Caracteristicile psiho-lingvistice ale preșcolarului de grupa mijlocie
Printre cele mai importante achiziții ale copilului preșcolar este limbajul, dezvoltarea lui presupunând o evoluție în plan fonetic, gramatical și semantic. Se cunoaște că preșcolarul în general este un bun comunicator, adoră să povestească, să pună o mulțime de întrebări și chiar să vorbească singur, acest lucru fiind de un real ajutor pentru educatori în activitățile de dezvoltare a vocabularului și a comunicării. Particularitățile vorbirii preșcolarului se conturează în primul rând în funcție de vârsta acestuia, limbajul dezvoltându-se și progresând continuu.
Procesul educațional în grădiniță se desfășoară pe două nivele de vârstă: nivelul I – grupa mică (3-4 ani) și mijlocie (4-5 ani) și nivelul al II-lea – grupa mare (5-6 ani). Diferența dintre cele două niveluri constă în finalitățile vizate pe parcursul procesului educativ, respectiv:
- Nivelul I – vizează socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.) și obținerea treptată a unei autonomii personale.
- Nivelul II – vizează pregătirea pentru școală și pentru viața socială a copilului.
Perioada preșcolară poate fi împărțită în trei subperioade: (1) perioada preșcolarului mic: 3-4 ani, (2) perioada preșcolarului mijlociu: 4-5 ani, (3) perioada preșcolarului mare: 5-6/7 ani. După cum am precizat anterior, vocabularul copilului preșcolar mijlociu conține între 2000 și 3000 de cuvinte, în funcție de dezvoltarea psihică, maturizarea aparatului fonator, dezvoltarea activității nervoase superioare dar și de alți factori precum: interesul părinților pentru dezvoltarea și educația copilului, frecventarea grădiniței, prezența fraților mai mari.
Preșcolarul de grupa mijlocie se face remarcat prin progrese vizibile, perioada de adaptare la grădiniță este mai scurtă decât la preșcolarul mic și se încadrează în intervalul 3-4 săptămâni, el are preocupări mai variate, jocul lui devine mai complicat, copilul cooperează mai mult, iar activitățile obligatorii devin mai complexe. Limbajul se dezvoltă în plan cantitativ, copilul acumulând aproximativ 50 de cuvinte /lună, cât și calitativ în modul de exprimare. Procesele psihice antrenate, au caracter voluntar, iar imaginația și creativitatea se dezvoltă ca rezultat nemijlocit al contactului cu realitatea externă, cu mediul grădiniței, ce oferă stimuli de a investiga, a acționa și experimenta.
Diversificarea relațiilor și lărgirea câmpului relațional ajută preșcolarul să-ți descopere capacitățile și limitele, să-și diminueze egocentrismul, să se descopere pe sine. Preșcolarul mijlociu este supus unor norme și reguli, descoperă diferența dintre bine și rău, dintre ce este voie și ce nu este voie, își conturează unele trăsături de caracter, își formează comportamente ce îl conduc spre dobândirea autonomiei. Aceste experiențe de învățare vor defini în timp, personalitatea copilului.
Se cunoaște faptul că toți copiii învață mai ușor, preponderent prin imitație, pe baza unui model sau exemplu, demonstrație, care poate fi însoțit de explicații verbale. Copilul preșcolar mijlociu își coordonează mișcările, urmărind imaginea vizuală ce apare în procesul de urmărire a mișcărilor altor persoane, față de preșcolarul mare, care răspunde și la comenzi verbale.
În planul deprinderilor achiziționate de copilul peșcolar mijlociu, copilul participă activ la sarcini curente; își formează deprinderi de igienă personală și de ordine; povestește pe baza unor imagini; învață să utilizeze diverse obiecte precum foarfeca; evocă evenimente petrecute anterior; învață intuitiv noi relații între noțiuni și să relaționeze prin analogie; învață să utilizeze numeralul și gradele de comparație și să traseze semne grafice simple.
Motricitatea preșcolarilor de grupă mijlocie este caracterizată prin: mai multă rapiditate în mișcări; se dezvoltă motricitatea fină; echilibrul ortostatic este mai susținut; coordonarea oculo-motorie este oarecum independentă; sare într-un picior cu ușurință; pliază hârtia după demonstrație; merge în echilibru pe o linie trasată; desenează pătrate și dreptunghiuri după model; aruncă și prinde mingea cu mai multă forță.
