Spiritul critic, deprinderea de a se informa înainte de a face alegeri, de a depăși automatismul gândirii în alb și negru, abilitatea de a cântări variabilele și consecințele posibile ale unei decizii, aducând argumente „pro și contra” sunt singurele „vaccinuri” prin care putem forma antigeni la epidemii precum fanatismul, dictatura, violența, discriminarea, polarizarea economică excesivă (săraci – bogați).
Învățarea prin investigare și prin argumentare  aduce în centrul atenției  perspectiva gândirii etice în toate domeniile. A recunoaște, a anticipa și a rezolva probleme de natură științifică, morală/ etică sau culturală sunt competențe necesare pentru îmbunătățirea capacității de luare a deciziilor prin  negociere și de a le impune prin cuvânt și nu prin forță. Aceste strategii de tip  rezolutiv stau la baza reușitei personale,  dar au  și un impact semnificativ asupra societății în diverse domenii. În acest sens, cultivarea „spiritului dilematic” la toate disciplinele devine o necesitate.

Valorificând curriculumul de tip formal, dar și nonformal, experiența de viață a elevilor și capacitatea lor de reflecție, lecția de tip dilemă contribuie semnificativ la formarea competențelor cheie. Ea se poate aplica la toate clasele și la toate disciplinele. Vă prezentăm în cele ce urmează o lecție  propusă la clasa a VIII-a, competențele urmărite fiind:
1.4. Participarea activă la dezbateri simple, formulând puncte de vedere și/sau continuând ideile celorlalți, exprimând un punct de vedere față de opiniile expuse de interlocutor(i),
2.3. Argumentarea punctelor de vedere pe marginea a două sau mai multe texte de diverse tipuri, având în vedere posibilitatea unor interpretări multiple
3.1. Redactarea unui text complex, în care să își exprime puncte de vedere argumentate, pe diverse teme sau cu referire la diverse texte citite

Conținutul  vehiculat:  Argumentare şi persuasiune

Într-o lecție de acest tip, punctul de plecare trebuie să fie o dilemă. Aceasta a fost introdusă  prin următoarea situație: A fost propusă o lege care interzice utilizarea telefonului mobil de către copiii sub 12 ani. Să fie sau nu aprobată această lege?

Tema întrunește condițiile unei dileme, deoarece:

• Este autentică. Problema este viu discutată și îi privește direct. În presă, la televizor se vorbește despre un proiect de lege în care se putea interzice copiilor de până în 12 ani să folosească un telefon mobil.
• Este controversată. Alegerea nu este evidentă. Elevilor li se prezintă atât avantajele, cât și dezavantajele, riscurile. Permite atât răspunsuri pro,  cât și contra.
• Sarcinile de lucru sunt puternic contextualizate.
  Exemplu: Ioana butonează un telefon mobil în timp ce ia masa. Ea riscă să devină obeză. Deci, folosirea telefoanelor mobile provoacă obezitate și ar trebui interzisă? Pro sau contra?
• Este angajantă. Problema supusă discuției prezintă interes pentru majoritatea elevilor, este un subiect popular.
• Este acoperitoare. Tema permite utilizarea conceptelor prevăzute în curriculumul național. La clasa a VIII-a elevii sunt puși în situația de a folosi efectiv noțiunile legate de textul argumentativ, (Pro/ Contra, premisă, argument / justificare, concluzie)
• Este o investigație /RRI- Elevii experimentează operații specifice gândirii științifice: definirea problemei, evaluarea soluției, construirea de argumente critice, comunicarea  ideilor.

Etapele unei lecții dilemă sunt subansambluri ale ciclului de investigație introduse ca întrebări. Acestea sunt:

I   Etapa Angajare / Implicarea prin:

a. Captarea atenției elevilor în contextul dat.
b. Activarea cunoștințelor relevante ale elevilor. Elevii aplică cunoștințe din diverse discipline pentru a argumenta: obezitate (din biologie), lumină (din fizică) și textul argumentativ (argumente, ipoteze), exprimarea  unui punct de vedere (limba română).
c. Atribuirea de semnificații obiectivelor învățării. Prin  lecția dilemă este provocată curiozitatea elevilor. Aceștia  devin interesați să vadă ce le poate susține argumentarea sau ce le poate amenința sănătatea și atunci vor căuta  informații.

II   Etapa Extindere (Extend)

Profesorul facilitează discuțiile de grup, pune întrebări pentru a verifica gradul de înțelegere al termenilor, îi sprijină pe elevi în interpretarea surselor/a dovezilor găsite, în formularea unui răspuns justificat la întrebare/dilema.. Elevii găsesc cunoștințele relevante și le utilizează pentru rezolvarea problemei. Sortează informațiile oferite de profesor pe  bilețele, caută  alte informații și apoi exprimă o decizie general, o evaluare sau o soluție justificată.

III  Etapa Evaluare (Evaluation)

Profesorul folosește tehnici de evaluare formativă, cu accent pe evaluarea procesului, pe auto și interevaluare.

Oamenii sunt supuși frecvent  unor încercări de convingere/de influențare prin apelul la emoții,  la dorințe, intuiții, prejudecăți, valori. Aceasta este argumentarea prin patos, care, în funcție de intenționalitate,  poate îmbrăca forma persuasiunii sau a manipulării.
Strategiile puse în act prin intermediul lecției dilemă generează comportamente cognitive și axiologice cu mare relevanță pentru viața personală și socială a individului: dezvoltă spiritul critic,  responsabilizează asupra deciziilor, cresc gradul de flexibilitate și adaptabilitate, de ascultare și observare și  nu în ultimul rând… formează  rezistența la manipulare.

Bibliografie

• Gorghiu, L. M.(2019). Curs – Educația pentru şi prin științe. Universitatea Valahia din Târgoviște.
• Programa școlară pentru disciplina LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ Clasele a V-a – a VIII-a, București, 2017
• www.engagingscience.eu/ro
• www.publika.md/studiu-dependenta-de-telefoane-mobile-creste-riscul-de-obezitate-si-alte-boli-asociate-_3048978.html#ixzz6CgYm0Tug
• Cursul Pașaport de Cetățenie Digitală pentru profesori , cursuri.predauviitor.ro/courses/course-v1:IncubatorulCivicDigital+ICD-Cetatenie_Digitala+2024/course/