Cercetarea de faţă şi-a propus să investigheze una dintre cele mai problematice situaţii ale spectrului educaţional de astăzi: integrarea copiilor imigranţi proveniţi din zonele de conflict ȋn sistemul românesc de ȋnvăţământ. România, ȋn calitate de ţară membră a Uniunii Europene, poate primi astfel de copii, având responsabilitatea de a-i integra ȋn şcoală. Astfel, cercetarea a dorit să sondeze punctul de vedere al profesorilor pentru ȋnvăţământul primar din primele 5 cele mai solicitate şcoli din judeţul Iaşi.
Cuvinte cheie: imigranti, ȋnvǎţǎmȃnt, profesori, acceptare, integrare, experienţǎ.

Obiectivele:
O1. Determinarea influenţei experienţei didactice asupra atitudinii de acceptare/ respingere a profesorilor pentru ȋnvăţământul primar faţă de integrarea copiilor imigranţi ȋn sistemul de ȋnvăţământ românesc de stat.
O2. Analiza influenţei nivelului de studii asupra atitudinii de acceptare/ respingere a profesorilor pentru ȋnvăţământul primar faţă de integrarea copiilor imigranţi ȋn sistemul de ȋnvăţământ românesc de stat.

Ipoteza generală:
Experienţa didactică şi nivelul de studii influenţează semnificativ atitudinea de acceptare/ respingere a profesorilor pentru învățământul primar din primele 5 cele mai solicitate şcoli din judeţul Iaşi, privind posibilitatea integrării ȋn sistemul de ȋnvăţământ românesc de stat a copiilor imigranţi proveniţi din zonele de conflict.

Descrierea procedurii de eşantionare şi a lotului de cercetare:
Tehnica de eşantionare este una neprobabilistică – eşantionare arbitrară (convenience sampling), de convenienţă simplă. Cele 5 şcoli implicate ce au constituit cadrul populaţional supus eşantionării au fost selectate pe baza unor informaţii din presa scrisă: Şcoala gimnazială “George Călinescu”, Şcoala gimnazială “Otilia Cazimir”, Liceul teoretic “Vasile Alecsandri”, Şcoala gimnazială “Titu Maiorescu”, Şcoala gimnazială “Alexandru cel Bun”.

Metoda şi instrumentul de cercetare:
Metoda de cercetare – ancheta pe bază de chestionar. Instrumentul aplicat ȋn colectarea datelor este chestionarul, intitulat simbolic ȋn aplicaţie Chestionar de analiză a acceptării / respingerii, prescurtat C – A/R. Datele au fost analizate ȋn SPSS.

Procedura de investigare și rezultatele obținute

Ȋn scopul verificării dacă empatia cadrelor didactice diferă ȋn funcţie de nivelul de studii, am aplicat testul t pentru eşantioane independente. Conform rezultatelor obţinute,  nu există diferenţe semnificative ȋn funcţie de nivelul de studii ȋn ceea ce priveşte empatia faţă de integrarea copiilor imigranţi proveniţi din zonele de conflict ȋn sistemul românesc de ȋnvăţământ [t(35) = -.741,  p = 0,46 > 0,05)]. Astfel, profesorii cu studii medii obţin ȋn medie scoruri apropiate (M=22,20) de cei cu studii superioare (M=24,03).

Ȋn scopul verificării dacă deschiderea profesională a cadrelor didactice diferă ȋn funcţie de nivelul de studii, am aplicat testul t pentru eşantioane independente. Conform rezultatelor obţinute nu există diferenţe semnificative ȋn funcţie de nivelul de studii ȋn ceea ce priveşte deschiderea profesională faţă de integrarea copiilor imigranţi proveniţi din zonele de conflict ȋn sistemul românesc de ȋnvăţământ [t(35) = – 0,59,  p = 0,55 > 0,05)]. Astfel, profesorii cu studii medii obţin ȋn medie scoruri apropiate (M=22,4) de cei cu studii superioare (M=24,5).

Ȋn scopul verificării dacă empatia cadrelor didactice diferă ȋn funcţie de experienţa didactică, am aplicat testul t pentru eşantioane independente. Conform rezultatelor obţinute, nu există diferenţe semnificative ȋn funcţie de experienţa didactică ȋn ceea ce priveşte empatia faţă de integrarea copiilor imigranţi proveniţi din zonele de conflict ȋn sistemul românesc de ȋnvăţământ [t(35) = 0,04,  p = 0,96 > 0,05)]. Astfel, profesorii cu o experienţă didactică mică obţin ȋn medie scoruri apropiate (M=23,85) de cei cu o experienţă didactică mare. (M=23,75).

