Baschetul, ca joc de echipă, constituie o ramură importantă a activității sportive, reprezentând o formă de exercițiu fizic, cu o valoare educativă deosebită în personalitatea tinerilor. Cumulul de influențe pozitive asupra efectelor somatotrofe, precum „sportul și exercițiul fizic”, explică răspândirea largă la toate nivelurile educaționale, contribuind la realizarea scopurilor cognitive ale educației fizice și sportului, la stimularea unei dezvoltări fizice adecvate, asigurarea stării optime de sănătate, în dezvoltarea abilităților motrice, precum și participarea la forme competitive organizate.
Practicarea organizată și sistematică a sportului determină o dezvoltare fizică, asigură dezvoltarea funcțiilor organismului și influențează pozitiv dezvoltarea abilităților motrice. Dezvoltă abilități mentale cu beneficii valoroase în dezvoltarea calităților motrice, precum și deprinderile motrice de bază. Dezvoltă calitățile psihice, aducând contribuții educative valoroase asupra personalității multilaterale a copiilor, prin educarea spiritului colectiv de echipă, formarea disciplinei conștiente, dezvoltarea și educarea spiritului de inițiativă, a voinței, educarea competitivității sub controlul rațiunii, formarea deprinderilor morale cu valoare etică.

Cuvinte cheie: mijloacele didactice, probele de control, juniori II

Ipoteza cercetării

Principiile jocului, de o înaltă valoare educativă, duc la dezvoltarea gândirii prin anticiparea sau sesizarea acțiunilor, luarea de decizii practice-rapide, atenția distributiva. Jocul de baschet, datorita valențelor sale educative, este un mijloc eficient de educație și cultura sportivă la îndemâna celor ce-l practică în scop de performanța sau ca mijloc de recreere.

Solicită și dezvoltă în egală măsură întregul organism, prin bogatul său conținut motric și a unei varietăți de mișcări, ce ajung la virtuozitate, reflectata în mânuirea mingii în condiții diverse de echilibru și adversitate.

Predominanța solicitării din punct de vedere tehnic duce la acumulări și efecte care au impact pozitiv în sfera morfo-funcțională, motrică și psihică.

Importanța probelor și normelor de control pentru obținerea performanțelor în baschet

Datorita condițiilor create, cât și caracterului tot mai științific al antrenamentului modern, atât pentru antrenor cât și pentru jucători, se formulează cerințe din ce mai mari. Pentru rezolvarea acestora, cît și pentru obținerea de succese cît mai frumoase, se impune o activitate planificata de perspectivă, cu stabilirea unor obiective precise, eșalonată pe perioade și etape, în funcție de care este necesară găsirea celor mai adecvate mijloace și metode de pregătire.

Pentru obținerea acestor succese, se conturează ca o necesitate în problema antrenamentului introducerea unei aprecieri obiective a nivelului de pregătire, lucru care contribuie la orientarea muncii antrenorului, cît și a jucătorilor.

Jocul de verificare cît și antrenamentul de control dau o apreciere in ansamblu a pregatirii echipei și a jucatorilor, făra a scoate in evidența lipsurile in anumite direcții și in special cele individuale.

Dintre orientările de apreciere a pregătirii, mă voi referi în special la probele și normele de control, căutând să arăt ce reprezintă ele și care este rolul lor în antrenamente.

In literatura de specialitate, probele și normele de control îmbracă diferite denumiri. Probele și normele de control sunt menite să aprecieze adevăratul nivel de pregătire fizică generală și specifică a sportivilor și ne ajută să descoperim toate verigile pregătirii rămase in urmă. Probele de control sunt metode științifice de caractere prin care se apreciază capacitatea fizică generală, precum și pregătirea de specialitate, specifica fiecărei probe sau discipline sportive. Deci se apreciază probele generale și probele specifice. Prin cele generale, se apreciază dacă și in ce măsură organismul sportivului poate să facă fața cerințelor antrenamentului și cărei ramuri sportive se potrivesc mai bine calitățile lui psihomotrice și somato-functionale. Probele specifice constata măsura in care respectivii sportivi și-au însușit diverse procedee tehnice și depinderi tactice și se aplică numai după ce sportivul a învățat și s-a antrenat la probele respective.

Probele de control sunt însoțite de norme de control care reprezintă indici valorici de apreciere a capacității de activitate a aparatelor și sistemelor organismului, cât și gradul de pregătire tehnico-tactică de specialitate.

