În cele mai multe situații întâlnim o atitudine pasivă din partea părinților în ceea ce privește relația propriilor copii cu jocurile digitale. Adesea, părinții sunt doborâți de oboseală, de grija pe care le-o poartă zilnic micuților, pentru a le oferi toate cele necesare unui trai bun. Dacă de la o vârstă fragedă partea sufletească a copiilor este ușor neglijată, trecând-o în plan secund, atunci copiii se înstrăinează treptat refugiindu-se în diverse lucruri unde își găsesc liniștea, unde sunt apreciați, felicitați. De aceea, majoritatea copiilor spre vârsta adolescenței își găsesc satisfacția în practicarea jocurilor electronice. Unul dintre specialiști promovează această perspectivă în cartea sa, Psihologia jocurilor video, afirmând următoarele: „Dacă un adolescent angoasat de prezent își găsește confortul în fața ecranului și a consolei, asta se întâmplă până la urmă pentru că jocurile îi alimentează stima de sine. În timp ce părinții își fac griji pentru viitorul său, iar el se întreabă ce va face în viață, jocurile îl liniștesc: de fiecare dată când depășește o etapă primește mesaje de încurajare din partea calculatorului, noi puncte de viață și rezistență, noi arme și chiar felicitări de la ceilalți jucători dacă joacă în rețea. O ocazie de a se simți în sfârșit apreciat, nu doar ca un elev mediu sau mediocru care „dacă va continua tot așa, nu va face nimic în viață”. (S. Tisseron, 2010, p. 35).

De asemenea, un alt aspect care îl poate determina pe copil să se orienteze spre utilizarea excesivă a jocurilor video poate fi reproșul din partea familiei cu referiri la performanța școlară, lipsa timpului petrecut de părinți cu micuțul, stările conflictuale pe care copilul le întâlnește la o vârstă, dar pe care nu le poate discuta cu nimeni, etc. Toate aceste elemente pot conduce către dependența de aceste tipuri de joc. Așadar, cred că familia este un factor esențial ce poate influența viața copilului într-un mod decisiv.

În cartea sa, Psihologia jocurilor video, autorul amintește un factor important ce poate influența copilul în alegerea lui în ceea ce privește practicarea jocurilor video violente “iată și ultima condiție ce favorizează impactul negativ al jocurilor violente asupra jucătorilor: familia. Cei care cresc într-un mediu familial unde valorile sunt clare și explicite nu au de înfruntat pericole foarte mari. Vor învăța probabil rapid să facă diferența dintre convențiile unei povestiri ficționale și cele din realitate. În schimb, aceste jocuri violente riscă să-i tulbure mai mult pe copiii ai căror părinți sunt ei înșiși marginalizați, excluși din jocul social, aculturați și devalorizați: „valorile” propuse de aceste jocuri riscă să întâlnească un teren foarte fertil pentru că jucătorul are doar puține repere fiabile și securizante”. (S. Tisseron, 2010, p. 97). Tot așa, sunt convinsă că pe baza unei temelii sănătoase în ceea ce privește educația și cultura pe care micuții le dobândesc în sânul familiei, le dăruiește acestora la un moment dat, puterea să țină piept influențelor negative din jurul lor. Cred că, atunci când părinții sunt preocupați să înnobileze ființele propriilor copii cu frumusețea educației la timpul potrivit, vor avea parte de bucurii și aprecieri din partea lor când ei vor crește mari. Atât familia, cât și cadrele didactice pot contribui la procesul de enculturare al copilului ce se poate realiza prin două forme, fie prin socializare, fie prin educație. „Copilul se învață prin imitarea instrucțiunilor sociale primate direct din familie sau de la cei din jur”. (G., Albu, 2017).

Consider că, atât jocurile tradiționale, cât și cele electronice contribuie într-o anumită măsură la dezvoltarea armonioasă a ființei umane, singura condiție fiind reprezentată de existența unui echilibru între cele două tipuri de joc. Astfel dar, dacă cei mici sunt educați frumos de adulți încă de la o vârstă fragedă, au șanse mari să fie cumpătați în viață în toate domeniile. Deci educația și cultura sunt două elemente esențiale care nu trebuie să lipsească din procesul de creștere și dezvoltare al copiilor. Pentru a ne bucura de copii sănătoși, fericiți, educați și echilibrați trebuie să ținem cont de aceste două aspecte.

Bibliografie

Albu, G., (2017). Note de curs. Educația interculturală, Universitatea Petrol-Gaze, Ploiești.
Tisseron, S.,|(2010). Psihologia jocurilor video, Editura Trei, București.