Metode şi procedee folosite în jocul didactic

Metoda didactică este constituită din mai multe procedee, care în anumite condiţii poartă numele de tehnici, cum sunt tehnicile de experimentare în laborator, de citire, de a lua notiţe sau tehnici audio-vizuale.
Reuşita activităţii depinde de precizia, corectitudinea cu care este făcută explicaţia, de gradul ei de accesibilitate.

Articol integral

Activități educaționale STEM în „Școala din vacanță”

Perioada vacanței de vară  constituie o provocare pentru părinți, mai ales atunci când serviciul nu le permite să petreacă prea mult timp alături de proprii copii.  De aceea, unele instituții de învățământ vin cu alternativa ” Școala de vacanță” prin care se oferă petrecerea unui timp de calitate de către copiii din circumscripția școlii sau prin participarea la diferite activități propuse de partenerii ce oferă servicii de educație într-o manieră nonformală. Se pot propune  și activități în care școlari de vârste diverse pot fi mentori în diferite sarcini de învățare pentru ceilalți. Astfel de acțiuni  constituie o parte inovativă a demersului de învățare deoarece se dezvoltă abilitățile privind lucrul în echipă, de comunicare, determinare în a face lucruri de calitate.

Articol integral

Dezvoltarea competențelor antreprenoriale la adolescenți

Interesul pentru domeniul afacerilor a crescut permanent peste tot în lume, dar mai ales în ultimul timp, ca urmare a dorințelor mai multor persoane de a-și obține libertatea de acțiune,  de a nu mai depinde de deciziile altor persoane care conduc instituțiile în care lucrează, dacă sunt sunt deja angajați, sau ar putea să lucreze în perspectiva  unei viitoare angajări în muncă.
Și în țara noastră, numărul celor care visează să-și creeze și să-și conducă propria afacere este în continuă ascensiune. Având în vedere structura economiei naționale,  ritmul de creștere al potențialilor antreprenori nu este chiar atât de mare, ceea ce face mult mai importantă cunoașterea fundamentelor spiritului întreprinzător și dezvoltarea competențelor antreprenoriale la elevi.

Articol integral

Rolul profesorului și al managerului școlar în activitatea de consiliere și management al carierei

În ultimii ani, preocupările legate de problematica alegerii și dezvoltării carierei au început să ia amploare și în țara noastră. Pornind de la premisa că alegerea profesiei este o decizie importantă, care are de cele mai multe ori un caracter irevocabil, specialiștii au ajuns la concluzia că, acordând o atenție specială orientării profesionale încă de la vârste școlare mici, consiliindu-i și modelându-i pe micuții elevi, se pot reduce, semnificativ, mai târziu, numeroasele cazuri de schimbări ale profesiei și implicit pierderile de timp, bani și energie care rezultă din abandonarea unei meserii.
În ritmul în care merge societatea, pe tinerii de astăzi îi așteaptă un viitor complex și schimbător. Tehnologia și schimbările sociale au transformat piața muncii, aceasta devenind mai dinamică, solicitând niveluri tot mai înalte de îndemânare.

Articol integral

Management educațional – în concepția unui dascăl

În cadrul Programului postuniversitar de formare şi dezvoltare profesională continuă „Management educațional”, absolvit în anul 2015, la Sibiu, la disciplina Politici  educaţionale pentru integrare  europeană, am procedat la efectuarea unor exerciții reflexive extrem de utile pentru pregătirea noastră ca viitori manageri. Doresc  să vă împărtășesc modul meu de abordare.

Articol integral

Rolul auxiliarelor în dezvoltarea creativității elevilor

Arta de a educa, pentru că, de ce să nu recunoaştem, este şi aceasta o artă, presupune un educator ce îi învaţă pe alţii, educaţii, să devină ei înşişi, astfel încât educaţia să permită celor doi factori implicaţi – profesor şi elev – să identifice nivelul performanţei în raport cu obiectivele de instruire propuse, să estimeze evoluţia elevilor, să stimuleze autocunoaşterea, autoaprecierea şi autocontrolul şi, nu în ultimul rând, să orienteze decizia elevilor în scopul integrării lor active în societate.
Sigur că acţiunea de a educa nu se face într-un singur sens, de la educator la cel educat. Există o relaţie de colaborare, de interdependenţă, identică, dacă vreţi, cu cea de comunicare dintre emiţător şi receptor. Astfel, pentru elev, actul educaţiei ar putea fi un drum lung, la fel de lung ca şi cel al vieţii, pe care îl străbate urcând şi coborând, căzând şi ridicându-se iar, în încercarea de a ajunge la lumină, acolo de unde ar putea privi în ochi lumea. Pentru educator, educaţia este fereastra deschisă spre ceilalţi sau un drum parcurs în sens contrar, de la lumină la întuneric, străbătut în doi, existând tot timpul posibilitatea ca cele două roluri să se inverseze, căci omul, fiinţă ce tinde spre perfecţiune, găseşte întotdeauna înlăuntrul său grăuntele îndoielii: E bine? Cred că nu, trăind sub semnul măsurii şi al comparaţiei cu celălalt.