Probele și normele de control pot rezolva mai multe aspecte ale procesului de selectie și pregatire. Aceste aspecte ar fi :

• Stadiul de la care sportivul intra in procesul de pregătire de perspectivă
• Planificarea procesului de pregătire că urmăre a cunoasterii nivelului la căre se afla jucatorii
• Organizarea procesului de antrenament prin gruparea celor cu posibilități apropiate, în colective de aceeași valoare
• Verificarea cunoștințelor tactice și capacitatea de a le utiliza

Clasificarea probelor de control

Leon Teodorescu și A. Predescu clasifica probele de control in funcție de factori antrenamentului, in felul următor :
1. Probe de control pentru pregatirea fizica de bază
2. Probe de control pentru aprecierea pregătirii tehnico-tactice
3. Probe de control pentru calitățiile fizice speciale
4. Probele de control pentru aprecierea tehnico-tactică in regim de calităti fizice specifice

Cerința in alcatuirea probelor de control

Pentru că o probă să-si atingă scopul și astfel să contribuie la pregătirea și aprecierea jucătorului de baschet, ea trebuie sa îndeplinească următoarele cerințe:

1. Să nu solicite o tehnica speciala și să nu influențeze negative depinderea tehnico-tactica formata, ci dimpotrivă, sa ajute la perfecționarea ei. Ea trebuie alcătuita din punct de vedere metodic in așa fel, încât să se adreseze deprinderilor tehnico-tactice specific jocului.
2. Să aibă caracter specific. Această cerință e strâns legată de prima. Probele trebuie alcătuite in funcție de specificul acestor elemente si in funcție de calitățile fizice solicitate pe parcursul jocului.
3. Probele trebuie sa indice posibilitățile maxime ale individului. Sa nu pună o limita forțelor și posibilităților maxime ale jucătorilor. Să fie însoțite de norme standard obligatorii, sub forma de baremuri care trebuie absolvite obligatoriu de jucători.
4. Să se desfășoare după același reguli și in aceleași condiții in scopul observării progreselor realizate în pregătire.
5. Să fie stimulative prin conținutul si forma de alcătuire, în scopul menținerii interesului jucătorilor.
6. Să poarte amprenta individualizării.
7. Să fie alcătuite pe cât posibil in situații complexe, fiindcă în acest fel se poate verifica daca jucătorul îmbină calitățile fizice cu cele tehnico-tactice.

Privind contribuția probelor și normelor de control in pregătirea jucătorilor, pot spune că ele ajută atât pe antrenor, cît și pe jucători. Ele dau posibilitatea cunoașterii momentelor inițiale, intermediare si finale in fiecare perioadă a antrenamentului, precum și a potențialului unui jucător care începe pregătirea.

Prin rezultatele obținute la probele de control, se poate aprecia progresul înregistrat de către fiecare jucător într-o anumită perioada de timp. Probele de control orientează și disciplinează muncă antrenorului, cât și a jucătorului, ele constituind o parte a planificării din cadrul planurilor pe etape și chiar a planului anual. Ele contribuie la depistarea lipsurilor și la orientarea in scopul înlăturării acestora. Prin folosirea lor periodică, creează o atmosfera de întrecere și mențin interesul pentru pregătirea multilaterală și conștientă a fiecărui jucător. De asemenea, probele si normele de control contribuie la o buna interpretare a valorii sportivului pe baza unor indici obiectivi.

Concluzii

Scopul principal al probelor și normelor de control este verificarea nivelului de pregătire individuală a jucătorilor, care trebuie realizată in concordanță cu obiectivele și sarcinile unei perioade sau etape de antrenament. Ele vin să confirme său să infirme metodele și mijloacele utilizate de antrenor in munca de pregatire cu jucatorii.

Din analiza rezultatelor obținute la probele de control, antrenorul cunoaște părțile deficitare din punct de vedere fizic, tehnic, tactic. Probele sunt subordonate în primul obiectivului final, care este o pregătire superioara, iar pe lângă aceasta, normele de control sînt indicii care, comparate cu cei anteriori, apreciază progresul într-un timp bine delimitat. Ele trebuie să fie progresive, purtând și amprentă individualizării.

Bibliografie
HRISCA ARISTEIA, PREDESCU TEODORA, NEGULESCU CORNEL , VASILESCU LUCIAN – Programa pentru scolile generale si licee cu program de educatie fizica. Editura Didactica si pedagogica.
HRISCA ARISTEIA , PREDESCU TEODORA , DIRJAN CONSTANTIN – Programa sectiilor de baschet pentru cluburilee sportive scolare. Editura Didactica si pedagogic. M.E.I
HRISCA ARISTEIA , PREDESCU TEODORA , DIRJAN CONSTANTIN – Continutul instruirii la copii si junior, E.F.S. Nr. 11-12
HRISCA ARISTEIA , PREDESCU TEODORA- Invatarea jocului de baschet, aditia a il- a, Editura UNEFS
HRISCA ARISTEIA , PREDESCU TEODORA, VASILESCU LUCIAN – Baschet, Editura Sport- Turism, Bucuresti
VASILESCU LUCIAN- Baschet. Bazele tactice. Editura sport- Turism, Bucuresti.
VASILESCU LUCIAN- Baschet. Curs optional.
GALL, GAURDRICH WINING – Baschet-ball. Ed. Contemporani books, CHICAGO
GROS GEORGE BERNARD BOSC, GERARD – Guide pratique du basket-ball. Collection sport initiation, Vigot, PARIS