Încă de la o vârstă fragedă se pune accentul pe succesul academic și pe validarea externă ce vine odată cu acesta, iar din acest motiv, mulți elevi se luptă cu o încredere scăzută în sine, nu își asumă riscuri și nu încearcă lucruri noi,  au un sentiment de inadecvare atunci când simt că nu îndeplinesc aceste așteptări ale societății. Încrederea în sine a elevilor poate fi scăzută din cauza anxietății elevilor, a nesiguranței, frica si sentimentul că ar putea fi respinși de societate (Rubio, 2007). Încrederea scăzută în sine îi face pe ceilalți să se simtă inconfortabil (Kröner & Biermann, 2007), devine o barieră în calea învățării, un factor care afectează participarea și progresul elevilor (Norman și Hyland, 2003). Cea mai mare parte a crizei actuale din sistemul educațional se datorează încrederii scăzute în sine, care determină elevii să lipsească des și să înregistreze progrese nesatisfăcătoare după mult timp petrecut în clasă (Akbari & Sahibzada, 2020).
Dezvoltarea încrederii în sine la elevi are un rol vital în succesul și bunăstarea acestora pentru ca elevii care au încredere în sine sunt siguri de abilitățile lor, sunt direcționați către obiective și muncesc din greu pentru a le atinge (Jones, 2001), fără a-și face griji cu privire la rezultate (Tripathy & Srivastava, 2012). Potrivit Perkins (2018), încrederea în sine este legată de succes, realizări în educație, conciliere și bunăstare.

Există numeroase cercetări care au studiat relația dintre încrederea în sine și învățare, acestea scoțând în evidență faptul că aceste variabile se influențează reciproc. De exemplu, Tuncel (2015) a constatat că încrederea în sine ridicată afectează pozitiv învățarea, pe când încrederea în sine scăzută afectează învățarea în mod negativ, iar Tripathy & Srivastava (2012) au descoperit că studenții cu rezultate școlare bune au un nivel mai ridicat de încredere în sine, pe când elevii cu rezultate școlare slabe au un nivel mai scăzut de încredere în sine.

Încrederea în sine îi determină pe oameni să își schimbe comportamentul (Benabou & Tirole, 2002), îi ajută pe elevi să creadă în ei înșiși și în abilitățile lor, influențează semnificativ performanța academică (Tridinanti, 2018; Verma și colab., 2016; Fatma, 2015), creativitatea, rezistența, motivația (Benabou & Tirole, 2002),  și relațiile cu colegii. Un elev cu un nivel sănătos de încredere în sine are mai multe șanse să facă față provocărilor, să depășească dificultățile academice și să își exprime gândurile și ideile. Așadar, profesorii și părinții sunt liantul principal în cultivarea unei încrederi în sine sănătoase a tinerilor în formare.

Există diverse tehnici de creștere a încrederii în sine la elevi, cum ar fi oferirea de feedback constructiv, stabilirea de obiective realizabile și crearea de așteptări realiste de la elevi, oferirea de opțiuni, de modele pozitive, evidențierea punctele forte ale elevilor, evitarea presiunii și a stresului, crearea unui mediu de învățare sigur astfel încât aceștia să se simtă confortabil.

Specialiștii susțin că este important ca profesorii și părinții să se concentreze pe creșterea și dezvoltarea individuală, pe încurajarea lor permanentă și punerea în contexte care favorizează colaborarea. Wright (2009) a studiat construirea încrederii în sine prin încurajare și a constatat că studenții care sunt încurajați sunt ambițioși și doresc mai mult de la viață, sunt orientați spre obiective și au o viziune reală asupra vieții și sunt deschiși către ceilalți, pe când studenții mai puțin încrezători se confruntă cu frică, sunt pesimiști, nu au viziune asupra vieții, se simt nesiguri și trăiesc pentru a-i face pe alții fericiți mai degrabă decât pe ei înșiși.

Pe de altă parte, cercetătorii au arătat că motivarea elevilor să dezvolte noi abilități și stimularea creativității în sala de clasă poate fi, de asemenea, un instrument puternic în construirea încrederii și a stimei de sine în rândul elevilor. Karimi și Saadatmand (2014) au realizat un studiu pentru a afla relația dintre încredere cu rezultatele academice bazate pe motivația academică. Studiul lor a arătat că a existat o relație între performanța academică atât în ceea ce privește încrederea în sine, cât și motivația educațională. Cercetătorul a descoperit că elevii încrezători în sine au obținut succes în învățare. Cercetătorul afirmă în continuare, feedback-urile pozitive, motivația pozitivă și rezolvarea problemelor elevilor la școală sporesc încrederea elevilor. Legătura dintre învățare și motivație este sugerată și de (Afzal, Ali, Khan & Hamid, 2010) care afirmă că motivația intrinsecă și motivația extrinsecă au un impact pozitiv asupra învățării elevilor.

