Începând cu anul școlar 1998-1999 în Curriculumul Național a fost introdusă disciplina opțională numită Consiliere și orientare. Aceasta este prevăzută pentru toate ciclurile de învățământ preuniversitar. Conținuturile acestei discipline au fost grupate în module specifice adaptate caracteristicilor de vârstă și problemelor cu care se confruntă elevii în fiecare etapă școlară. Această disciplină a fost bine primită deoarece a atins nevoile reale cu care se confruntă elevii și nu a presupus nicio acțiune de notare. Accentul s-a pus pe dezvoltarea personală prin abordarea temelor specifice într-o manieră empatică, sinceră, deschisă.

Scopul acestui demers se conturează în „facilitarea învățării, practicarea și exersarea unor comportamente dezirabile din punct de vedere psiho-social“ (Moraru, 2013, pp. 48 – 50). Atunci când în cadrul școlii direcțiile de acțiune ale consilierilor școlari și ale profesorilor diriginți sunt în concordanță cu intențiile copiilor, părinților, școlii, societății, acea școală devine prestigioasă datorită echipei de cadre didactice care urmăresc dezvoltarea și integrarea socio-profesională a elevilor. Așadar, școala trebuie să depună efortul maxim pentru a valoriza fiecare școlar sub aspect intelectual, aptitudinal, atitudinal cât și sub aspectul dezvoltării trăsăturilor de personalitate. Privind așa, demersul de consiliere și orientare nu trebuie perceput ca un obiect de studiu sau ca o disciplină unică, ci, după cum s-a și dorit, ca o arie, ca o oportunitate de aplicații, experiențe, îndrumări pentru dezvoltarea personală a elevilor.

1. Caracteristici ale consilierii educaționale

O caracteristică importantă a consilierii educaționale, după cum precizează autoarea Monica Moraru, este preocuparea pentru „prevenția problemelor ce pot împiedica dezvoltarea și funcționarea bio-psiho-socială normală a elevului“. Aceste probleme pot fi de comunicare sau de comportament, de adaptare școlară sau de sănătate fizică, emoțională, mentală, probleme care îngreunează funcționalitatea normală a procesului educativ (Moraru, 2013, 16). Astfel, aceste probleme educaționale reprezintă anumite situații dificile pentru elev, de natură cognitivă sau afectivă, și care produc un anumit blocaj vizibil în comportamentul său.

Situațiile pe care elevul le întâmpină în viața școlară sunt diverse iar modul de raportare la acestea determină diverse tulburări vizibile în comportamentul școlarilor. Uneori școala poate fi percepută ca o formă de constrângere a libertății copilului, de îngrădire prin reguli. Învățarea care devine treptat activitatea principală a școlarului ia locul jocului, fapt ce poate produce o anumită constrângere. Grupul școlar, clasa de elevi nu mai acordă gratificații afective precum a întâlnit elevul în grupul familial. Aceste constrângeri produc conflicte pentru rezolvarea cărora e nevoie de consiliere educațională spre a reduce efectele negative ale acestor fenomene de conflict, frustrare, stres din interacțiunea lor în educație (Dimitriu-Tiron, 2005, 142).

Toate situațiile de viață școlară pot deveni problematice dacă nu sunt rezolvate la timp, dacă nu sunt rezolvate în mod corect și dacă persoana în cauză nu se angajează să le rezolve. Prin acest proces de consiliere, care implică o relație dinamică între două persoane, se urmărește abilitarea consiliatului, a elevului, pentru a-și asigura funcționarea optimă prin realizarea de schimbări conform modelului educațional. Consilierea educaţională  poate fi definită și ca o relaţie interumană de asistenţă şi de suport dintre persoana specializată în consilierea educaţională, respectiv profesorul, şi elevul sau grupul de elevi, în scopul dezvoltării personale şi prevenţiei situaţiilor problematice şi de criză (Băban, 2001, 8).

Fiind o relație umană, procesul de consiliere educațională este reglementat de principii specifice de ordin etic, pedagogic, psihologic și de principii generale și specifice consilierii. Printre principiile de bază ale consilierii și orientării, regăsim: principiul unicității persoanei, principiul propriilor decizii și principiul permisivității relației de consiliere. Conform acestor principii, în procesul de consiliere educațională elevul trebuie să fie acceptat ca persoană unică și valoroasă iar consilierul nu judecă ci construiește un mediu pozitiv bazat pe respectul pentru om. Elevul este îndrumat spre asumarea responsabilă a unei decizii educaționale în urma acțiunii de consiliere. Profesorul consilier trebuie să dezvolte o relație pozitivă cu elevul fără a-i îngrădi libertatea de exprimare, de opinie, de atitudini (Moraru, 2013, pp. 35-36). Consilierul educațional urmărește în acțiunea sa rezolvarea problemelor de adaptare și de integrare ale elevului la realitatea vieții sale și a contextului școlar, cu scopul de a stabili un acord cu acesta pentru rezolvarea situațiilor critice.

