Abordarea interdisciplinară a unor concepte și conținuturi specifice disciplinei Limba și literatura română are ca miză principală dezvoltarea holistă a elevilor, astfel încât aceștia să fie capabili să facă față provocărilor într-o lume în continuă schimbare. „Interdisciplinaritatea presupune o intersectare a diferitor arii disciplinare, presupune interacţiunea deschisă dintre anumite competenţe sau conţinuturi interdependente dintre două sau mai multe discipline” (Ciolan, 2008, p. 126).  Spiritul interdisciplinar valorificat în cadrul orelor de română solicită creativitate didactică din partea profesorului și îi încurajează pe elevi să-și exerseze gândirea critică și să exploreze alternative de interpretare a textelor literare din diverse epoci, pentru a descoperi la nivelul acestora puncte de sprijin în demersul lor de dezvoltare personală și raportare autentică la lumea în care trăiesc. Astfel, „interdisciplinaritatea este o formă de cooperare între discipline diferite cu privire la o problematică, a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergență şi o conturare prudentă a mai multor puncte de vedere” (Cucoș, 1996, p. 77). Profilul de formare al absolventului (pentru învățământul liceal) lansat în 2023 are în vedere chiar interconectarea mai multor competențe-cheie cu caracter transversal, care sunt importante, în mod egal, pentru o viață împlinită, de succes în societatea cunoașterii.

Un domeniu conex cu problematica orelor de limba și literatura română este educația pentru media, care are ca obiectiv principal „alfabetizarea” elevilor cu privire la raportarea corectă, reflexivă și responsabilă la informațiile livrate pe diverse canale (presă, social-media, publicitate etc.). Fiind inițiați în specificul domeniului de educație pentru media, elevii „vor dezvolta abordări critice asupra conținuturilor și proceselor de elaborare a mesajelor receptate, analizând acuratețea, calitatea, veridicitatea și credibilitatea acestora” (Nedelcu, Anca, „Profilul de competențe al cetățeanului educat media”, disponibil la: https://cji.ro/profilul-de-competente-ale-cetateanului-educat-media/). Educația media și informațională presupune abordări interdisciplinare; astfel, infuzarea mesajelor sale specifice în variate contexte educaționale, în cadrul diferitelor discipline, contribuie semnificativ la succesul acestei abordări.

Secvența didactică pe care o descriem în prezenta lucrare face parte din lecția cu titlul „Particularități de construcție a unui personaj dintr-o nuvelă romantică studiată  – Alexandru Lăpușneanu”, în cadrul căreia am ales să infuzăm concepte de educație pentru media referitoare la diferite tehnici de persuasiune/ manipulare. Această secvență didactică s-a dovedit utilă pentru elevii clasei a XI-a deoarece a reprezentat cadrul potrivit pentru conectarea unui text istoric cu o problematică anacronică la realitățile lumii contemporane. Principala motivație a fost reprezentată de conștientizarea de către elevi a faptului că tehnicile de persuasiune/ manipulare întâlnite în media actuală sunt vechi de când lumea, doar că teoretizarea, studierea și denumirea lor sunt achiziții ale epocii moderne. De asemenea, discuția despre tehnicile de manipulare care pot fi recunoscute în discursul din biserică al lui Alexandru Lăpușneanu, către boierii invitați la ospățul de la Palatul domnesc, îi ajută pe elevi să identifice trăsături de caracter ale personajului (capacitatea de disimulare, arta oratorică, abilitatea de manipulare, inteligența, viclenia etc.).

Obiective de învățare:

• recunoașterea tehnicilor de manipulare utilizate într-un discurs public;
• stimularea gândirii critice și creative a elevilor, în raport cu mesajele receptate;
• abordarea reflexivă, rațională și rezilientă a mesajelor media cu conținut potențial manipulator.

Rezultatele vizate au fost:

• recunoașterea discursului manipulator ca specie de discurs persuasiv având un scop ascuns, care nu corespunde intereselor noastre, ci intereselor personale/ private ale celui (persoană/ grup) care a inițiat actul de manipulare;
• înțelegerea de către elevi a mecanismelor de manipulare prin cuvânt sau prin alte mijloace a unui public (persoană sau grup).

Competențele de educație media și informațională vizate pentru elevi au fost:

1. Analiza produselor media în scopul înțelegerii modalităților în care acestea sunt construite și dezvoltarea unei percepții adecvate a semnificațiilor transmise
2. Identificarea tehnicilor de manipulare sau propagandă folosite de mass-media și construirea unor alternative personale la mesajele receptate, ca modalitate de rezistență la manipulare.

Competențe specifice disciplinei limba și literatura română:

1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog
2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură
4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale)

Tipul de activitate: Discuție moderată

În etapa de Evocare a sensului, elevii și-au reamintit principalele tehnici de persuasiune/manipulare prezentate în ora anterioară și care pot fi grupate în trei categorii: apelul la emoții (emoții pozitive, emoții negative, umorul), protagoniștii (experții, oameni celebri, oameni frumoși, oameni simpli/obișnuiți) și mecanisme cognitive (asocierea, promisiunea, repetiția). Discuția moderată vizând identificarea acestora în discursul personajului principal din nuvela lui C. Negruzzi a avut loc în etapa de Realizare a sensului. Având în vedere că textul-suport este un fragment dintr-o operă literară scrisă cu două secole în urmă (nuvela „Alexandru Lăpușneanul” de Costache Negruzzi), elevii au fost plăcut surprinși să poată constata că și din astfel de texte oarecum vetuste pot dobândi abilități de viață conexe cu lumea în care trăim astăzi. Abordarea unui text vechi cu instrumente atât de moderne precum conceptele media în discuție a fost pentru elevi o adevărată provocare, pe care și-au asumat-o cu interes și entuziasm. Valorificându-și gândirea critică, elevii au recunoscut corect tehnicile de manipulare prezente în discursul din biserică al lui Lăpușneanu (apelul la emoții negative și pozitive, promisiunea, asocierea, repetiția, celebrități și experți – divinitatea).  În etapa de Reflecție, elevii au fost invitați să identifice trăsăturile de caracter ale lui Lăpușneanu care rezultă indirect din abilitatea domnitorului de a folosi aceste tehnici de manipulare (disimularea, capacitatea de manipulare, talentul oratoric etc.). Invitația profesorului de a-și imagina cum ar fi putut Lăpușneanu să facă uz și de alte tehnici de manipulare (umorul, oameni frumoși – doamna Ruxanda) s-a dovedit extrem de profitabilă pentru exersarea gândirii creative a elevilor.

În concluzie, abordarea transdisciplinară a unor conținuturi din programa de limba și literatura română prin infuzarea conceptelor de educație pentru media îi ajută pe elevi să analizeze critic conținutul mesajelor cu care intră în contact, din perspectiva veridicității și utilității informației și reflecteze asupra modului în care mesajele media reprezintă filtre ale realității, pentru a putea să își formeze propriile opinii echilibrate.

Bibliografie:

1. Ciolan, Lucian, „Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar”, Editura Polirom, Iași, 2008
2. Cucoș, Constantin, „Pedagogia”, Editura Polirom, Iași, 1996

Webografie:

1. https://cji.ro/profilul-de-competente-ale-cetateanului-educat-media/
2. https://training.cji.ro/courses/take/intro-edu-media-gen7-gr4/multimedia/51758678-modalita-i-de-comunicare-in-media
3. https://www.edu.ro/sites/default/files/Proiect_OM_aprobare_Profil_absolvent_2023.pdf
4. https://edict.ro/infuzarea-conceptelor-de-educatia-media-in-ora-de-literatura/