Observând elevii de la vârste fragede, putem remarca diversitatea abilităților și intereselor lor. Unii demonstrează abilități remarcabile în matematică, se descurcă excelent în orientarea spațială și rezolvă calcule cu ușurință, în timp ce alții se exprimă fluent și articulat. Există și cei care se simt în largul lor în lumea muzicii și a sunetelor, manifestându-și talentul într-un mod natural. În același timp, sunt elevi care pot vedea lumea în culori și pot avea o abilitate artistică admirabilă. Nu lipsesc nici cei cu aptitudini sportive excepționale, care pot avea o pasiune deosebită pentru mișcare și își găsesc împlinirea în activitatea fizică. Este important să recunoaștem și să încurajăm diversitatea aptitudinilor și intereselor elevilor. Prin oferirea unui mediu educațional stimulativ și prin promovarea unei varietăți de activități și materiale de învățare, putem permite fiecărui elev să-și exploreze și să-și dezvolte propriul potențial într-un mod adecvat nevoilor și talentelor lor individuale.

Inteligenţa este o abilitate de a rezolva probleme sau de a crea produse care au valoare într-o anumită cultură. (Howard Gardner)

Teoria Inteligenţelor Multiple elaborată de profesorul american Howard Gardner oferă o perspectivă inovatoare și complexă asupra conceptului de inteligență. Această teorie se bazează pe ideea că există diverse forme de inteligență distincte și unice, care conduc la diferite modalități de cunoaștere, înțelegere și învățare. Potrivit lui Gardner, capacitatea cognitivă a omului poate fi descrisă ca un set de abilități, talente și deprinderi mentale, denumite de el „inteligențe multiple”. Conform acestei teorii, există multiple forme de inteligență, precum inteligența logico-matematică, cea lingvistică-verbală, cea vizual-spațială, cea muzicală-ritmică, cea naturalistă, cea interpersonală, cea intrapersonală, cea corporal-kinestezică.

Îmi doresc ca copiii mei să înțeleagă lumea, dar nu doar pentru că lumea este fascinantă și pentru că mintea umană este curioasă. Vreau ca ei să înțeleagă lumea, astfel încât să fie în măsură să o facă un loc mai bun. (Howard Gardner)

În viaţă există cel puţin opt inteligenţe, dar în şcoală? De ce performanța școlară nu prezice succesul în viață? Performanța școlară este adesea considerată un indicator al succesului viitor, deoarece rezultatele bune la școală pot deschide uși în ceea ce privește oportunitățile de carieră și accesul la învățământul superior. Cu toate acestea, este important să înțelegem că performanța școlară nu este singurul factor care determină succesul în viață, și există mai mulți factori care pot influența rezultatul. Succesul în viață fiind multidimensional, nu se rezumă doar la performanțele elevilor într-un anumit domeniu. Pentru a avea succes, ei au nevoie atât de competențe sociale, cât și de gestionarea propriilor emoții, de stabilirea și menținerea unor bune relații de prietenie. De asemenea, trebuie să-și găsească motivația și resursele necesare pentru a se dezvolta și să aibă curajul de a pune în practică planurile lor.

Pentru elevi, teoria lui Gardner poate fi extrem de benefică, deoarece le oferă o înțelegere mai amplă a propriei inteligențe și potențiale. Atunci când se confruntă cu o materie dificilă, cum ar fi matematica, elevii pot apela la această perspectivă și își pot dezvolta stima de sine și motivația. De exemplu, un elev care se simte descurajat de rezultatele slabe la matematică poate descoperi că are o inteligență înaltă într-un alt domeniu, cum ar fi muzica sau arte vizuale. Astfel, înțelegând că succesul nu se limitează doar la performanța într-un singur domeniu, elevii pot dobândi o mai mare încredere în abilitățile lor și pot explora modalități creative în fața provocărilor de învățare. Gardner susține că școlile se concentrează în mare măsură pe dezvoltarea inteligenței lingvistice și logico-matematice, recompensându-i pe cei care obțin rezultate bune în aceste domenii. Totuși, ar trebui luate în considerare și alte forme de inteligență, precum inteligența emoțională, creativitatea și abilitățile practice, pentru a asigura o educație holistică și echilibrată.