Pentru a fi eficientă, consilierea educațională trebuie să aibă sprijinul familiei deoarece aici copilul găsește sprijinul emoțional, afectiv, de învățare și de securitate. Colaborarea celor doi piloni, școală – familie, este esențială pentru reușita procesului de consiliere și pentru dezvoltarea potențialului personal și unic al fiecărui elev.

2. Relevanța consilierii educaționale în prezent, chiar și în contextul școlii online

Practica și înțelegerea sistemului de învățământ indică spre faptul că cel care petrece cel mai mult timp cu elevul este cadrul didactic de la clasă, învățătorul, respectiv profesorul. Acesta îl poate observa pe elev în cele mai multe ipostaze, îl poate monitoriza și evalua, fiindcă, pe lângă activitatea de transmitere a informației științifice, profesorul își dublează dintotdeauna munca făcând și consiliere.

Orele de dezvoltare personală din ciclul primar precum și cele de consiliere și orientare din celelalte trepte ale educației se încadrează exact în aceste atribuții de sfătuire și îndrumare a elevilor de către profesori.

Contextul epidemiologic din zilele noastre, cauzat de pandemia COVID-19, a determinat schimbări în derularea procesului de învățământ prin mutarea activității didactice în sistemul online. Cu toate acestea, acțiunile de consiliere ale cadrelor didactice nu s-au diminuat ci, consider că au fost intensificate. Situațiile noi de învățare au determinat probleme specifice cu care s-au confruntat elevii, ba chiar și familiile acestora. Putem discuta despre o serie de discriminări și inegalități din școala online precum pierderea învățării, stresul și anxietatea elevilor (telework.ro/ro/probleme-discriminari-si-inegalitati-in-scoala-online/), dificultăți în adaptarea la noul mediu online de învățare sau creșterea analfabetismului funcțional și chiar a abandonului școlar (mediafax.ro/social/efectele-scolii-online-expert-in-educatie-cele-mai-mari probleme-le-ar-putea-avea-elevii-din-clasele-a-sasea-si-a-saptea-19749833), efecte dăunătoare pentru școlarii mici precum și imposibilitatea predării anumitor noțiuni specifice precum scrierea de mână (romania.europalibera.org/a/lipsa-competen%C8%9Belor-digitale-ale-profesorilor-o-problem%C4%83-reclamat%C4%83-de-elevi/30767837.html), toate cu efect răsunător atat în mass-media cât și în cancelariile din cadrul instituțiilor de învățământ. Acestor provocări a fost necesar să le facă față în primul rând cadrele didactice care au căutat modalități diferite pentru a ajunge la mintea și la inima elevilor chiar și într-un alt mediu de învățare, cel online.

Cu toate provocările specifice școlii, atât în mediul fizic cât și în mediul online, activitatea de consiliere educațională pe care o realizează cadrul didactic, din orice nivel educațional, rămâne relevantă. Oferirea de suport necesar prevenției problemelor pe care le întâmpină elevii va caracteriza mereu munca oricărui cadru didactic.

Bibliografie
1. Băban, A. (2001). Consiliere educațională. Ghid metodologic. Cluj-Napoca: Imprimeria „Ardealul”.
2. Dimitriu-Tiron, E. (2005). Consiliere educațională. Iași: Institutul European.
3. Moraru, M. (2013). Consiliere și orientare. Elemente de formare a profesorilor. Constanța: Ovidius University Press.
4. www.telework.ro/ro/probleme-discriminari-si-inegalitati-in-scoala-online/ – Probleme, discriminări și inegalități în școala online
5. www.mediafax.ro/social/efectele-scolii-online-expert-in-educatie-cele-mai-mari-probleme-le-ar-putea-avea-elevii-din-clasele-a-sasea-si-a-saptea-19749833
6. https://ziare.com/scoala/stiri-invatamant/ce-presupune-scoala-online-care-sunt-problemele-si-ce-solutii-exista-1639259 – Cele 7 probleme majore ale scolii online. Profesoara Cristina Tunegaru: „Ne vom trezi in curand cu cifre ingrijoratoare ale abandonului scolar”