Marele umanist olandez Erasmus afirma, încă din secolul al XVII-lea, faptul că viitorul unei naţiuni este hotărât de modul în care aceasta îşi pregăteşte tineretul. În prezent, educaţia este apreciată ca fiind prioritate naţională și, în măsura în care învățământul are misiunea de a-i forma și de a-i învața pe copii şi pe adolescenți să știe, să facă, să conviețuiască împreună cu ceilalţi și să fie, consider că nici un guvern nu a tratat educația ca pe serviciul public cel mai important asigurat de stat.
Profesorul rezilient
Sunt o persoană rezilientă? Aceasta este întrebarea pe care fiecare dintre noi ne-o punem din ce în ce mai des, atunci când apar situații dificile în viața noastră. De obicei, când suntem în dificultate, ne măsurăm reziliența, apoi uităm de ea, punând-o la păstrare cumva până la următoarea încercare, fără a ne strădui să aflăm cum să ne autoeducăm sau cum să devenim mai rezilienți.
Reziliența unui individ poate fi definită ca fiind capacitatea acestuia de a se adapta, de a înfrunta într-o manieră pozitivă la situații dificile sau nefavorabile. A fi rezilient nu înseamnă a ocoli momentele dificile din viața ta, ci a putea să le depășești, a avea tăria de caracter, puterea și acele abilități care îți sunt necesare pentru a trece peste aceste situații.
Misiunea școlii românești în era globalizării
Globalizarea reprezintă un „fenomen de transformare a lumii într-o unitate, care se manifestă la scara întregului glob prin crearea de instituții și organisme politice suprastatale, printr-o politică economică și de securitate comună.”(1) Fiind un proces complex ce implică diferite domenii ale societății umane (prin extinderea activităților sociale, economice și politice peste granițe), globalizarea poate fi văzută ca o strategie, un fenomen, o ideologie sau chiar contopirea celor trei.
Fundamente ale procesului instructiv-educativ
Omul este o ființă complexă și educarea lui trebuie să se fundamenteze pe cunoașterea mecanismelor care stau la baza „funcționării” lui. Sistemul educațional trebuie să-și desfășoare activitatea practică folosind mijloace și procedee care au la bază cercetările psihologiei și pedagogiei. Cei care elaborează și utilizează procedee și tehnici pedagogice trebuie să cunoască procesele psihice care sunt implicate în procesul de învățare pentru a-l putea ghida pe cel care învață spre obținerea celor mai bune rezultate.
Managementul conflictelor în sistemul educațional (Studiu)
Pentru practica din organizația școlară românească, domeniul rezolvării conflictului este un domeniu în curs de cristalizare, în care sunt multe de învățat și de îmbunătățit. Prin demersul teoretico-metodologic inițiat, ne-am propus să identificăm, să sintetizăm, să completăm și să explicăm managementul conflictului în organizația școlară, în speranța că vom aduce o contribuție utilă și relevantă pentru practica educațională existentă, marcând începutul unui proces. În demersul investigativ am utilizat focus-grupul, apoi ancheta pe bază de chestionar în contextul testării ipotezelor, aceasta aducând o contribuție decisivă la explicarea variabilității răspunsurilor.
Aspecte metodologice de implicare a preșcolarilor în activități de explorare/ investigare a naturii
Chiar de la naștere, copiii sunt mici exploratori. La baza comportamentului de explorare-investigare stă reflexul necondiționat de orientare-cercetare. Încă de la vârsta de 3-4 săptămâni, copiii sunt înzestrați cu instinctul „curiozității” sau instinctul „ce se întâmplă?” Copilul întoarce ochii, apoi capul, în direcția din care se aude vocea mamei sale sau de unde acționează excitanți mai puternici: zgomotul, lumina. După vârsta de două luni, copilul va acorda din ce în ce mai multă atenție lumii din jurul său. La șase luni, va folosi mâinile pentru a apuca și a-si apropia obiectele și pentru a le „explora” cu minuțiozitate. După un an copilul deja umblă în picioare și își va folosi aparatul locomotor în vederea explorării spațiului. La 3-5 ani copilul va putea folosi limbajul verbal ca mijloc de comunicare, nevoia de cunoaștere va dobândi noi forme de exprimare. Este perioada în care copilul își satisface aceasta trebuința adresând întrebări adulților (vârsta decelușilor). [2]
Utilizarea dispozitivelor mobile în cadrul orelor de matematică
Formarea și dezvoltarea competențelor matematice înseamnă nu numai învățarea unor concepte matematice, ci presupun și procese cognitive și metacognitive care pot fi valorificate printr-o bună alegere și construcție a experiențelor de învățare din cadrul procesului de predare-învățare-evaluare. Acest proces creează oportunități pentru ca elevii să fie conduși spre conexiuni între diferite teme, între abstract și practic, iar mijloacele TIC reprezintă un avantaj important în explorarea de concepte și relații matematice.
Predarea activă și ludică a limbii prin intermediul instrumentelor digitale, la clasele primare
Restructurarea percepției asupra învățării limbilor străine prin enunțarea celor patru deprinderi integratoare: ascultare, exprimare orală, citire, exprimare în scris, a configurat, în timp, o paradigmă nouă asupra învățării limbii materne. Documentul elaborat de Parlamentul European (2006/962/EC), referitor la cele opt competențe cheie, a condus la modificări în cadrul didacticii disciplinei, în sensul că modelul comunicativ-funcțional se aplică și în învățarea limbii materne.
Dezvoltarea de abilități prin folosirea resurselor video
Resursele educaționale în format digital sunt utilizate ca materiale didactice realizate în formate variate – text, grafică, sunet și/sau video. În diversele activități didactice, ele au un rol formativ aparte, putând fi aplicate în predare, sistematizare, dar și în evaluare. O modalitate foarte eficientă, atractivă și rapidă este aceea a resurselor video care combină textul, sunetul, imaginea și care oferă elevilor posibilitatea exprimării multiple, a afirmării creativității.
Mentorul de inserție profesională – model de conduită în activitatea didactică
În școala românească de astăzi, mentorul de inserție profesională este atât un model profesional, cât și spiritual pentru profesorii stagiari. Întreaga activitate a unui mentor contribuie la înnoirea, dar și la durabilitatea sistemului educativ, având ca finalitate consolidarea activității din școală prin formarea unor cadre didactice bine pregătite, care să facă față cu succes tuturor provocărilor.