Pe întreg parcursul meu profesional, fiind și cadru didactic, am încercat să îmi proiectez activitățile didactice pe stilurile de învățare ale elevilor, fiind convinsă că în acest fel, niciunul dintre elevii mei nu se plictisește, nu rămâne cu lacune în învățare, este interesat de ceea ce se lucrează în clasă, reușește să asimileze noile conținuturi, competențele generale, specifice și competențele-cheie vor fi mult mai ușor de dezvoltat, folosirea învățării proiectată pe stilurile de învățare fiind, din punctul meu de vedere, mult mai interactivă, atractivă și mai ușor de integrat în predarea-învățarea-evaluarea cu ajutorul metodelor activ-participative.

Prima dată am descoperit stilurile de învățare pe parcursul studiilor din cadrul primei facultăți, moment în care unul dintre profesori ne-a administrat un chestionar de identificare a stilului de învățare. Mi s-a părut foarte interesant și din acel moment, am hotărât ca, la începutul fiecărui an școlar, să le aplic un chestionar de acest tip elevilor mei, pentru a știi care sunt stilurile lor de învățare, pentru a-mi proiecta propriul demers didactic de la disciplina Limba și literatura română în funcție de rezultatele obținute de către elevi, pentru a evita un tipar identic pentru toți elevii, pentru a da ocazia fiecăruia dintre ei să își dezvolte și să își exprime propriul potențial, tocmai datorită faptului că eu consider că fiecare dintre noi este unic, având anumite nevoi. În succesul elevilor mei asupra învățării, dar și în succesul propriei mele învățări, eu pun mare accent pe voință și motivație, încercând în permanență să le dezvolt și să le cultiv prin exemple de bună practică, prin laude, prin exemplificarea propriilor reușite.

Învățarea este un proces cognitiv, un „proces care determină o schimbare de durată a comportamentului celui care învață, a modului de a gândi, simți și acționa al acestuia. La sfârșitul unei activități de învățare, subiectul cunoscător va dispune de cunoștințe, priceperi, deprinderi, capacități, competențe, interese, atitudini etc., pe care nu le avea înainte de învățare sau erau la un nivel de performanță mai scăzut.” (Daniela Crețu, Adriana Nicu, Pedagogie pentru definitivat și gradul didactic II, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2009, p. 166)

Așadar, ușurința unei învățări rapide, în situația mea, din punctul meu de vedere, necesită în primul rând un spațiu organizat, un loc liniștit, ferit de zgomote, de persoane sau elemente care să îmi distragă atenția, materialul de învățat trebuie împărțit în capitole și subcapitole, utilizez markere colorate pentru diferitele idei, organizatorii grafici, schemele, tabelele etc., vizualizarea unor imagini sau explicații mă ajută foarte mult în redarea unor idei/ concepte, recitirea și rescrierea materialului de învățat ajută la consolidarea învățării. Utilizarea calculatorului, prin realizarea unor scheme și hărți mentale cu ajutorul instrumentelor digitale, precum Wordwall, WordArt, Mentimeter, Bubbl.us, consider că mă ajută foarte mult în reținerea rapidă a materialului de învățat, apoi discuțiile cu un coleg/ prieten pe baza materialului învățat cred că mă ajută la consolidarea acestuia.

Consider că personalitatea mea este formată dintr-un temperament predominant sangvinic, dar cu siguranță iese uneori la lumină și temperamentul melancolic, precum și cel coleric, trăsăturile predominante de caracter fiind perseverența, curajul, stăpânirea de sine, hotărârea, fiind o persoană care exprimă față de sine și față de ceilalți grijă, compasiune, respect, loialitate, altruism, empatie, sârguință, disciplină și implicarea în propria formare personală și profesională, precum și în meseria de dascăl, încercând să rămân același profesor cu un stil de predare democratic, pentru care interesele elevilor sunt țeluri de îmbunătățire constantă a activității didactice.

Bibliografie
1. Daniela Crețu, Adriana Nicu, Pedagogie pentru definitivat și gradul didactic II, Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2009