Studiu comparativ între educația formală și educația informală

Educația formală reprezintă ansamblul acțiunilor și influențelor pedagogice proiectate instituțional în cadrul sistemului de învățământ prin structuri organizate ierarhic pe nivele și trepte de studii, în cadrul unui proces de instruire, sub îndrumarea unor cadre didactice specializate ce transmit informații cu scopul formării educabilului. Acest tip de educație este instituționalizat – se realizează în instituții dedicate exclusiv acestei activități. Cunoștințele sunt sistematizate, în funcție de orare, programe și manual. Procesul de învățare este eșalonat, cronologic, evaluat pe etape de școlarizare de către personal didactic specializat.

Articol integral

Profesorul cu simțul umorului, profesorul carismatic

Crearea unui climat afectiv pozitiv și a unei legături autentice între cadrul didactic și elevi sunt condiții esențiale pentru o educație de calitate, care să stimuleze interesul elevului pentru activitățile școlare și motivația sa pentru învățare. De ce este bine să folosim umorul la sala de clasă? De ce profesorul trebuie să fie carismatic și cu simțul umorului? Răspunsul este simplu – pentru că este nevoie, din când în când, să destindem atmosfera. În plus, așa cum afirmă diferiți cercetători, râsul puternic relaxează musculatura, „îmbunătățește respirația, stimulează circulația, crește producția de endorfine, care ajută la scăderea producerii de hormoni ai stresului și mărește imunitatea organismului”.

Articol integral

Cum creștem stima de sine a copiilor

Încă de la naștere, copiii învață noi abilități într-un ritm foarte rapid. Și împreună cu aceste abilități noi  dobândesc și încrederea de a le folosi. Pe măsură ce copiii cresc, această încredere poate fi la fel de importantă ca și abilitățile în sine. Pentru a se dezvolta, copiii trebuie să aibă încredere în propriile capacități și, în același timp, știind că se pot descurca dacă nu reușesc în ceva. Experimentând stăpânire și revenind la eșec, ei dezvoltă o încredere în sine sănătoasă.
Încrederea în sine provine dintr-o percepție a competiției sau putem spune mai simplu, copiii își dezvoltă încrederea nu pentru că familia și prietenii îi laudă, ci datorită propriilor realizări. În activitatea mea didactică, am observat că mulți copii au devenit mai încrezători pe măsură ce învățau și finalizau sarcini și obiective noi.

Articol integral

Elementele comune și specifice ale sociologiei și psihologiei în investigarea realității socio-umane

Psihologia și sociologia sunt două discipline înrudite, cuprinse în categoria științelor socio-umane, dar care au manifestat de-a lungul timpului tendințe de intoleranță și chiar excludere. Disputa dintre psihologie și sociologie s-a repercutat în două variante de răspunsuri care au determinat, pe de o parte tendința de psihologizare a sociologiei (dovedită de acele teorii care insistă asupra poziției definitorii a individului în cadrul grupului social) și pe de cealaltă parte, sociologizarea psihologiei (dovedită prin teoriile pansociologice care neagă rolul și libertatea individului în cadrul societății). Judecând însă în profunzime relația dintre cele două științe, putem recunoaște cu toții că societatea este un întreg extrem de complex, în cadrul căruia există elemente cu o psihologie unică, invariabilă, în vreme ce psihologia se subordonează și devine parte a unor fenomene sociologice, care analizează evoluția și dinamica macrogrupurilor. Din acest interes comun, al unei discipline față de cealaltă, s-a născut o știință nouă, hibridă, și anume, psihologia socială.

