Proces complex, învățarea suscită interesul cercetătorilor din numeroase domenii: neurologie (cercetarea mecanismelor neurofiziologice ale învăţării), psihologie (studierea modificărilor produse în comportamentul celui care învață), sociologie (examinarea mediului în care se realizează învățarea), dar și din pedagogie (transpunerea teoriilor psihologice ale învățării în modele ale instruirii). Prin învățare, omul ca entitate biopsihosocioculturală, „percepe, stochează și prelucrează informații, construiește soluții” (Dulamă, 2009, p. 12). Datorită învățării, omul există nu doar fizic, ci și spiritual, interacționează cu elemente din mediul natural, se exprimă prin diferite forme de activitate, produce și creează bunuri materiale. De asemenea, prin învățare, omul își menține „confortul biologic și psihic și starea de sănătate fizică și mentală” (Dulamă, 2009, p.12).
De la limba maternă la bilingvism și multilingvism
Studiul „De la limba maternă la bilingvism și multilingvism” abordează tema dezvoltării vorbitorilor bilingvi sau multilingvi pornind de la raportul proporţional între competenţa în limba maternă şi învăţarea unor noi limbi străine. Dezvoltarea unei competențe foarte avansate de utilizare a limbii materne reprezintă una dintre cele mai importante premise pentru însușirea unei a doua sau a treia limbi. Lucrarea mai abordează și importanța transferului între limbi înrudite. Acolo unde există asemănări fonetice, lexicale și sintactice, elevul poate trece mai ușor de la învățarea unei limbi de bază la o a doua, înrudită.
Atelier MediaText – o experiență în domeniul CDȘ
Propunerea opționalului crosscuricular „Atelier MediaText” pentru introducerea în CDȘ-ul școlii, la clasa a VII-a, a avut în vedere două aspecte. Pe de o parte, profilul actual al elevului este noua generație de nativi digitali, iar interesul lor față de universul internetului a fost relevant pentru proiectarea acestui opțional. Mediul online influențează capabilitățile digitale ale elevilor și nevoile lor în ceea ce privește învățarea în școală. Pe de altă parte, evoluția domeniului tehnologiei informației a condus la evolutia pietei muncii și necesitatea formării la elevi a unor competențe digitale adecvate noilor domenii de activitate. Astfel, urmărim transformarea digitală a viitorului cetățean european, dobândirea unor competențe, aptitudini esențiale integrării în societatea civilă și democratică a viitorului.
Studiu comparativ privind raportarea la învățare a elevilor anterior aplicării la clasă a unei programe de tip CDȘ integrat și ulterior aplicării
Curriculumul la decizia şcolii (CDȘ) reprezintă oferta educaţională propusă de şcoală, în concordanţă cu nevoile şi interesele de învăţare ale elevilor, cu specificul şcolii şi cu nevoile comunităţii locale şi se constituie atât din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivel naţional, regional şi local, cât şi din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivelul unităţii de învățământ” (Metodologie, 2021). Conform planului-cadru de învățământ aflat în vigoare se pot dedica lecțiilor din cadrul CDȘ 1 sau 2 ore pe săptămână. Ultima metodologie privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii menționează trei tipuri de programe de tip CDȘ: opțional de aprofundare, opțional ca nouă disciplină și opțional integrat.
Obiectul acestui studiu comparativ îl constituie un opțional de limba engleză care a fost creat, folosit, adaptat și reinventat pe parcursul mai multor ani școlari în școala noastră. Titlul acestei discipline opționale este Fascinating Facts și a fost inițial conceput ca opțional la nivelul disciplinei pentru elevii de clasa a V-a, urmând ca în ultimii doi ani școlari să fie încadrat în categoria opționalelor integrate, destinat fiind tot elevilor de clasa a V-a.
Mediul familial și valoarea lui educativă
Potrivit Declaraţiei universale a drepturilor omului, familia constituie elementul fundamental al societăţii. Ea ocroteşte copilul şi are dreptul la ocrotire din partea societăţii. Pornind de la această idee subliniem faptul că familia reprezintă cea mai veche şi cea mai importantă instituţie socială. Privită ca un nucleu social, aceasta este prima care influenţează dezvoltarea omului punându-şi amprenta pe întrega sa personalitate.
