Dislalia este „tulburarea de pronunție (de articulare) provocată de afecțiuni organice sau funcționale ale organelor periferice ale vorbirii și care constă în imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau a mai multor sunete” (Vrăsmaș E., Mușu I., Stănică C., 1997, p. 110). Examinarea complexă a copilului cu dislalie presupune colectarea de către logoped, sau de către specialistul care lucrează cu copilul, a unui set minim de informații care să le permită încadrarea într-un diagnostic.
Eficiența activităților educative la elevii din ciclul primar
Reforma învățământului trebuie privită ca un proces continuu, de lungă durată, adaptat condițiilor concrete. Este foarte important ca domeniile însemnate ale structurilor economice și sociale să fie susținute de legi reale și măsuri concrete și eficiente. De asemenea, trebuie să se țină cont, în cadrul reformei, de compatibilitatea dintre schimbările ce vor avea loc și tradițiile deja existente, specifice învățământului românesc.
Calitatea educației condiționează progresul temeinic al oricărei societăți. Educația ar trebui să devină, și sperăm că așa va fi, cea mai rentabilă investiție, dar și cea mai importantă. Educația trece prin mintea și sufletul celor care o proiectează și o realizează zilnic în școli – educatorii. De aceea, o direcție fundamentală de ameliorare o constituie calitatea personalului didactic.
Eficiența activității de predare la clasă
Orice cadru didactic ar trebui să pornească de la întrebarea „Activitatea de predare pe care o desfăşor la clasă este eficientă?”. Răspunsul la această întrebare va fi cu siguranță foarte diferit de la o persoană la alta, deoarece fiecare are propria viziune atât despre predare, cât şi despre eficiență. Literatura de specialitate definește predarea ca fiind „acţiunea cadrului didactic de transmitere a cunoştinţelor la nivelul unui model de comunicare unidirecţional, dar aflat în concordanţă cu anumite cerinţe metodologice care condiţionează învăţarea, în general, învăţarea şcolară, în mod special”. Eficiența este acea caracteristică ce poate face diferența între tipurile de abordări.
Design universal pentru învățare în perspectiva educației digitale
Cu rădăcini în științele neurocognitive, prinde încet teren în educație conceptul de „design universal pentru învățare” – UDL, universal design for learning. Conștienți de natura unică a fiecărui elev, în loc să impunem un parcurs educațional pentru toți elevii clasei, ar trebui să propunem experiențe de învățare diverse, care să se potrivească fiecăruia, maximizând șansele de progres.
Provocarea pentru profesori este să gândească activități antrenante, care să îi atragă pe elevi în demersul de formare – însă este evident că, de cele mai multe ori, o (aceeași) activitate nu satisface interesele și nevoile tuturor elevilor dintr-o clasă și nici nu se situează în zona proximei dezvoltări a fiecăruia. De aceea, avem două direcții de optimizare a activităților didactice, care se pot îmbina în practică prin încorporarea unor sugestii din teoria designului universal pentru învățare: proiectarea diferențiată, pe grupuri de nivel, pe grupuri de interes, pe grupuri de potențial (și mixte, când este posibil); proiectarea unor activități de învățare suficient de complexe pentru ca fiecare elev să își regăsească un parcurs.
Recunoașterea, înțelegerea și gestionarea emoțiilor la preșcolari
A recunoaște și a înțelege emoțiile trece dincolo de exprimarea verbală a acestora, astfel că aceste două procese implică și reacțiile non-verbale – mimică, gesturi – și paraverbale – intonație, tonalitate, claritate, ritm – survenite în urma declanșării la nivelul individului a unei emoții.
Abilitatea de a recunoaște emoțiile are implicații pozitive asupra dezvoltării emoționale a copilului, deoarece, paralele cu deprinderea acestei abilități, se conturează și capacitatea copilului de a-și monitoriza și autoconștientiza trăirile emoționale. Recunoașterea propriilor emoții presupune achiziționarea abilității de control emoțional, fapt ce constituie o parte importantă în dezvoltarea și facilitarea interacțiunilor sociale. De asemenea, această abilitate stă la baza satisfacerii nevoilor primare ale copilului.
