Gândirea critică într-o lume a tehnologiei

Gândirea critică este o calitate minunată, specifică doar ființei umane, care ne diferențiază de orice altă specie, dar ne separă net și de inteligența artificială. Este acea capacitate care ne permite să interacționăm cu informația în mod activ, să știm cum să obținem, să interpretăm și să evaluăm informațiile și lumea înconjurătoare. Exersată constant, gândirea critică ne ajută să deținem cunoștințe valoroase şi utile, să avem convingeri și credințe întemeiate pe acestea; să ne formăm opinii independente şi să acceptăm ca ele să fie supuse evaluării; să construim argumente pentru a da consistență opiniilor; să manifestăm flexibilitate, toleranță, respect pentru ideile altora; să acceptăm sau să respingem o idee sau un concept numai pe bază de argumente. În plan social, gândirea critică ne ajută să participăm activ la elaborarea de soluţii, să luăm decizii și, cel mai important, să colaborăm unii cu alții.

Inteligența artificială se limitează la a selecta dintr-o serie de informații date, pe care le analizează, prelucrează și utilizează pentru a realiza o sarcină dată. Din paleta de capacități specifice gândirii critice, la inteligența artificială vom regăsi doar analiza și sinteza.

Conform „Ghidului meseriilor viitorului”, gândirea critică este în continuare prima din lista abilităților esențiale pentru meseriile viitorului. În cadrul școlii, operațiile mentale care compun gândirea critică sunt următoarele: reactualizarea informațiilor, a secvenței lor și a descrierilor lor – cum se numește fiecare obiect, cum poate fi descris și care este ordinea de apariție a obiectelor; realizarea de analogii și comparații; surprinderea diferențelor și a contrastelor; identificarea relațiilor de cauzalitate; generalizarea, clasificarea, conceptualizarea – trecerea de la particular la general, de la exemplu la ideea generală; capacitatea de a identifica exemple.

Pe scurt, vorbim despre gândire critică atunci când ne referim la procesul de observare, analiză, interpretare, formularea de soluții bazată și pe experiențele anterioare și, la final, evaluarea impactului acestor soluții.

Gândirea critică se dezvoltă pe tot parcursul vieții, este un proces constant. Începe din copilărie, când părinții încurajează autonomia în gândire a copiilor mici, oferindu-le posibilitatea de a face alegeri, le stimulează curiozitatea și capacitatea de a analiza, de a oferi argumente. Gândirea critică va găsi un teren propice de dezvoltare pe un fond echilibrat. Aceasta înseamnă că este necesar să discutăm cu copiii și să ne focalizăm atenția și pe gestionarea emoțiilor și echilibrul emoțional, să țintim o stimă de sine înaltă, alături de dezvoltarea creativității și a capacității de exprimare orală și scrisă, de comunicare în general și de colaborare.

În acest context este fundamentală dezvoltarea capacității de construire a unor argumente bine formulate, eficiente. Această capacitate se poate dezvolta atât acasă, cât și la școală. Este important ca părinții să exploateze timpul pe care îl au cu copiii pentru a le dezvolta toate aceste capacități, prin implicarea în jocurile celor mici, prin crearea de contexte prietenoase, calde, de discuții, la vârsta copilăriei și a adolescenței.

Argumentul reprezintă o justificare a unui punct de vedere sau o demonstrație, care sprijină o opinie și are rolul de a clarifica mesajul transmis. Argumentul ne ajută să exprimăm sentimentele, ideile, să ne facem cunoscută părerea, să clarificăm o idee. Încurajarea copiilor să utilizeze argumente atunci când transmit opinii va dezvolta la aceștia capacitatea de a formula eficient și rapid argumente, dezvoltând astfel și gândirea critică. Utilizarea argumentelor este necesară și pentru a susține o idee, dar și pentru a exprima dezacordul.

Un alt mod prin care se dezvoltă gândirea critică este prin experimentare. În cadrul școlii, în funcție de disciplina de predare, fiecare cadru didactic va găsi metode care prin care să ofere contexte și experimente adecvate, cu deschidere și valorizarea diferențelor dintre copii.

În familie și în școală este important ca adulții să încurajeze copilul să identifice soluții diverse, acceptând că fiecare face lucrurile în felul lui și că există multe modalități de a ajunge la un rezultat.

