Examenul de titularizare: Analiza curriculumului pentru disciplina limba și literatura română

Concursul național unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învățământul preuniversitar de stat are ca scop selectarea candidaților pentru ocuparea posturilor/ catedrelor pentru titularizare, respectiv pentru suplinire. Structura subiectelor  probei scrise din cadrul concursului de ocupare a posturilor didactice/ catedrelor declarate vacante sau rezervate în unitățile de învățământ preuniversitar  va cuprinde, pentru fiecare dintre disciplinele, domeniile, specializările la care se susține concursul, două subiecte fiecare notat cu câte 45 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu, iar nota finală se calculează prin împărțire la 10 a punctajului total obținut pentru lucrare. Toate subiectele sunt obligatorii, iar timpul de lucru efectiv este de 4 ore.

Articol integral

Sistemul de învățământ de tip ID și online

Profesorul secolului XXI trebuie să aibă o viziune deschisă, să fie implicat, pentru a face față noilor abordări, în vederea găsirii unor direcții benefice pentru educație. Educația – menționa Ken Robinson – are nevoie de o revoluție. Din acest punct de vedere, tehnologiile digitale trebuie integrate în mod natural în această revoluție. De la tăblițele de lut descoperite la Tărtăria, în județul Alba, datate din 5500 î.Hr., la tabletele, laptopurile, device-urile folosite astăzi, calea este foarte lungă, dar – indiferent de timpul în care acestea au fost utilizate – scopul a fost același: de a transmite informații, de a învăța, de a aduce mai departe educația, ca sursă de valoare într-o societate.

Articol integral

Pro sau contra școlii online

Pandemia prin care trecem de un an de zile ne-a arătat faptul că predarea în mod tradițional, fără implicarea tehnologiei, nu era o variantă viabilă și modernă pentru a face un învățământ de calitate. Am învățat această lecție dură în momentul în care nu am mai putut face predare clasică, la clasă, și a trebuit, de la o zi la alta, să găsim alte metode, prin intermediul tehnologiei. „Care tehnologie?”, veți întreba. Exact! Prima problemă cu care ne-am confruntat, și cea mai mare, a fost lipsa tehnologiei – atât din partea elevilor cât și din partea profesorilor. Profesorii s-au văzut puși în postura ingrată de a găsi rapid metode pentru a comunica cu elevii lor și pentru a continua procesul de predare-învățare, pentru ca lacunele acumulate să nu facă imposibilă continuarea anului școlar.

Articol integral

Abordări inovative în predarea-învățarea-evaluarea online

Activitatea didactică de la clasă în perioada pandemiei cauzată de virusul Covid-19 în acest an școlar a stat sub semnul întâlnirilor online, care au încercat să suplinească, pe cât posibil,  ceea ce în mod eficient presupunea comunicarea față în față. Să accepți că schimbarea trebuie să vină de la tine ca profesor pentru a facilita relația online cu elevul, nu este deloc ușor de acceptat și nici de creionat, în condițiile în care fiecare este conștient de propriile sale limite, iar folosirea platformelor de învățare a reprezentat în acest context pentru mulți o provocare. A fost nevoie de mobilizare și s-ar putea spune că s-a realizat într-un timp relativ scurt, ceea ce a lipsit  în predare de mulți ani, deși au fost urmate numeroase cursuri de predare folosind  mijloacele digitalizate. Mi-am propus să ies din tipar, conștientă fiind că asumarea presupune acceptare și acțiune, nu numai să gândim, ci și să punem în practică pentru prima dată metode de lucru online.

Articol integral

Erasmus+, o experiență premergătoare școlii online

În anul 2019, am avut șansa de a participa la primul schimb de experiență în cadrul programului Erasmus+, „Optimizarea procesului educativ prin mijloace moderne specifice sec XXI”. Încă de la început, am fost încântată de posibilitatea participării, fiind o temă de actualitate, necesară pentru a aduce un plus de calitate actului educativ. Elevii actuali sunt născuți în universul tehnologiei, fiind conectați în permanență și manifestând un interes crescut în utilizarea unor multitudini de aplicații în cadrul orelor și nu numai. Ulterior, odată cu apariția pandemiei și desfășurării școlii în mediul online, am descoperit și am apreciat și mai mult utilitatea aplicațiilor pe care le-am aflat în cadrul schimbului de experiență.