Agresivitatea la preșcolari
Deși mulți consideră agresivitatea mai degrabă o problemă de comportament a băieților, studiile privind prevalența acestui tip de manifestări au relevat faptul că eventualele diferențe sunt legate de tipul de agresivitate. Chiar dacă băieții manifestă niveluri mai ridicate de violență fizică, când vine vorba de violența relațională, diferența dintre genuri tinde să dispară (U.S. Department of Justice, 2000). Este important de reținut faptul că agresivitatea fizică este la fel de dăunătoare și are aceleași efecte negative ca și agresivitatea verbală sau relațională. Din această cauză, este important pentru adulți să conștientizeze faptul că tolerarea acestor comportamente în speranța că ele vor dispărea cu timpul este contraproductivă. Copiii care nu manifestă comportamente prosociale și atitudini pozitive în interacțiunile cu ceilalți riscă să dezvolte probleme de comportament severe mai ales la vârsta adolescenței, cum ar fi implicarea în bătăi, amenințarea altor persoane, cruzime față de animale, distrugerea bunurilor și vandalism. (Benga, 2015, pag 19)
Despre sănătate la preșcolari
Promovarea conceptului de sănătate în rândul copiilor de grădiniță, prin oferirea de informații despre reguli de igienă individuală și colectivă și de formare a unor deprinderi de viață sănătoasă, fundamentează conceptul de educație pentru sănătate, pe care noi dascălii învățământului preșcolar am ales de câțiva ani să-l implementăm în grădiniță.
Sănătatea este definită ca stare de bine fizică, mentală și socială a fiecărei persoane. Factorii psihosociali care influențează starea de bine și boala sunt: componentele sănătoase sau de risc, abilități cognitive, emoționale și sociale, atitudini și valori personale relaționate cu sănătatea, normele socio-culturale de gen. Principalii factori care au impact asupra stării de sănătate și boală sunt comportamente care descriu stilul de viață: alimentație echilibrată, practicarea exercițiului fizic, reducerea consumului de sucuri, respectarea orelor de somn.
Specificul activităților de educare a limbajului în grădiniță
Învățământul preșcolar constituie prima formă de instruire și educare organizată, sistematică și competentă, de asemenea reprezintă prima formă de socializare a copilului. În grădiniță se creează condiții optime pentru ca preșcolarii să se manifeste activ, dirijați permanent de cadre specializate. În toate activitățile desfășurate în grădiniță, activități de dezvoltare personală, activități pe domenii experiențiale, activități liber alese, preșcolarii realizează achiziții cognitive, își formează deprinderea de a acționa la comandă, de a stabili relații de cooperare cu educatoarea și cu ceilalți copii, își dezvoltă capacitatea de a comunica verbal și nonverbal, își formează deprinderi intelectuale și motrice.
Un pedagog de școală nouă…
În opinia mea, calitatea educației din școala românească actuală derivă atât din natura relației elev-profesor, cât și a colaborării părinte-profesor. Se înțelege că doar prin conjugarea eforturilor se poate ajunge la adevărata plus-valoare, că factorii implicați în procesul educativ sunt într-o permanentă colaborare, nicidecum într-o competiție mai mult sau mai puțin declarată.
Deficiențe apărute în predare biologiei în condiții de restricție sanitară
Tot procesul predare-învățare-evaluare a fost afectat în mai multe puncte-cheie, odată ce am fost nevoiți a ne desfășura activitatea didactică în online. Din perspectiva disciplinei pe care o predau și anume biologia, aș îndrăzni să-mi prezint opinia cu privire la problemele predării biologiei pe timp de pandemie.
Așa cum știm, biologia este o știință dinamică, studiind zilnic procese și structuri vii, de la cele mai mici, microscopice până la cele vizibile. Analizarea de aproape a unor insectare, nevertebrate mici, ierbare, probe biologice, a unor preparate microscopice etc. trebuie realizată în cele mai sigure condiții. Bineînțeles, dacă școala are „norocul” de a se afla în scenariul verde, elevii pot avea parte în continuare de lucrări de microscopie, esențiale pentru a înțelege „nevăzutul”, însă cu anumite restricții: dezinfectarea mâinilor cu gel dezinfectant pe bază de alcool min. 70% înainte de utilizarea microscopului sau a altor instrumente din trusa de biologie/ lucrarea practică, păstrarea distanței dintre elev și profesor, precum și purtarea măștii de protecție.