Sari la conținut
Revista Profesorului

Studiu comparativ privind raportarea la învățare a elevilor anterior aplicării la clasă a unei programe de tip CDȘ integrat și ulterior aplicării

• Doina Cucu • Școala Gimnazială Pia Bratianu (București) • România

Curriculumul la decizia școlii (CDȘ) reprezintă oferta educațională propusă de școală, în concordanță cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu nevoile comunității locale și se constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și local, cât și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de învățământ” (Metodologie, 2021). Conform planului-cadru de învățământ aflat în vigoare se pot dedica lecțiilor din cadrul CDȘ 1 sau 2 ore pe săptămână. Ultima metodologie privind dezvoltarea curriculumului la decizia școlii menționează trei tipuri de programe de tip CDȘ: opțional de aprofundare, opțional ca nouă disciplină și opțional integrat.
Obiectul acestui studiu comparativ îl constituie un opțional de limba engleză care a fost creat, folosit, adaptat și reinventat pe parcursul mai multor ani școlari în școala noastră. Titlul acestei discipline opționale este Fascinating Facts și a fost inițial conceput ca opțional la nivelul disciplinei pentru elevii de clasa a V-a, urmând ca în ultimii doi ani școlari să fie încadrat în categoria opționalelor integrate, destinat fiind tot elevilor de clasa a V-a.

Mediul familial și valoarea lui educativă

• Maria Mihăilă • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 236 (București) • România

Potrivit Declarației universale a drepturilor omului, familia constituie elementul fundamental al societății. Ea ocrotește copilul și are dreptul la ocrotire din partea societății.  Pornind de la această idee subliniem faptul că familia reprezintă cea mai veche și cea mai importantă instituție socială. Privită ca un nucleu social, aceasta este prima care influențează dezvoltarea omului punându-și amprenta pe întrega sa personalitate.

Familia ca mediator între copil și jocuri video

• Sarah Dîrstaru • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 8, Buzău (Buzău) • România

În cele mai multe situații întâlnim o atitudine pasivă din partea părinților în ceea ce privește relația propriilor copii cu jocurile digitale. Adesea, părinții sunt doborâți de oboseală, de grija pe care le-o poartă zilnic micuților, pentru a le oferi toate cele necesare unui trai bun. Dacă de la o vârstă fragedă partea sufletească a copiilor este ușor neglijată, trecând-o în plan secund, atunci copiii se înstrăinează treptat refugiindu-se în diverse lucruri unde își găsesc liniștea, unde sunt apreciați, felicitați. De aceea, majoritatea copiilor spre vârsta adolescenței își găsesc satisfacția în practicarea jocurilor electronice. Unul dintre specialiști promovează această perspectivă în cartea sa, Psihologia jocurilor video, afirmând următoarele: „Dacă un adolescent angoasat de prezent își găsește confortul în fața ecranului și a consolei, asta se întâmplă până la urmă pentru că jocurile îi alimentează stima de sine. În timp ce părinții își fac griji pentru viitorul său, iar el se întreabă ce va face în viață, jocurile îl liniștesc: de fiecare dată când depășește o etapă primește mesaje de încurajare din partea calculatorului, noi puncte de viață și rezistență, noi arme și chiar felicitări de la ceilalți jucători dacă joacă în rețea. O ocazie de a se simți în sfârșit apreciat, nu doar ca un elev mediu sau mediocru care „dacă va continua tot așa, nu va face nimic în viață”. (S. Tisseron, 2010, p. 35).

Dezvoltarea socio-emoțională a copilului în societatea contemporană

• Marilena-Ramona Potîrniche • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 8, Buzău (Buzău) • România

În stadiul antepreșcolarității, relațiile copilului sunt caracterizate de o ușoară superficialitate. Relațiile copilului în această perioadă sunt mai diversificate și nuanțate în comparație cu stadiul sugarului. În această perioadă relațiile lui cu mama și membrii familiei sunt profund ancorate de aceștia. Universul relațiilor pentru preșcolar se limitează la un grup restrâns, comparativ cu stadiile ce urmează.

Necesitatea educației pentru carieră la elevii de gimnaziu

• Iulia Gherasim • Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (Brașov) • România

Consilierea și orientarea școală și profesională a elevilor de clasa a VIII-a a fost dintodeauna o activitate extrem de necesară și pusă în practică în mod deosebit la final de nivel gimnazial. Programa școlară în vigoare pentru disciplina  „Consiliere și dezvoltare personală” (ise.ro, 2017), mai precis programa pentru ora de dirigenție, așa cum este cunoscută în mod popular, are în vedere încă din clasa a V-a domeniul de conținut „managementul carierei”, astfel putem observa faptul că este obligatoriu încă din clasa a V-a să se efectueze activități de consiliere și orientare școlară sau a carierei încă de la vârsta de 11-12 ani.

Rolul și contribuția profesorului în realizarea opțiunilor școlare ale elevilor

• Anca Maria Bouleanu • Școala Gimnazială Alexandru Ștefulescu, Târgu-Jiu (Gorj) • România

Édouard Claparède spunea că „exercițiul unei profesiuni se cheamă vocație atunci când răspunde la anumite nevoi adânci ale sufletului”. De asemenea, este un adevăr de necontestat că alegerea profesiunii rămâne o problemă dificilă pentru un tânăr, fiindcă în această alegere se interferează influența a numeroși factori, adesea încă greu influențabili de școală. Practic, influența școlii se izbește, adesea, de unele erori ale familiei, iar viața dezminte uneori îndrumarea dată de școală care dispune încă de mijloace limitate în a face o orientare științifică. De aici, însă, și până la politica „brațelor încrucișate”, până la „prejudecăți” este o mare distanță.

Studiu privind consolidarea relației școală-familie

• Liliana Lazăr • Școala Gimnazială Vasile Mitru, Tașca (Neamț) • România

Realizarea tuturor sarcinilor instructiv-educative are loc pe fondul unor particularități specifice ale modalităților de colaborare școală-familie și a valențelor părinților în educarea elevului de clasa I. Educația trebuie să cultive valori precum, respectul reciproc, credința în egalitatea sau complementaritatea culturală, în vederea unei bune comunicări sau conviețuiri. Fiind necesară cunoașterea completă a profilului elevului, atât din punct de vedere psiho-pedagogic cât și a condiției sale sociale, școala trebuie să colaboreze cu familia sub diverse forme. Colaboarea părinților cu școala este o condiție obligatorie pentru atingerea scopului educațional propus, aceasta conducând la completarea educației elevului și la dezvoltarea armonioasă a personalității acestuia.

Rolul mentorului de practică pedagogică, la debutul în cariera didactică

• Gabriela Alexandrescu • Grădinița cu Program Prelungit Nord 2, Râmnicu Vâlcea (Vâlcea) • România

Mentoratul este o relație care are loc într-un mediu de confort și siguranță în care învățarea și experimentarea au loc prin analiză, examinare și reexaminare, reflecție asupra experiențelor, asupra situațiilor și problemelor, asupra greșelilor și succeselor pentru a identifica oportunitățile de învățare. Mentoratul este procesul prin care mentorul ajută debutantul să se dezvolte, să-și dezvolte încrederea în sine, să devină independent, autonom și matur. Este o relație specială prin care se formează o legătură construită pe încredere și respect, deschidere și onestitate, un cadru unde fiecare parte poate fi ea însăși. Pentru ca această relație să fie una fructuoasă, trebuie să fie recunoscută nevoia de dezvoltare personală. În primele etape într-o astfel de relație debutantul este relativ dependent de mentor, iar mentorul trebuie să ofere suport, să fie prieten și să-l încurajeze pentru ca acesta să învețe și să crească.

Incluziunea socială. Invitație către schimbarea mentalității actuale

• Alina Petronela Luca • Grădinița Căsuța Piticilor (București) • România

În ultima perioadă, am tot auzit vorbindu-se de incluziunea socială. La ce se referă acest tip de incluziune? Conform art. 6 lit. cc) din Legea nr. 292/2011 – Legea asistenței sociale – procesul de incluziune socială reprezintă ansamblul de măsuri și acțiuni multidimensionale din domeniile protecției sociale, ocupării forței de muncă, locuirii, educației, sănătății, informării – comunicării, mobilității, securității, justiției și culturii, destinate combaterii excluziunii sociale și asigurării participării active a persoanelor la toate aspectele economice, sociale, culturale și politice ale societății.

Cititul cu voce tare sau conversația?

• Rodica Ilica • Școala Gimnazială, Diosig (Bihor) • România

Cititul cu voce tare nu doar întărește relația dintre părinte și copil ci și contribuie la dezvoltarea creierului, a competențelor lingvistice sau a creativității, a abilităților de ascultare, atenție sau concentrare. Cărțile oferă lecții de viață stimulând dezvoltarea socială și emoțională învățându-i cum să facă față situațiilor dificile sau stresante din viață. Sunt un real sprijin în dezvoltarea gândirii critice. Citind copilului în fiecare zi, părintele pune bazele învățării, care nu e altceva decât un avantaj pentru atunci când va începe școala. Puțini părinți știu că, atunci când i se citește copilului, anumite zone ale creierului sunt foarte active și exersează recunoașterea și înțelegerea cuvintelor, ulterior contribuind într-o mai mare măsură la dezvoltarea abilităților cognitive esențiale.