Manualele de utilizare ale produselor sunt o bună resursă pentru a oferi copilului independență în gândire. De asemenea, utilizarea hărților, crearea unor trasee și identificarea unor idei de activități aduce câștiguri importante în zona de dezvoltare a gândirii critice. Oferirea unor posibilități de jocuri diverse, construcții, reconstrucții (puzzle), îmbinări, jocuri logice, jocuri în echipă și multe altele, pun fundamentele unui proces de gândire complex, pe care adulții îl asigură copilului, în vederea dezvoltării potențialului acestuia. În această direcție, a jocurilor, acasă sau la școală, copilul va fi încurajat să experimenteze, să găsească soluții, iar atunci când se află într-un impas, cadrele didactice sau părinții nu se vor grăbi să prezinte soluția lor proprie, ci vor întreba copilul „Ce altceva ai mai putea face/ încerca?”.

Luarea deciziilor reprezintă un alt context propice pentru dezvoltarea gândirii și consolidarea deprinderilor de a gândi critic. În familie deciziile importante vor fi luate împreună cu copilul, implicându-l, oferindu-i informațiile necesare, fără a-l supraîncărca solicitându-i-se decizii necorespunzătoare nivelului de vârstă sau de responsabilitate.

Implicarea activă a copiilor în situații diverse, în care este nevoie să analizeze și să propună idei, va conduce într-un mod plăcut la dezvoltarea lor și la capacitarea lor pentru o comunicare armonioasă. În familie, este ușor să se creeze o obișnuință din a întreba și copiii ce părere/ dorințe au cu privire la anumite evenimente (concedii, petrecerea timpului, distribuirea sarcinilor, etc.). La școală, acest activism poate fi dezvoltat și prin participarea elevilor la viața școlii, prin Consiliul elevilor, dar și prin proiecte în echipă, acceptarea propunerilor elevilor și promovarea ideilor acestora în școală și în comunitate. Astfel vom cultiva plusvaloarea și responsabilitatea spre care țintim prin toate obiectivele noastre educaționale. Responsabilizarea adecvată creează disciplină, stimă de sine, utilizarea și dezvoltarea potențialului. Prin mici responsabilități în casă, care pot începe de la 2-3 ani, de la strânsul și ordonatul jucăriilor, urmate de ordine în cameră, curățarea mesei, apoi pregătirea ghiozdanului, efectuarea temelor, ajutor la curățenie și la cumpărături, la pregătirea mesei, părinții pot încuraja în mod plăcut asumarea sarcinilor și efectuarea acestora cu succes. Iar toate acestea: luarea deciziilor, implicarea activă, asumarea, conduc la o stimă de sine crescută și la dezvoltarea gândirii critice!

Copilul, ca ființă socială, își dorește interacțiuni cu alți copii, iar în perioada adolescenței prezența grupului social devine o nevoie acută. Este important ca adolescentul să intre în această etapă bine pregătit, cu un sistem de gândire bine dezvoltat și echilibrat, astfel încât să poată să analizeze cât mai eficient perspectivele, iar influențele negative să fie minime.

Atât cadrele didactice, cât și părinții, antrenorii și toți adulții care interacționează cu copiii pot stimula, prin activități diverse, gândirea critică a acestora! Iată câteva exemple:

  • activități în grup/ echipă, la care este necesar să se insiste pe munca în comun și pe rezultatul comun, agreat de membrii echipei (există încă dorința de a considera muncă în echipă faptul că fiecare membru al echipei prezintă propria idee și nu se accentuează demersul de colaborare, cooperare, pentru a converge spre o idee comună);
  • acceptarea diversității de idei și identificarea unor elemente utile în fiecare idee;
  • încurajarea constantă a curiozității, prin adresarea, cu răbdare, a unor întrebări călăuzitoare, în loc de a-i oferi direct răspunsuri;
  • educarea formulării corecte a întrebărilor, cu preponderență a celor deschise, în așa fel încât răspunsurile să sporească nivelul de cunoaștere; utilizarea argumentelor în orice demers de acceptare sau respingere a unei idei;
  • discuțiile abstracte și dezbaterile cu copiii, răspunzând astfel dorințelor lor de a-și face cunoscute ideile;
  • exersarea formulării unor ipoteze corecte pentru problemele întâmpinate, care să poată genera soluții optime și aplicabile;
  • educarea evaluării constante a rezultatelor, atât pe parcursul muncii, în diferite etape, cât și la final;
  • identificarea unor surse corecte de informare și analiza cât mai multor informații înainte de a lua o decizie, alături de dezvoltarea prin exercițiu a capacității de a lua decizii;
  • crearea de oportunități de jocuri diverse, chiar inventate.

