Respectarea regulilor la vârsta preșcolarității

La vârsta preșcolarității, copiilor le este dificil să înțeleagă că orice acțiune pe care o întreprind implică și o anumită consecință. De asemenea, comportamentul adoptat de aceștia aduce după sine efecte pozitive sau negative, iar natura efectelor este dată de modul în care regulile au fost respectate și aplicate. Pentru ca preșcolarului să îi fie clare și să înțeleagă regulile, este nevoie ca în momentul în care acestea au fost formulate, să se ofere și o explicație a consecinței atât a respectării cât și a nerespectării acestora. Regula formulată în acest mod va spori procesul de înțelegerea a copilului cu privire la relația cauză-efect, dispărând, în același timp, și sentimental de confuzie care poate fi creat pe baza formulării eronate a regulilor.

Pentru ca regulile să fie înțelese și acceptate de către copil, este nevoie ca formularea acestora să se realizeze în prezența copilului, el fiind implicat direct în discuțiile cu privire la stabilirea regulilor, căzând de comun acord ambele părți asupra consecințelor. Este necesar ca acest lucru să se înfăptuiască, deoarece copilul va simți că acele reguli nu i-au fost impuse în calitate de interdicții din partea adultului, ci ca acțiuni care îi sunt premise și acțiuni care îi limitează modul de manifestare neadecvat al comportamentului în anumite contexte sociale.

Abilitatea de respectare a regulilor se manifestă diferit în funcție de vârsta la care copilul se află. Prin urmare, la vârsta de 3-4 ani, nu trebuie să îi fie aduse la cunoștință copilului mai mult de 3 reguli. La această vârstă, pentru ca regula să-i fie fixată copilului, este nevoie ca acesta să fie repetată frecvent, atât în cadrul situațiilor educaționale cât și a celor familiale. La această vârstă, copilul este dispus:

  • să urmeze reguli simple;
  • să-și aștepte rândul la joc; să respecte un program clar care este impus zilnic;
  • să participe  la luarea deciziilor cu ajutorul adulților;
  • să ceară ajutorul adultului în rezolvarea unor probleme sau a unor conflicte.

La vârsta de 5-6 ani, copilul poate să rețină până la 5 reguli (Kallay, Ștefan, 2007). La această vârstă nu mai este nevoie ca regulile să fie repetate frecvent sau să i se aducă aminte constant. Copilului devine capabil deja să înțeleagă că orice situație socială, care presupune și interacțiune, depinde de respectarea unor reguli impuse de adult sau de grupul din care face parte.

Concluzionând, putem spune că, în această perioadă, abilitățile care se formează se referă la capacitatea copilului de a lucra fără a-i deranja pe ceilalți, de a-și modela comportamentul în funcție de regulile pe care trebuie să le aplice, își manifestă dezacordul față de comportamentele inadecvate ale celorlalți oameni din jurul său.

Modalități de implementare a regulilor

În familie, membrii acesteia, îşi stabilesc propriile limite şi reguli conform aşteptărilor, nevoilor şi particularităţilor individuale ale fiecăruia în parte. În momentul în care copilul, fiind obişnuit cu anumite ritualuri, intră într-un colectiv precum grădinița, se va adapta destul de greu regulilor stabilite la nivelul întregii grupe de copii, deoarece regulile nu se pot plia pe fiecare copil în parte, având în vedere că există şi grupe cu câte 30 de copii.

Comportamentul copilului este puternic influenţat de mediul de acasă, astfel că în corectarea unei anumite conduite indezirabile, cadrul didactic va ţine cont de o suită de factori, pe lângă mediul familial, de următorii: etapa de dezvoltare a copilului, comportamentele specifice unei anumite vârste. Deci, înainte de a stabili anumite reguli care să conducă la corectarea unor comportamente dezadaptative, este important ca fiecare cadru didactic să identifice cauza manifestării acelui comportament.

După ce au fost identificate cauzele care au condus la manifestarea unui anumit comportament dezadaptativ, cadrele didactice pot interveni prin stabilirea unor reguli, care să nu fie elaborate stric particular în cazul copilului care necesită sprijin, ci să poată fi aplicate şi în cazul celorlalți copii, ca modalitate de prevenire a formării unor conduite problematice. Pentru a avea randament, regulile trebuie să fie formulate după următoarele condiții:
● Să fie clar exprimate, astfel încât copilul să ştie ce se așteaptă de la el;
● Să fie exprimate în termeni pozitivi, fără a folosi negația „Nu”;
● Să fie motivate, adică să includă cauzele pentru care regula a fost formulată;
● Să indice cauza şi efectul comportamentului (Florea, 2017);
● Copilul ar  trebui să participe la momentul formulării regulilor;
● Regulile necesită a fi însoțite de imagini sugestive care să exprime conținutul lor prin elemente accesibile nivelului de înțelegere a copilului;
● Modelarea comportamentului, care se referă la puterea exemplului celui care impune limitele şi regulile într-un context anume;
● Consecvență în întărirea regulilor.

Bibliografie
1.Kallay, E., Ștefan, C.A. (2007). Dezvoltarea competențelor emoționale și sociale la preșcolari. Ghid didactic pentru educatori. Cluj-Napoca: Editura ASCR
2. Samson, A. (2018).Instrumentul bibliometric național. Învățarea comportamentelor la preșcolari prin intermediul regulilor, 4 (23), 198-204
3.Pascaru, M. (2017). Cum stabilim regulile la clasă astfel încât copiii să le accepte și să le aplice.  Disponibil on-line: genesis.ro/ro/revista-didactica-genesis/cum-stabilim-regulile-la-clasa-astfel-incat-copiii-sa-le-accepte-si-sa-le-aplice, accesat la data de 25.02.2020
4. Florea, M., .(2017). Regulile şi rostul lor în managementul clasei. Disponibil on-line: genesis.ro/ro/revista-didactica-genesis/regulile-si-rostul-lor-in-managementul-clasei , accesat la data de 25.02.2020
5. Ţinică, S. (2004). Repere în abordarea copilului dificil. Cluj-Napoca: Editura Eikon

 

Accesări: 36

Articole asemănătoare