Familia ca mediator între copil și jocuri video
În cele mai multe situații întâlnim o atitudine pasivă din partea părinților în ceea ce privește relația propriilor copii cu jocurile digitale. Adesea, părinții sunt doborâți de oboseală, de grija pe care le-o poartă zilnic micuților, pentru a le oferi toate cele necesare unui trai bun. Dacă de la o vârstă fragedă partea sufletească a copiilor este ușor neglijată, trecând-o în plan secund, atunci copiii se înstrăinează treptat refugiindu-se în diverse lucruri unde își găsesc liniștea, unde sunt apreciați, felicitați. De aceea, majoritatea copiilor spre vârsta adolescenței își găsesc satisfacția în practicarea jocurilor electronice. Unul dintre specialiști promovează această perspectivă în cartea sa, Psihologia jocurilor video, afirmând următoarele: „Dacă un adolescent angoasat de prezent își găsește confortul în fața ecranului și a consolei, asta se întâmplă până la urmă pentru că jocurile îi alimentează stima de sine. În timp ce părinții își fac griji pentru viitorul său, iar el se întreabă ce va face în viață, jocurile îl liniștesc: de fiecare dată când depășește o etapă primește mesaje de încurajare din partea calculatorului, noi puncte de viață și rezistență, noi arme și chiar felicitări de la ceilalți jucători dacă joacă în rețea. O ocazie de a se simți în sfârșit apreciat, nu doar ca un elev mediu sau mediocru care „dacă va continua tot așa, nu va face nimic în viață”. (S. Tisseron, 2010, p. 35).
Dezvoltarea socio-emoțională a copilului în societatea contemporană
În stadiul antepreșcolarității, relațiile copilului sunt caracterizate de o ușoară superficialitate. Relațiile copilului în această perioadă sunt mai diversificate și nuanțate în comparație cu stadiul sugarului. În această perioadă relațiile lui cu mama și membrii familiei sunt profund ancorate de aceștia. Universul relațiilor pentru preșcolar se limitează la un grup restrâns, comparativ cu stadiile ce urmează.
Necesitatea educației pentru carieră la elevii de gimnaziu
Consilierea și orientarea școală și profesională a elevilor de clasa a VIII-a a fost dintodeauna o activitate extrem de necesară și pusă în practică în mod deosebit la final de nivel gimnazial. Programa școlară în vigoare pentru disciplina „Consiliere și dezvoltare personală” (ise.ro, 2017), mai precis programa pentru ora de dirigenție, așa cum este cunoscută în mod popular, are în vedere încă din clasa a V-a domeniul de conținut „managementul carierei”, astfel putem observa faptul că este obligatoriu încă din clasa a V-a să se efectueze activități de consiliere și orientare școlară sau a carierei încă de la vârsta de 11-12 ani.
Rolul și contribuția profesorului în realizarea opțiunilor școlare ale elevilor
Édouard Claparède spunea că „exerciţiul unei profesiuni se cheamă vocaţie atunci când răspunde la anumite nevoi adânci ale sufletului”. De asemenea, este un adevăr de necontestat că alegerea profesiunii rămâne o problemă dificilă pentru un tânăr, fiindcă în această alegere se interferează influenţa a numeroşi factori, adesea încă greu influenţabili de şcoală. Practic, influenţa şcolii se izbeşte, adesea, de unele erori ale familiei, iar viaţa dezminte uneori îndrumarea dată de şcoală care dispune încă de mijloace limitate în a face o orientare ştiinţifică. De aici, însă, şi până la politica „braţelor încrucişate”, până la „prejudecăţi” este o mare distanţă.
Studiu privind consolidarea relației școală-familie
Realizarea tuturor sarcinilor instructiv-educative are loc pe fondul unor particularităţi specifice ale modalităţilor de colaborare şcoală-familie şi a valenţelor părinţilor în educarea elevului de clasa I. Educaţia trebuie să cultive valori precum, respectul reciproc, credinţa în egalitatea sau complementaritatea culturală, în vederea unei bune comunicări sau convieţuiri. Fiind necesară cunoaşterea completă a profilului elevului, atât din punct de vedere psiho-pedagogic cât şi a condiţiei sale sociale, şcoala trebuie să colaboreze cu familia sub diverse forme. Colaboarea părinţilor cu şcoala este o condiţie obligatorie pentru atingerea scopului educaţional propus, aceasta conducând la completarea educaţiei elevului şi la dezvoltarea armonioasă a personalităţii acestuia.