusă doar în Curriculumul pentru învățământul preșcolar (2008), sub titlul de activități „în aer liber” și în Curriculumul pentru educația timpurie (2019) – unde este utilizată sintagma „activități outdoor”. Deși conceptul nu este definit, este precizat totuși faptul că aceste activități se desfășoară într-o locație diferită de sala de clasă și se insistă pe importanța amenajării corespunzătoare a spațiului outdoor în vederea asigurării securității copiilor și a adaptării activităților la condițiile existente.

Articol integral: Promovarea incluziunii sociale în cadrul activităților outdoor

Organizarea și desfășurarea lecției de educație fizică în locuri improvizate

• Gheorghe Mihăilă • Școala Gimnazială, Gura Foii (Dâmbovița) • România

Deși suntem într-o evoluție continuă, sunt foarte multe școli din țară care nu au săli de sport, iar profesorii de educație fizică sunt puși în situația de a-și desfășura lecțiile în sala de clasă, dacă timpul nu permite sau în locuri improvizate cum sunt: sala de festivități, coridorul școlii etc. În aceste condiții, este de înțeles că lecția de educație fizică nu poate avea efectele scontate asupra organismului elevilor, ca în cadrul celei desfășurate în aer liber sau într-o sală de sport, dar noi, profesorii, trebuie să găsim soluțiile optime, iar de fiecare dată, când este posibil, să desfășurăm activitatea afară. Este foarte important să ne orientăm activitatea astfel încât, adaptând exercițiile cele mai indicate la condițiile respective, să realizăm cerințele programei și să încercăm treptat recuperarea, în cazul în care există rămâneri în urmă.

Articol integral: Organizarea și desfășurarea lecției de educație fizică în locuri improvizate

Basme, telefoane, lexic… Turnul Babel modern

• Liliana Adriana Ciubotaru • Școala Gimnazială Miron Costin, Galați (Galați) • România

În vremuri conduse de roboți și microtehnologie, literatura romană este vitregită și caută soluții pentru salvare. Această salvare vine de la un mare profesor: profesorul cameleon. Acela care se adaptează condițiilor de mediu, atacurilor fără fairplay a unei societăți mult prea grăbite pentru a mai savura o creație lirică sau pentru a colinda meleagurile romanești alături de Nică. În acest semn se impune o regrupare și un contra-atac. Exploatând aceste mijloace moderne în favoarea noastră, a celor de la catedră. Nu mai este timp pentru a căuta scuze: că elevii nu sunt atenți, că se plictisesc și nu îi mai atrage literatura, că nu mai citesc… E timpul să enumerăm acele soluții pe care eu, profesor de romȃnă la clasele de gimnaziu le-am găsit utile și productive pentru a-mi atrage elevii, pentru a-i stimula și pentru a-i determina să citeasca, din nou, cu plăcere literatură română și universală.

Articol integral: Basme, telefoane, lexic… Turnul Babel modern

Oportunități și limite în terapia logopedică asistată de calculator

• Laureta Speranța Banea • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 4, Măcin (Tulcea) • România

O caracteristică aparte în terapia logopedică, ce s-a dezvoltat vertiginos grație cuceririlor din domeniul tehnologic, este așa-numita telepractică logopedică, al cărei specific este dat de realizarea de către logoped a activității terapeutice cu subiectul fără a exista un contact fizic frecvent cu acesta din urmă (de unde și prefixul ,,tele-”). Odată cu evoluția tehnologică, se creează și amplifică noi tipuri de relaționare între oameni. Factorii tehnologici asigură un progres în majoritatea domeniilor, înlăturând pe cât posibil orice bariere în interacțiunea umană.

Articol integral: Oportunități și limite în terapia logopedică asistată de calculator

Portret de dascăl – peste vremuri

• Mihaela Gogu • Școala Gimnazială Nicolae Stoleru, Baia (Suceava) • România

Cu peste un secol în urmă, trăsătura dominant rurală a țării noastre reprezenta un adevăr ce nu mai trebuie demonstrat. Doi erau intelectualii satelor: învățătorul și preotul, de obicei legați de locul în care trăiau și respectați de țăranii păstrători de datini străbune. Acești doi oameni purtau pe umerii lor o grea povară: educarea oamenilor, de la adulți până la copii, prin mijloace și metode variate, diferite de la o zonă la alta a țării. Omului care avea în mână condeiul i s-a spus în multe feluri, ca definire a activității sale de „luminator de minți”. Învățătorului i s-a spus, de-a lungul timpului, și dascăl, poate pentru faptul că primele școli au fost deschise în cadrul bisericilor sau mănăstirilor, iar educatori erau călugări, preoți sau cântăreți în strană, precum corifeii Școlii Ardelene, mitropoliții Veniamin Costache sau  Antim Ivireanul.

Articol integral: Portret de dascăl – peste vremuri

Dezvoltarea emoțională în perioada preșcolară

• Lucia Mirică • Școala Gimnazială Nr. 11, Buzău (Buzău) • România

Dezvoltarea afectivă se referă la apariția capacității emoționale de a experimenta, recunoaște și exprima o serie de emoții și de a răspunde în mod adecvat la indicii emoționale la alții. Dezvoltarea afectivă este legată de dezvoltarea abilităților sociale și reflectă personalitatea și tendințele distinctive ale cuiva atunci când răspunde altora, când se angajează în interacțiuni sociale și se adaptează la lumea interpersonală.

Articol integral: Dezvoltarea emoțională în perioada preșcolară