Învățarea muzicii are efecte pe termen scurt și lung asupra performanțelor cognitive și a funcțiilor atenției. Numeroase studii au demonstrat impactul activităților muzicale asupra abilităților lingvistice, a performanțelor matematice sau a unor abilități sociale la niveluri ridicate. Interacțiunea dintre educația muzicală, vorbire, atenție și disciplină a fost deja dovedită și considerată de la sine înțeleasă de către marii gânditori greci antici (Gergely, 2020).

Potrivit lui Schellenberg, un cercetător canadian de renume internațional în domeniul psihologiei muzicale, sarcina noii științe astăzi nu este de a determina dacă muzica își are locul în școli, ci de a furniza studii concrete care să demonstreze impactul învățării muzicii asupra proceselor cognitive și de a oferi date fiabile pentru a susține utilizarea muzicii ca instrument de dezvoltare a copiilor (Csépe, 2016).

Activitatea muzicală contribuie la dezvoltarea capacităților cognitive și a abilităților emoționale și interpersonale în mai multe moduri. Cu cât începe mai devreme antrenamentul muzical, cu atât mai pronunțate sunt efectele pozitive, abilitățile verbale, memoria verbală, abilitățile de orientare spațială și temporală. Printre efectele pozitive ale învățării muzicii, primul efect pozitiv este menționat în ceea ce privește capacitatea lingvistică, iar eficacitatea antrenamentului muzical a fost demonstrată și în cazul dislexicilor. Mai multe studii au arătat că îmbunătățirile în ceea ce privește abilitățile observate la copiii care participă la educația muzicală se datorează efectelor de transfer ale muzicii (Janurik, 2020)

Un experiment al Kodály Musical Training Institute, din SUA, bazat pe metoda Kodály, sintetizează impresiile psihologilor americani în cinci domenii și posibilele efecte de transfer ale metodei:
1. În predarea limbilor străine
2. În predarea matematicii
3. Memoria și atenția
4. Abilități motorii
5. Abilități de cooperare (Gombás, 2014)

Analiza longitudinală a educației muzicale asupra funcțiilor executive ale copiilor din ciclul primar – studiu din 2018

La începutul studiului, au fost invitați să participe 230 de elevi din 6 școli primare, iar 176 de participanți au fost testați la momentul inițial. Analiza finală a fost efectuată pe 147 de participanți. Eșantionul de bază a fost împărțit în 4 grupe:
1. Music+ (38 de participanți, vârsta medie 6,3 ani)
2. Muzică (42 de participanți, vârsta medie 6,4 ani)
3. Arte vizuale (29 de participanți, vârsta medie de 6,6 ani)
4. Grupul de control No Arts (37 de participanți, vârsta medie 6,2 ani)

Ipoteza cercetării: Activitățile muzicale structurate influențează pozitiv funcțiile executive care stau la baza rezultatelor școlare.

Participanții au fost urmăriți timp de 2,5 ani, cu teste neuropsihologice identice la fiecare 6 luni. Dificultatea testelor a crescut treptat. Domenii testate au fost planificare, inhibiție, memorie pe termen scurt, memorie de lucru, inteligență verbală. Programa pentru intervenția muzicală a fost elaborată de Ministerul Olandez al Cercetării și Educației și Centrul de experți în educație bazată pe artă iar programa pentru intervenția vizuală a fost elaborată de Consorțiul profesorilor de artă din Olanda.

Testele utilizate în studiul de cercetare:
1. Design – Turnul Londrei
2. Memoria pe termen scurt și memoria de lucru – Klinberg Short Therm and Working Memory Task
3. Inhibiție – Sarcina Go/ No-Go
4. Inteligență verbală – Subtestele din cadrul Scalei de inteligență Wechsler pentru copii, ediția a 3-a

Rezultatele studiului au arătat că, după 2,5 ani de intervenție muzicală, s-au constatat creșteri semnificative în îmbunătățirea funcțiilor de inhibiție, dezvoltarea mecanismelor de planificare și dezvoltarea inteligenței verbale. Copiii din grupul de arte vizuale au performanțe mai bune în sarcinile de memorie spațială. Ambele grupuri de intervenție muzicală au prezentat creșteri semnificative ale scorurilor la testele de inhibiție, planificare și inteligență verbală.

În ansamblu, rezultatele studiului confirmă efectele de transfer între educația muzicală și performanța academică (Jaschke et al., 2018).

Bibliografie
Csépe, V. (2016). Muzica, creierul și sănătatea.
Gergely, J. (2020). PORTOFOLIU DE STUDII. midra.uni-miskolc.hu/document/35060/31585.pdf
Gombás, J. (2014). Torgyik Judit (ed.), Cultura pedagogică diversă, 239-243.
Janurik, M. (2020). Referire la efectele de transfer ale învățării muzicii în lumina cercetărilor internaționale și naționale. publicatio.bibl.u-szeged.hu/24086/1/transzfer_2020.pdf
Jaschke, A. C., Honing, H., & Scherder, E. J. (2018). longitudinal analysis of music education on executive functions in primary school children. frontiers in neuroscience, 103. (2018).