Articol integral

Eficiența socială a noilor tehnologii în educația muzicală

Pe măsură ce tehnologia continuă să evolueze, evoluează și maniera în care profesorul poate proiecta și desfășura o situație educativă. Integrarea tehnologică poate avea o gamă largă de beneficii într-o sală de muzică ori într-un cabinet de muzică. Utilizarea eficientă a tehnologiei are un potențial imens de ameliorare a predării și învățării, deoarece diverse resurse de tehnologie muzicală sunt „capabile a oferi o învățare mai persistentă”, permițând exersare „la nivelul dorit și în cantitatea dorită”. Tehnologia este utilizată din ce în ce mai mult ca resursă în educația de astăzi, iar educația muzicală nu face excepție; resursele disponibile pentru muzică, pentru predare, pentru învățare și pentru practică cresc în fiecare zi și revoluționează modul în care sunt întreprinse demersurile didactice în domeniul muzical.

Articol integral

Comunicarea monologată

În școală, elevii  sunt puși în situații de învățare diverse. Ei nu trebuie doar să răspundă la întrebări, ci să și inițieze o conversație, să exprime liber puncte de vedere personale, să-și argumenteze ideile, atitudinile și să interiorizeze valoarea comunicării. Arta conversației se deprinde în timp. Mulți oameni cred că modul de exprimare ține doar de inteligență, de cât de pregătit ești pe un subiect anume sau cât de mult vrei să ieși în evidență! Așa o fi?

Articol integral

Lectura – modalitate de armonizare interculturală. Exemple de bună practică

Mediul școlar este purtătorul multor modele de semnificare a lumii, școala reprezentând o mare diversitate culturală, într-un continuu proces de integrare realizat prin dialog şi încredere. În mediul școlar, procesul de integrare se bazează pe introducerea  experienței culturale a noului venit în experiența comună a clasei, clasa remodelându-se în consens cu noul venit. Așa cum educația poate avea un caracter intercultural, la fel de bine și lectura se poate baza pe o armonizare interculturală,  punând accent pe procesul de comunicare interculturală. Comunicarea interculturală se bazează pe stabilitate și schimbare, fiind un schimb între persoane sau grupuri care fac parte din culturi diferite.

Articol integral

Cyberbullying-ul – o problemă din ce în ce mai prezentă

Acest articol își propune să pornească de la cuvintele pe care cântăreața pop Lady Gaga le-a folosit pentru a descrie efectele bullying-ului pe care l-a trăit la școală pentru a evidenția necesitatea examinării factorilor care influențează reticența adolescenților de a raporta adulților experiențele lor de hărțuire cibernetică.

Articol integral

Profilul de formare european al absolventului de clasa a VIII-a din România, din perspectiva profesorului de fizică

Având în vedere contextul actual al învățământului din România, tema profilului de formare este una oportună și relevantă. La ciclul gimnazial, fiecare profesor trebuie să se axeze pe cele opt competențe cheie, fundamentale pentru absolvenții de clasa a VIII-a, inclusiv al elevilor cu CES, alegând metodele didactice astfel încât fiecare elev să poată avea la finalul unui ciclu de învățământ competențele prevăzute în programa școlară.

Articol integral

Tradițional sau modern? Aceasta-i întrebarea!

Procesul evaluativ este unul complex, care impune o abordare sistemica a întregului proces didactic. Însă rigorismul unei instruiri de tip tradițional, bazat pe memorie bună, obediență față de profesor, impunerea cunoștințelor precum și a modului de a gândi, a demonstrat nevoia de a implementa noi metode de abordare a întregului proces, cum ar fi alternativele educaționale Waldorf, Montessori sau Step by Step.  O abordare de tipul „tablă-creta-profesor” nu mai este la fel de potrivită in zilele noastre, așa cum era in urmă cu cu câteva generații, deși profesorii de azi sunt rezultatul unei astfel de abordări care, se pare, a funcționat la vremea ei. Tipul „corect”, potrivit copiilor din generația Z, este cel centrat pe elev, pe nevoile lui emoționale (person-centered approach), așa cum a încercat sa demonstreze încă din 1919 învățământul Waldorf, promovat de R. Steiner, în concepția căruia elevul trebuie cunoscut in profunzime, holistic pentru a-i putea da aripi să se înalțe.

Articol integral