O altă modalitate prin care putem spori încrederea elevilor este implicarea lor în luarea deciziilor și asumarea unor roluri, de exemplu să aleagă ei la ce proiect doresc să lucreze, să își spună părerea în abordarea unui anumit subiect, să dezvolte un plan pentru a atinge anumite obiective. Atunci când elevii simt că fac parte din actiune, că au un cuvânt de spus, sunt mai implicați, interesați de acel subiect, iar acest lucru, la rândul său, le sporește încrederea.

De asemenea, încurajarea de a participa la diverse evenimente, cum ar fi, o piesă de teatru școlară, un concurs de dezbateri sau un recital de muzică sau practicarea mai multor sporturi și implicarea în diverse jocuri de societate, îi poate ajuta pe elevi să-și îmbunătățească încrederea în ei.

Dezvoltarea încrederii în sine la elevi este o sarcină a elevilor, profesorilor și a părinților. Noi, ca profesori, nu urmărim ca elevii să dobândească doar cunoștințe, ci să își dezvolte și personalitatea și abilitățile sociale de care vor avea nevoie pe tot parcursul vieții, astfel încât să progreseze și să atingă succesul nu doar la școală, ci și după ce părăsesc sălile de clasă.

Bibliografie

Afzal, H., Ali, I., Aslam Khan, M., & Hamid, K. (2010). A study of university students’ motivation and its relationship with their academic performance. International Journal of Business and Management, 5 (4), 80-88.
Akbari, O., & Sahibzada, J. (2020). Students’ Self-Confidence and Its Impacts on Their Learning Process. American International Journal of Social Science Research, 5(1), 1-15.
Benabou, R., & Tirole, J. (2002). Self-confidence and personal motivation. The Quarterly Journal of Economics, 117 (3), 871-915.
Fatma,   F.   (2015).   A   study   of   self-confidence   of   adolescents   in   relation   to their   gender,   locality   and   academic achievement. IJAR, 1 (12), 541-544.
Jones, H. K. (2001). Academic Self-Confidence Scale: A Psychological Study in Two Parts. University of Tennessee Honors Thesis Projects s.
Karimi,  A.,  &  Saadatmand,  Z.  (2014).  The  relationship  between  self-confidence  with  achievement  based  on  academic motivation. Kuwait Chapter of Arabian Journal of Business and Management Review, 33 (2579), 210-215.
Kröner, S., & Biermann, A. (2007). The relationship between confidence and self-concept—Towards a model of response confidence. Intelligence, 35, 580–590.
Norman, M., & Hyland, T. (2003). The role of confidence in lifelong learning. Educational studies, 29 (2-3), 261-272.
Perkins,  K.  E.  (2018). The  Integrated  Model  of  Self-Confidence:  Defining  and  Operationalizing  Self-Confidence  in Organizational  Settings (Doctoral  dissertation). College of  Psychology  and  Liberal  Arts:  Florida  Institute  of Technology, Melbourne, Florida.
Rubio,  R.  A.  (2007). Self-esteem  and  foreign  language  learning.  Cambridge  Scholars Publishing.  15  Angerton  Gardens, Newcastle: Cambridge Scholars Publishing.
Tridinanti,   G.   (2018).   The   Correlation   between   Speaking   Anxiety,   Self-Confidence,   and   Speaking   Achievement   of Undergraduate  EFL  Students  of  Private  University  in  Palembang.International  Journal  of  Education  and  Literacy Studies, 6 (4), 35 – 39.
Tripathy,  M.,  &  Srivastava,  S.  K.  (2012).  To  Study  the  Effect  of  Academic  Achievement  on  the  Level  of  Self–confidence. International Journal of Yoga and Allied Sciences, 1(1), 33-45.
Tunçel,  H.  (2015).  The  Relationship  between  Self-Confidence  and  Learning  Turkish  as  a  Foreign  Language.  Educational Research and Reviews, 10(18), 2575-2589.
Verma,  R.  K.,  &  Kumari,  S.,  (2016).  Effect  of Self-Confidence  on  Academic  Achievement  of  Children  at  Elementary  Stage. Indian Journal of Reseach, 5(1) 81-83.
Wright, J. H. (2009). Building Self-confidence with Encouraging Words. West Central, Missoula: Artichoke Press.
walnut.school/how-to-build-self-confidence-in-students/
stanfield.com/12-tips-for-boosting-your-students-confidence/