În plan senzorial, preșcolarul mijlociu folosește activ auzul și văzul, i se dezvoltă vederea cromatică și la distanță; recunoaște schema corporală proprie; compară două obiecte din punct de vedere al greutății; i se dezvoltă simțul tactil, gustativ și de echilibru; identifică poziții spațiale precum: sus, jos, față, spate, aproape, departe; sortează obiecte după culoare, mărime și formă; indică și distinge 4-5 culori sau nuanțe.
Gândirea copilului preșcolar mijlociu prezintă următoarele caracteristici: copilul definește obiecte și explică utilitatea lor; relatează chiar și cu detalii despre imagini; grupează imagini în raport cu 3-5 noțiuni generale precum: păsări, animale, flori, înțelege analogii opozante; descrie serii de operații; utilizează corect negația. Din punct de vedere al memoriei, copilul preșcolar mijlociu poate memora 3-5 cifre; reproduce poezii mai lungi, cu intonație; recunoaște elemente omise din desene incomplete; recunoaște 2-3 momente ale zilei; evocă o întâmplare petrecută cu mai mult timp în urmă; păstrează informații în memorie timp de 1 -1,5 ani. Copilul preșcolar mijlociu are o imaginație reproductivă bogată; deosebește normalul de neobișnuit și crează o povestire scurtă după 2-4 imagini.
În plan motivațional, copilul manifestă nevoia de a vorbi în grup, are nevoie de recompensă imediată; manifestă interese labile; are interes pentru cunoaștere și pentru jocul de rol; are preferințe pentru anumiți copii din grup și își dorește să crească.
Din punct de vedere al afectivității, preșcolarul mijlociu își controlează unele reacții afective; arată sentimente precum satisfacție, mirare etc.; manifestă bucurie și admirație pentru natură; manifestă empatie pentru persoanle din jurul lui; îi plac jocurile de construcție; trăiește sentimente morale față de faptele altor copii; se manifestă, uneori, prin explozii afective prin treceri bruște de la râs la plâns și invers.
Personalitatea copilului este conturată încă, de atașamentul față de mamă, manifestări de gelozie față de frați; este conștient de sine, de sexul său; își formează reprezentări morale. Acceptă normele și regulile unui joc și normele de comportament; poate manifesta aptitudini coregrafice; se joacă singur dar și în grup; cunoaște reguli elementare de circulație.
Limbajul preșcolarilor de grupa mijlocie prezintă următoarele particularități: povestește despre întâmplări din trecut, prezent și viitor; își poate scrie numele cu majuscule, prin imitație sau din memorie; pune întrebări referitoare la înțelesul unor cuvinte; repetă și utilizează propoziții complexe; definește obiecte uzuale; cunoaște cuvinte opuse precum: mare-mic, tare-moale, greu-ușor, lung-scurt, înalt-scund; își susține punctul de vedere și oferă idei; răspunde mai repede la întrebări și explică mai bine ceea ce face; folosește în timpul vorbirii timpurile verbelor, pluralul și singularul; se dezvoltă limbajul cu aproximativ 50 de cuvinte/ lună; i se dezvoltă limbajul interior; pronunță corect toate sunetele cu excepția defectelor de vorbire menționate mai sus. Dezvoltarea limbajului este în legătură directă cu dezvoltarea fizică și psihică, tocmai de aceea, educatoarea are obligația de a cunoaște particularitățile anatomo-fiziologice ale copilului, astfel în procesul educativ, ea va folosi cele mai portivite metode și procedee pentru atingerea obiectivelor propuse.
Numai cunoscând caracteristicile normale a unui copil de vârsta preșcolară, etapele și subetapele de dezvoltare, atât în plan psihic cât și comportamental ale acestuia, educatoare își formează profilul corespunzător realității al copilului studiat
Accesări: 3.037
prof. Nicoleta Canta
Grădinița cu Program Prelungit Albinuța Nr. 1, Zărnești (Brașov), România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/nicoleta.canta