Relația mentor-discipol

O relație de tip mentor-discipol cred că trebuie să aibă la bază „afinități elective”, așa cum spunea Goethe, pentru a fi o relație eficientă și armonioasă. Ne „îndrăgostim” de mentorii noștri pentru că ne oglindim în ei. Îi urmăm, pentru că simțim entuziaști că acesta este drumul. Istoria mare și istoria culturii confirmă acest adevăr.

Articol integral

Anxietatea legată de alegerile de viață la adolescenți. Recomandări practice

Am constatat, în urma practicii consilierii psihologice, că mulți adolescenți suferă de anxietate. Din punct de vedere clinic, tulburările anxioase sunt caracterizate prin stări de teamă sau de îngrijorare extremă care afectează mult capacitatea copilului de a se comporta normal, deși ele sunt disproporționate în raport cu circumstanțele concrete din viața lui. Discutând cu adolescenții despre trecutul lor, despre copilărie și adolescență, am observat că unii dintre ei nu au fost învățați și ajutați de părinți și de cadre didactice să facă alegeri, să greșească și să o ia de la capăt cu alte alegeri.

Articol integral

Resurse educaționale deschise

Având în vedere posibilitățile pe care le oferă resursele educaționale deschise, precum și amploarea pe care fenomenul de digitalizare a educației a luat-o în ultimii ani, este necesară stabilirea unor puncte de sprijin pentru un eșafodaj solid, articulat pe concepte pedagogice precum transpoziție didactică, designul instruirii, teorii ale învățării, gamification, utile pentru înțelegerea contribuției resurselor educaționale deschise la învățarea autentică și pentru a susține dezvoltarea, pe termen lung, a unor (modele de) practici educative de calitate.

Articol integral

Abordări tradiţionale şi actuale ale sistemelor de formare a cadrelor didactice din România. O perspectivă comparativă

În documentul Comisiei Europene „Educație și formare 2010” se subliniază faptul că sistemele educaționale ale țărilor membre trebuie să se adapteze le nevoile societății. În acest sens, printre alte măsuri, se propune  transformarea carierei didactice într-una mai atractivă, motivația și calitatea pregătirii cadrelor fiind esențială  pentru succesul unei reforme. Pentru asigurarea calității în educație, se propune flexibilizarea și diversificarea sistemelor de formare inițială și continuă a cadrelor didactice. Continuând ideea, un nou cadru strategic pentru cooperarea europeană, „Educație și formare 2020”, prevede patru obiective strategice: realizarea în practică a învățării de-a lungul vieții și a mobilității cursanților; îmbunătățirea calității și eficienței formării, promovarea echității, a coeziunii sociale și a cetățeniei active; stimularea creativității și a inovării, a spiritului întreprinzător la toate nivelurile de educație și formare (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene).

Articol integral

Profilul de formare european, pe înțelesul părinților

De fiecare dată avem rețineri în privința conținutului primei ședințe cu părinții. În rândurile care urmează, am elaborat o „scrisoare” în cadrul căreia am dat coerență unor gânduri personale, dar am încercat să aduc mai aproape de nivelul de receptare al părinților achizițiile cu care copilul ajunge în clasa a V-a și care sunt așteptările în privința competențelor, pe măsură ce acesta parcurge nivelul gimnazial. Toate aceste transformări au fost analizate din perspectiva disciplinei limba și literatura română.

Articol integral

Comunicarea didactică

Competența comunicațională a profesorului este într-o oarecare măsură înnăscută, dar mai ales dobândită, prin voință și efort de (auto)formare. Această competență are mai multe caracteristici: inteligența (ca instrument de cunoaștere, înțelegere și reușită în rezolvarea problemelor sau a situațiilor de instruire și educaționale), memorie, capacitatea de comunicare, gândire logică, spirit de observare, imaginație constructivă, atenție concentrată, dicție.

Articol integral

Valențele formative ale activităților din grădiniță

Activitatea copilului preșcolar este foarte bogată și greu de descris și surprins în resorturile ei intime. Mulți psihologi și pedagogi au purtat intense discuții pe această temă, încercând să găsească explicații și dând recomandări celor care se ocupă cu practicarea instruirii preșcolarilor, respectiv educatoarelor.
Principalele condiții care trebuie respectate în alegerea formelor de organizare a procesului instructiv-educativ din grădiniță sunt: coordonatele generale ale activității copilului de vârstă mică și specificul formal al muncii din grădiniță. Activitatea de ansamblu a copilului  trebuie să îl ajute să se dezvolte armonios. Pentru aceasta, ea trebuie să-i asigure deschiderea către toate activitățile pozitive de care este capabil un copil și să-l stimuleze optim. Pentru circumscrierea activității copilului preșcolar, se pot lua drept coordonate: gradul de manifestare al autonomiei, nivelul atins de socializarea sa și de varietatea activităților desfășurate în mod obișnuit.

Articol integral

Ce face o învățătoare la clasă când „nimeni n-o ascultă”

Încă din copilărie învățăm că reziliența ne ajută să ne gestionăm situațiile dificile și provocările cu care ne confruntăm, lucru care ne ajută să devenim mai încrezători în abilitățile noastre pentru a le utiliza mai târziu, pe parcursul vieții.
Cum putem noi, ca profesori, să dezvoltăm reziliența la copii, în clasele primare și de ce este ea importantă?

Articol integral

Conduita cadrului didactic. Puterea exemplului personal

Astăzi, într-o lume a realității tehnologizate, a modernității, a adaptării, se pune des următoarea întrebare: Care mai e realul scop al educației și, implicit, al cadrului didactic – ca pilon fundamental al demersului educațional de calitate – în această societate „atotștiutoare”, aflată la un click distanță de orice informație, de orice curiozitate, de orice interes?! Răspunsul e cât se poate de simplu și de evident – școala rămâne școală și dezideratul ei fundamental, idealul educațional a fost, este și va rămâne veșnic unul și doar unul – „formarea și dezvoltarea personalității umane”.

Articol integral

Pactul cu diavolul. Scurt eseu despre școala online

Când a primit premiul Nobel pentru literatură, scriitorul Albert Camus îi scrie fostului său învățător, Louis Germain, mărturisindu-i că, după ce a fost anunțat de premiu, primul său gând, după mamă, a fost la el. Deși nu pune mare preț pe această distincție, consideră că este un bun prilej pentru a-i mulțumi, după trei decenii, pentru încredere, generozitate, atenție și dragoste. Acestea au fost calitățile profesorului, care au transformat copilul necăjit care a fost în ceea ce devenise. La fel de emoționant și plin de înțelesuri este și răspunsul profesorului, care mărturisește că și-a iubit toți elevii și își amintește cum micul elev Camus lumina încăperea cu chipul său optimist și cu plăcerea de a fi în clasă. Clasic, emoționant, motivațional, inspirațional…

Articol integral