Articol integral

Rolul activ al conversației în orele de literatura română

În studiul limbii şi literaturii române, se impune o relație de echilibru, de interdeterminare şi conlucrare între text, profesor şi elev. Profesorul trebuie să joace rolul de facilitator al contactului dintre elev şi text, dar şi rolul de mediator prin punţile de legătură stabilite între celelalte două elemente implicate. Elevul este parte activă, cel deschis cunoașterii, gata să descifreze noi sensuri şi să-şi însușească noi termeni cu ajutorul profesorului pe baza textului. Despre rolul şi locul pe care îl ocupă conversația în activitatea didactică se pot spune foarte multe, probabil pentru că aproape oră de oră o folosim ca metodă. Tocmai deoarece este atât de utilizată, are şi multe forme de manifestare. Este normal ca în timpul unei ore, mai ales în timpul unei ore de literatură, să se poarte un dialog continuu. Dacă nu există dialog, rămâne ca variantă monologul profesorului, lucru de nedorit de către nimeni, nici de profesor, nici de elev.

Articol integral

Rolul personajelor feminine prezente în literatura școlară

Nu de puține ori, literatura română a fost caracterizată drept misogină: nu există nicio autoare printre autorii canonici, iar singurele personaje feminine puternice care apar în manualele școlare sunt Mara și Vitoria Lipan. Literatura studiată în liceu, spre exemplu, e una scrisă de bărbați, femeile fiind personaje protejate, înșelate, manipulate sau părăsite când sunt neînțelese. Și așa stau lucrurile și cu literatura studiată de cei mici: în basme eroul este mereu de sex masculin iar partea feminină așteaptă neputincioasă să fie salvată, zdruncinând încrederea  în sine a atâtor fetițe care-și formează o părere eronată despre viață în general.

Articol integral

Sistemul de competențe promovat în curriculumul național. Un model de abordare la limba franceză

Acest articol își propune să prezinte o modalitate de centrare a procesului de predare-învățare-evaluare pe formarea de competențe la limba modernă franceză, la gimnaziu, plecând de la profilul absolventului de gimnaziu prezentat în curriculumul național. Pentru aceasta, va fi prezentată pe scurt noțiunea de competență, tipurile de competențe prezente în programa școlară națională. Accentul va fi pus pe corelarea competențelor generale și specifice cu activitățile de învățare adaptate mediului digital pe care le poate propune profesorul la clasă, dar și exemple de tipuri de itemi selectați pentru a forma competențele specifice vizate, toate într-o manieră modernă, adaptată CECRL și Volumului complementar al CECRL (2018).

Articol integral

Formarea deprinderilor de citire și de scriere în învățământul tradițional și în alternativele educaționale

Odată cu apariția curentului pedagogic „Educația nouă”, curent novator, susținut de mari pedagogi cu viziune în ceea ce privește sistemul educațional, s-au remarcat, ca răspuns la învățământul tradițional, pedagogiile alternative, care au atras în jurul lor susținători și practicieni și care au reușit să-și dovedească valoarea și eficiența, promovând puternic metodele active și naturale și reușind să modifice, treptat,  întreaga abordare a practicii și activității pedagogice. Principala caracteristică ce a permis dezvoltarea rapidă a acestor alternative, precum și aderarea cadrelor didactice și a beneficiarilor educației la aceste variante de organizare școlară constă în diferențierea și individualizarea activității didactice, având mereu atenția concentrată pe dezvoltarea holistică a personalității copilului. Li s-a oferit părinților libertatea de a opta în ceea ce privește parcursul educațional al copilului și posibilitatea de a se implica activ în viața școlii.

Articol integral

Dimensiuni ale profesorului multicultural

Valorificarea diversităţii culturale în educaţie e un domeniu încă în dezvoltare. Factorii centrali ai evoluţiei sale sunt, fără îndoială cadrele didactice, profesioniştii aflaţi cel mai aproape de elevi şi care au un rol fundamental în evoluţia acestora. Însă, nepregătiţi şi nesusţinuţi suficient, profesorii pot deveni, chiar involuntar, factori de frânare ai procesului de construire a unei şcoli democratice, nediscriminate, interculturale. Prof. Anca Nedelcu susține că „o politică eficientă de formare a cadrelor didactice pentru secolul XXI trebuie să vizeze ca un element central educaţia tuturor profesorilor, incluzându-i pe cei minoritari, prin modalităţi care îi vor susţine să primească acele cunoştinţe, abilităţi şi atitudini necesare pentru a lucra eficient cu elevii aparţinând unor grupuri etnice, sociale diverse.” Programele de dezvoltare profesională trebuie să ajute profesorii să înţeleagă elementele caracteristice ale grupurilor etnice, culturale precum şi modalităţile prin care etnicitatea, limba şi apartenenţa la o anumită clasă socială interacţionează şi influenţează comportamentele elevilor. A fi un bun cadru didactic presupune să depăşeşti ca pregătire problemele clasei sau şcolii, să ştii să gestionezi situaţii ce transcend spaţiul şcolar.

Articol integral