Formarea și dezvoltarea abilităților sociale ale preșcolarilor se realizează prin intermediul interacțiunilor de natură pozitivă cu colegii. Interacțiunea copilului cu ceilalți copiii se dezvoltă pe parcursul a mai multor etape, fiecare etapă fiind reprezentată de caracteristici specifice particularității de vârstă a copilului.
Relația dintre stilurile de disciplinare parentale și agresivitatea la preșcolari
Jucându-se împreună, devine evident faptul că există diferențe semnificative între copii, privind caracteristicile personalității lor. Unii sunt zgomotoși și violenți, alții mai mult pasivi. Unii sunt vorbăreți, independenți și îndrăzneți iar alții agresivi sau au un comportament distructiv. Personalitatea copilului, definită ca și patternul său unic comportamental, felul în care percepe lucrurile și reacționează în stil propriu, este legată de complexitatea interdependenței dintre mediu și ereditate, copilul născându-se cu anumite caracteristici de personalitate. Atât părinții cât și alte persoane pot modela personalitatea copilului prin atitudine și reacții față de el.
Substratul neurofiziologic al comportamentului agresiv în rândul preadolescenților
Este de netăgăduit că violența fizică este o problemă majoră în societatea contemporană, care afectează o mare parte din populația tânără. În altă ordine de idei, pornim de la ipoteza că adolescența reprezintă o perioadă de dezvoltare neurobiologică rapidă, în care comportamentele deviante și agresive pot fi influențate de factori genetici, neurochimici și de mediu. Astfel, prin acest articol ne propunem să analizăm substratul neurofiziologic al violenței fizice în rândul preadolescenților, explorând mecanismele cerebrale implicate și factorii care contribuie la manifestarea comportamentului agresiv.
Gestionarea comportamentului elevilor în mediul online: abordări și soluții practice
Pentru a-i ajuta pe profesori să gestioneze mai eficient comportamentul elevilor în mediul online, este important să abordăm problema pe mai multe domenii dintre care cele mai relevante sunt pedagogic, tehnologic și psihologic. Pentru a răspunde la întrebarea „Cum putem gestiona mai bine comportamentul elevilor în mediul online?”, au fost analizate câteva surse din literatura de specialitate. Articolul propune câteva soluții prin care comportamentul elevilor în mediul online poate fi ameliorat pentru a facilita desfășurarea activităților de învățare în bune condiții.
Alfabetizarea digitală în școlile din România
Alfabetizarea digitală reprezintă ansamblul de competențe necesare pentru a naviga, evalua și comunica eficient în era digitală. Aceasta nu înseamnă doar capacitatea de a utiliza un computer sau un smartphone, ci implică o înțelegere profundă a mediului digital, gândire critică și abilitatea de a utiliza tehnologia pentru a rezolva probleme și a crea conținut relevant. Tehnologia facilitează accesul la o vastă bibliotecă de resurse educaționale, mult peste ceea ce poate oferi un manual tradițional. Elevii pot accesa cursuri online, tutoriale video, simulări interactive și materiale educaționale adaptate stilului lor de învățare. În era tehnologiei nu putem vorbi despre educaţie fără să implicăm şi educaţia digitală a cadrelor didactice, a elevilor, cât şi a părinţilor.
Blended Learning – o abordare necesară în spațiul pedagogic contemporan
Școala contemporană este provocată constant să se adapteze la schimbările de viziune, filozofie și practică educațională. Acest lucru a adus, de-a lungul istoriei pedagogice, imense progrese în dezvoltarea umană, în regândirea permanentă a unei căi mai bune pentru evoluția modului în care educația trebuie realizată.
Blended-learning reprezintă o nouă ofertă propusă sistemelor formative pentru a elimina impedimentele de formare create de contexte perturbatorii sociale. Abordarea „blended-learning” a implicat creionarea mai multor definiții care s-au definitivat de-a lungul anilor ’90: hybrid learning, technology mediated instruction, web-enhanced instruction, mix-mode instruction; aceste concepte se referă la combinarea oportunităților și materialelor online cu metodele clasice ale sălilor de clasă în care profesorii și elevii se întâlnesc.
Studiu privind adecvarea textelor suport din manualele digitale de limba și literatura română destinate ciclului gimnazial pentru elevii cu CES și potențialul lor de adaptare
Educația incluzivă reprezintă un pilon fundamental al sistemelor moderne de învățământ, vizând asigurarea accesului egal și echitabil la educație pentru toți copiii, inclusiv pentru cei cu Cerințe Educaționale Speciale (CES). În acest context, manualele școlare, ca resurse didactice centrale, joacă un rol crucial. Prezentul studiu își propune să analizeze, pe baza manualelor digitale disponibile pe platforma manuale.edu.ro, măsura în care textele suport din manualele de limba și literatura română pentru ciclul gimnazial (clasele V-VIII) sunt adecvate nevoilor elevilor cu CES și care este potențialul lor de adaptare.
Clasa inversată (Flipped Classroom): O analiză academică a unui model pedagogic inovator
În peisajul educațional contemporan, marcat de o evoluție rapidă a tehnologiei și de o înțelegere tot mai profundă a proceselor de învățare, metodele tradiționale de predare sunt supuse unei reevaluări constante. Nevoia de a pregăti studenții și elevii pentru provocările secolului XXI – caracterizate prin complexitate, colaborare și necesitatea adaptabilității continue – a impulsionat căutarea unor abordări pedagogice mai flexibile, personalizate și centrate pe elev. În acest context, modelul „Clasei inversate” (Flipped Classroom) a câștigat o popularitate semnificativă, propunând o restructurare fundamentală a dinamicii dintre timpul petrecut în clasă și activitățile de învățare individuale.
Jocul literar – o provocare în educarea interesului pentru lectură
Lectura reprezintă o abilitate esențială în dezvoltarea intelectuală și emoțională a copiilor din ciclul primar. Această perioadă de vârstă este crucială în formarea unei baze solide pentru învățare, iar lectura joacă un rol fundamental în acest proces. Prin intermediul cărților și a poveștilor, copiii își dezvoltă abilități lingvistice, creativitate și imaginație, dobândind cunoștințe și înțelegeri care îi vor însoți pe tot parcursul vieții.
Studiu privind rolul educației remediale în prevenirea abandonului școlar: Impactul și beneficiile Programului Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS)
Abandonul școlar este una dintre cele mai stringente probleme ale sistemului educațional românesc, având implicații atât asupra dezvoltării individuale a elevilor, cât și asupra progresului socio-economic al țării. Conform datelor Eurostat, România avea în 2023 o rată de părăsire timpurie a școlii de 15,6%, una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, cu mult peste media UE de 9,6%. Printre cauzele acestui fenomen se numără dificultățile de învățare acumulate în timp, lipsa resurselor educaționale și contextul socio-economic precar al multor elevi. Una dintre principalele cauze ale acestui fenomen este acumularea de dificultăți în învățare, ceea ce determină elevii să își piardă interesul pentru educație și să renunțe la școală.