Articol integral

Dezvoltarea gândirii critice – premisă a dezvoltării creativității de grup

Tema abordată pornește de la faptul că noi, dascălii, urmărim să formăm oameni cu putere de decizie, oameni cu simţul răspunderii, oameni cu idei proprii, oameni în adevăratul sens al cuvântului. Gândirea critică îi învață pe elevi să-şi emită şi să-şi susţină propriile idei. Satisfacţia noastră, a oamenilor de la catedră, nu constă în a vedea că elevul a reprodus lecţia citită, compunerea sau comentariul dictat „cuvânt cu cuvânt”, ci în a-i pune în evidenţă „talentul”de a-şi realiza propria compunere. Elevul nu trebuie să fie o maşină de memorat, ci trebuie să fie creator. Avem obligaţia de a asigura atmosfera propice declanşării valului de idei personale, de a le da elevilor senzaţia că ei sunt adevăraţii descoperitori ai „noului” (deşi e vorba de o redescoperire). Soluţiile problemelor supuse rezolvării presupun colaborare şi cooperare. Toţi copiii, indiferent de dezvoltarea intelectuală sau de vârstă, pot contribui la elucidarea situaţiei necunoscute, spunându-şi părerile. Ei trebuie învăţaţi să asculte şi să accepte. Numai astfel învăţarea va fi eficientă, realizându-se obiectivele propuse. Iată de ce se pune atâta accent pe lucru în echipă. Relaţiile elevului cu grupul-clasă influenţează atât dezvoltarea personalităţii, cât şi randamentul activităţii de învăţare.

Articol integral

Activitățile integrate, strategii educaționale actuale

Inovația didactică obligă cadrele didactice să descopere termeni și activități noi, necesare în procesul de învățare și educare contemporan. Integrarea este unul dintre acești termeni și în același timp, este o metoda de organizare similară cu interdisciplinaritatea, în sensul că obiectivele învățării au ca referință nu o categorie de activitate, ci  o tematică unitară, comună mai multor categorii de activități. În niciun caz însă nu trebuie confundate cele două concepte, integrarea fiind considerate o metodă care trece peste limitele între categoriile de activități și grupează cunoașterea în funcție de tema propusă.

Articol integral

Gamificarea procesului de educație

Gamificarea, o metodă ideală de predare-învățare mai eficientă și inovatoare care este deosebit de valoroasă pentru profesorii care doresc să promoveze învățarea prin jocuri și crearea prin jocuri în sălile de clasă. Jocul în sala de clasă este un instrument eficient pentru învățare și o cale de rezolvare a problemelor abordate printr-o atitudine jucăușă, încurajează elevii și conduce la o învățare mai profundă, ajută la dezvoltarea unor abilități necunoscute de către ei, spiritul și atitudinea acestora sunt descătușate, astfel că jocul facilitează înțelegerea și gândirea divergentă.

Articol integral

Rolul temelor pentru acasă în sistemul de învățământ românesc (Studiu)

Dintotdeauna, problema temelor pentru acasă a generat polemici aprinse, actorii dezbaterilor de acest tip fiind profesori, elevi și părinți deopotrivă, constituind obiect de studiu pentru disciplina numită psihologia educației. Este binecunoscut faptul că educația reprezintă un proces generator de umanitate și, ar fi de preferat, ca cea mai bună educație să fie educația școlară. Problematica educației a fost și este abordată în principal de științele educației, dar și de alte discipline conexe și cu care se află într-un raport de interdependență și interdisciplinaritate. Astfel, amintim cu precădere rolul psihologiei în general și al psihologiei pedagogice sau educaționale – ca ramură aplicativă – în special, în vederea realizării dezideratelor procesului instructiv-educativ și ale sistemului școlar (formarea unei personalități armonioase care să corespundă solicitărilor actuale și de perspectivă ale societății contemporane).

Articol integral