Ȋn scopul verificării dacă deschiderea profesională a cadrelor didactice diferă ȋn funcţie de experienţa didactică, am aplicat testul t pentru eşantioane independente. Conform rezultatelor obţinute, nu există diferenţe semnificative ȋn funcţie de experienţa didactică ȋn ceea ce priveşte deschiderea profesională faţă de integrarea copiilor imigranţi proveniţi din zonele de conflict ȋn sistemul românesc de ȋnvăţământ [t(35) = 0,49,  p = 0,62 > 0,05)]. Astfel, profesorii cu o experienţă didactică mică obţin ȋn medie scoruri apropiate (M=25,42) de cei cu o experienţă didactică mare. (M=23,89).

Ȋn scopul verificării dacă există o corelaţie ȋntre nivelul de studii şi atitudinea de asumare a responsabilităţii faţă de problema integrării copiilor imigranţi proveniţi din zonele de conflict, am aplicat coeficientul de corelaţie Kendall-tau-b. Nu există o valoare semnificativă pentru a confirma relaţia dintre cele două aspecte (p = 0,68 > 0,05), ȋn sensul că atitudinea de implicare responsabilă ar putea fi atribuită persoanelor cu un nivel de studii mai ridicat. Semnul corelaţiei este unul negativ (r = – 0,07), fapt ce demonstrază un raport invers proporţional : cu cât nivelul de studii creşte, cu atât scade atitudinea de asumare a responsabilităţii. De asemenea, valoarea coeficientului ne arată că există o intensitate de asociere slabă  ȋntre nivelul de studii şi asumarea responsabilităţii.

Ȋn scopul verificării dacă există o corelaţie ȋntre experienţa didactică şi atitudinea de asumare a responsabilităţii faţă de problema integrării copiilor imigranţi proveniţi din zonele de conflict, am aplicat coeficientul de corelaţie Kendall-tau-b. Observăm că nu există o valoare semnificativă pentru a confirma relaţia dintre cele două aspecte (p = 0,24 > 0,05), ȋn sensul că atitudinea de implicare responsabilă ar putea fi atribuită persoanelor cu o experienţă didactică mai mare. Semnul corelaţiei este unul negativ (r = – 0,02), fapt ce demonstrază un raport invers proporţional : cu cât experienţa didactică creşte, cu atât scade atitudinea de asumare a responsabilităţii. De asemenea, valoarea coeficientului ne arată că există o intensitate de asociere slabă  ȋntre experienţa didactică şi asumarea responsabilităţii. Conchidem, astfel, că nu există nici un fel de corelaţie ȋntre experienţa didactică şi asumarea responsabilităţii.

Concluziile cercetării

Nivelul de studii, medii sau superioare, nu influenţeză semificativ atitudinea empatică a respondenţilor și nici atitudinea de deschidere profesională a respondenţilor.
Experienţa didactică, mică sau mare, nu influenţează semnificativ atitudinea emaptică a respondenţilor și nici atitudinea de deschidere profesională a respondenţilor.
Nivelul de studii nu se asociază semnificativ cu asumarea responsabilităţii. Experienţa didactică nu se asociază semnificativ cu asumarea responsabilităţii.

Având ȋn vedere că eşantionarea a fost una neprobabilistică, se rezervă posibilitatea generalizării concluziilor pentru toţi profesorii de ȋnvăţământ primar din cele 5 şcoli din judeţul Iaşi. Cercetarea ar putea fi continuată prin realizarea unei analize calitative, uzitând interviul ca instrument de colectare a unor informaţii mai exacte și mai detaliate.

Bibliografie
Cozma, T.; Cucoş, C.; Butnaru, S., 2001, Educaţie interculturală. Ghid pentru formatori, Editura Erota, Iaşi.
Howitt, D.; Cramer, D., 2010, Introducere ȋn SPSS pentru psihologie. Versiunea 16 şi versiunile anterioare, Editura Polirom, Iaşi.
Labăr, A.V., 2008, SPSS pentru Ştiinţele educaţiei. Metodologia analizei datelor ȋn cercetarea pedagogică, Editura Polirom Iaşi.
Momanu, M., 2002, Introducere ȋn teoria educaţiei, Editura Polirom, Iaşi.
Rotariu, I.; Iluţ, P., 2006, Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Teorie şi practică, Ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi.