În ultimii cincizeci de ani, cercetătorii și educatorii lingvistici au dezvoltat diverse teorii pentru a înțelege și explica comportamentul uman, în special în domeniul cercetării dobândirii limbilor străine (Second Language Aquisition). Academicieni din domenii precum sociologia, psihologia, lingvistica și educația au contribuit semnificativ în acest domeniu. Aceste perspective teoretice ale dobândirii limbilor străine, la fel ca în alte științe sociale, sunt dinamice și se dezvoltă constant cu noile informații despre limbă.
Acest articol se concentrează asupra teoriei abordării naturale a lui Stephen Krashen, cunoscută și sub denumirea de „the monitor model”. Scopul articolului este de a prezenta principalele ipoteze ale lui Krashen, care alcătuiesc abordarea naturală a dobândirii limbilor străine, și de a analiza punctele forte, slabe și implicațiile pedagogice ale teoriei sale, în special în predarea limbii engleze ca limbă străină (EFL sau ESL).

Toria abordării naturale a lui Stephen Krashen a apărut în anii 1970’. Modelul numit „the monitor model” prezintă o teorie creativă a dobândirii limbilor străine, punând accentul pe două moduri prin care adulții care vor să își însușească competențele în limba a doua: dobândirea (proces subconștient similar dobândirii limbii materne) și învățarea (proces conștient bazat pe reguli lingvistice formale). Abordarea naturală constă în cinci ipoteze principale: (1) ipoteza dobândirii-învățării, (2) ipoteza monitorului, (3) ipoteza ordinii naturale, (4) ipoteza inputului și (5) ipoteza filtrului afectiv.

Ipoteza dobândirii-învățării susține că fluența într-o limbă străină este rezultatul a ceea ce cei care învață limba au dobândit, nu ceea ce au învățat. Dobândirea implică procese subconștiente, în timp ce învățarea presupune memorarea conștientă a regulilor. Ipoteza monitorului sugerează că „sistemul învățat” acționează ca un monitor, făcând modificări minore la ceea ce „sistemul dobândit” produce. Krashen prezintă trei condiții necesare pentru utilizarea monitorului: timp suficient, concentrarea pe formă și cunoașterea regulilor.

Ipoteza ordinii naturale propune că cei care învață o limbă, dobândesc reguli de limbă într-o secvență predictibilă. Cu toate că unele reguli pot fi ușor de memorat, conținuturile la care se referă regula pot fi dificil de dobândit. Punctul de vedere al lui Krashen găsește sprijin în studiile de morfeme, consolidând ipoteza ordinii naturale. Ipoteza inputului, poate cea mai importantă ipoteză, afirmă că dobândirea limbii necesită input comprehensibil ușor peste nivelul actual al elevului. Krashen sugerează că timpul petrecut în clasă ar trebui să se concentreze pe sarcini de dobândire, în loc de predarea explicită a gramaticii.

Ipoteza filtrului afectiv a lui Krashen susține că învățătorii sunt mai receptivi la inputul comprehensibil atunci când filtrul afectiv este scăzut (fără stres, relaxați și motivați). Această ipoteză are implicații practice pentru crearea unui mediu pozitiv de învățare a limbii. Krashen discută, de asemenea, despre perioada de tăcere (ascultare activă), în care învățătorii primesc suficient input înainte de a produce propriile structuri.

Cu toate că abordarea naturală a lui Krashen este populară în rândul instructorilor de EFL și ESL, teoria se confruntă cu critici. Cercetătorii cer mai multe dovezi empirice și definiții mai clare ale termenilor precum dobândire și învățare. De asemenea, se ridică îngrijorări cu privire la utilizarea vorbirii străinului în clasă, care poate fi considerată incorectă gramatical și poate afecta motivația învățătorilor.

Cu toate acestea, abordarea naturală a lui Krashen atrage instructorii de limbă datorită accentului său pe sarcini comunicative, promovarea unui mediu de învățare cu stres redus și încurajarea învățătorilor să folosească contextul și cunoștințele despre lume pentru înțelegere. Ea subliniază importanța inputului comprehensibil și dezvoltarea graduală a competenței lingvistice.

Ipoteza abordării naturale a lui Krashen a influențat semnificativ practicile de predare a limbii. Cu toate că se confruntă cu critici și solicitări de mai multe dovezi empirice, caracterul său practic și simplu a făcut-o să fie atractivă profesorilor de limbi străine cărora le pasă de evoluția elevilor. Accentul pe dobândirea prin input comprehensibil, sarcinile comunicative și atmosfera relaxată de învățare continuă să modeleze pedagogia limbii în contextele EFL și ESL.

Bibliografie
Stephen D. Krashen: Second Language Acquisition and Second Language Learning, University of Southern California, 1981
Stephen D. Krashen: Principles and Practice in Second Language Acquisition, University of Southern California, 1982
Stephen D. Krashen: Language Acquisition and Language Education, Prentice Hall International, 1989
Frederick Shannon: „Krashen’s Model of Second Language Acquisition” in Studies in English Language and Literature, no. 62, 2012