Este important ca în școală să fie identificați și încurajați elevii retrași, liniștiți, introverți, cei care răspund și se remarcă rareori și, prin activități atractive să fie stimulați și ei în toate aceste activități, chiar dacă pare mai ușor să lucrăm cu elevii extraverți, cei care doresc întotdeauna să se afirme! Rolul nostru, al cadrelor didactice, este să încurajăm toți copiii, să creăm oportunități de învățare și dezvoltare pentru toate tipurile de elevi, cunoscând și  adaptându-ne constant la tipologia și modurile lor de învățare.

Utilizarea resurselor digitale în școală a devenit o realitate impusă de izolare/ pandemie. Astfel, au devenit mult mai accesibile numeroase resurse și platforme care pot fi utilizate cu succes pentru a dezvolta lecții atractive, la care elevii să participe cu mai multă plăcere iar rezultatele să fie calitativ superioare. Utilizând resursele digitale în școală, vom contribui și la identificarea surselor corecte de informare, cercetare sau de realizare a unor proiecte educaționale. Un efect secundar deloc neglijabil este îmbunătățirea calității scrisului elevilor, o necesitate acută a zilelor noastre!

Conform „Ghidului meseriilor viitorului 2021”, dar și a directivelor europene, competențele în utilizarea tehnologiei sunt o necesitate identificabilă în toate domeniile pieței muncii, deci este important să fie dezvoltată atât în cadrul familiei, cât și în cadrul școlii. Faptul că un copil petrece multe ore zilnic la calculator, play station, smartphone, tabletă, nu înseamnă că dezvoltă competențe digitale! Câteva sugestii pentru dezvoltarea acestor competențe utile și necesare, care pot fi coroborate și cu ideile prezentate anterior:

  • vizionare unor filme scurte (motivaționale sau tematice);
  • realizarea unor filme sau prezentări de sinteză, în locul unor proiecte de tipul copy-paste;
  • utilizarea unor platforme care facilitează învățarea;
  • utilizarea unor aplicații pentru managementul timpului;
  • dezvoltarea competențelor de utilizare a diferitelor tipuri de software;
  • identificarea și utilizarea unor aplicații specifice pentru dezvoltarea intelectuală;
  • încurajarea jocurilor de strategie și dezvoltare;
  • înțelegerea principiilor programării, care dezvoltă gândirea algoritmică, componentă a gândirii critice;
  • activități, aplicații și jocuri pentru dezvoltarea gândirii critice.

Măsura muncii noastre în școală și a rezultatelor noastre, atât ca părinți, cât și ca profesori, pe direcția dezvoltării gândirii critice, va fi cea în care: copiii devin responsabili şi autonomi în dobândirea cunoştinţelor; au curajul şi îndrăzneala de a gândi atipic, de a-şi asuma riscul motivării propriei păreri; au o stimă de sine crescută; sunt conştienţi de propria valoare; sunt încrezători în forţele proprii; sunt receptivi faţă de nou și dornici să înveţe; manifestă respect şi interes pentru originalitatea argumentelor celorlalţi (profesori, copii, alţi adulţi).

Împreună, școală-familie-comunitate, vom avea bucuria muncii cu și pentru fiecare copil care va pleca din școală încrezător în propriile competențe, responsabil, cu valori solide!

Bibliografie
Ciocâlteu, A. Florea, R. Gunea, C. Radu, M. Stănculescu, A. „Educație socială – manual pentru clasa a V-a”, Ed. Sigma, București 2022;
„Ghidul meseriilor viitorului” INACO, 2022;
Lemeni, G. Miclea, M. „Consiliere și orientare” Editura ASCR, 2010

Webografie
www.edupedu.ro/gandirea-critica-cum-se-formeaza-la-copii-capacitatea-de-analiza-opinia-expertilor/
www.crossknowledge.com/blog/developing-critical-thinking-skills-for-success-in-the-digital-age/
edublog.scholastic.com/post/importance-critical-thinking-students-all-ages
reboot-foundation.org/parent-guide

 

Accesări: 91

prof. Ioana Alina Prodan-Hora

Colegiul Național Școala Centrală (Bucureşti) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/ioana.prodanhora

Articole asemănătoare