Atunci când vine vorba de predarea matematicii în învățământul primar, este important să se țină cont de diversitatea acestor inteligențe și să se ofere o varietate de metode și activități care să răspundă nevoilor diferitelor tipuri de inteligențe. Iată câteva exemple de cum se poate valorifica fiecare inteligență în cadrul orelor de matematică:

1. Inteligența logico-matematică implică gândirea logică și raționamentul matematic. Pentru a stimula această inteligență, există diverse modalități prin care se pot oferi activități care să provoace gândirea logică a elevilor. Aceste activități pot include rezolvarea de probleme, ordonarea și clasificarea materialelor, utilizarea de materiale manipulative, jocuri interactive, logice sau digitale, puzzle-uri, cronologii și vânătoare de comori. Chiar și planificarea unor serbări sau pregătirea unei petreceri pot fi, de asemenea, modalități eficiente de a dezvolta inteligența logico-matematică. De asemenea, utilizarea materialelor didactice tangibile, cum ar fi cuburi, bile sau figurine, poate fi de ajutor în înțelegerea conceptelor matematice prin experiență directă și interacțiune fizică.
2. Inteligența lingvistică-verbală se referă la capacitatea de a utiliza cuvintele în mod eficient. Elevii care manifestă o inteligență verbal-lingvistică dezvoltată învață cel mai eficient prin intermediul discuțiilor, argumentărilor și dezbaterilor, precum și prin explicații orale. Poveștile reprezintă o sursă de motivație pentru ei. Pentru a stimula această inteligență în timpul orelor de matematică, se pot oferi explicații verbale, se pot discuta concepte matematice folosind limbajul adecvat și se pot propune activități de scriere sau exprimare orală legate de matematică, de exemplu hărţi conceptuale, poezie, ghicitori, anecdote, întâmplări.
3. Inteligența vizual-spațială cuprinde abilitățile de a percepe corect lumea înconjurătoare pe cale vizuală, de a vizualiza și manipula obiecte în spațiu. Elevii cu această inteligență pot avea o înțelegere vizuală și spațială excelentă. Pentru a stimula această inteligență, se pot utiliza culorile, materiale vizuale, modele tridimensionale, diagrame și reprezentări grafice, creare de planşe/reprezentări grafice/postere pentru a ajuta elevii să înțeleagă conceptele matematice. De asemenea, se pot activități de construcție și proiecte care implică gândirea spațială.
4. Inteligența interpersonală implică abilități de interacțiune socială și înțelegerea celorlalți. Elevii cu acest tip de inteligență se remarcă rapid prin abilitățile lor de lucru în grup și comunicare eficientă, atât verbală, cât și non-verbală. De asemenea, ei manifestă o sensibilitate deosebită față de sentimentele și temperamentele celor din jur, fiind dornici să coopereze. Acești elevi demonstrează abilități în ceea ce privește colaborarea și rezolvarea conflictelor, lucrează consensual în grup, reușind să lucreze în armonie și consens în cadrul grupului. În același timp, se evidențiază prin capacitățile lor de leadership și abilitatea de a motiva colegii în vederea atingerii unor scopuri comune. Pentru a stimula această inteligență, se pot organiza o varietate de activități de colaborare în grup, proiecte în echipă și discuții interactive, în care elevii să poată împărtăși idei și să lucreze împreună pentru a rezolva probleme matematice.
5. Inteligența intrapersonală reprezintă abilitatea de a înțelege, de a gestiona și de a avea o conștientizare profundă a propriilor emoții, motivații, valori și aptitudini personale. Această formă de inteligență este interconectată cu celelalte tipuri de inteligență. Elevii cu un nivel ridicat de inteligență intrapersonală se caracterizează prin capacitatea de concentrare, tendința de a reflecta asupra realității înconjurătoare, conștientizarea propriilor sentimente și abilități de gândire. Îi place să lucreze în mod independent, în ritmul lor propriu, să ia propriile decizii și să reflecteze asupra muncii lor. De asemenea, sunt motivați să țină evidența activităților și să vorbească despre ei înșiși și sentimentele lor. În plus, manifestă un puternic sentiment de corectitudine. Pentru a stimula această formă de inteligență, pot fi oferite activități variate, precum jurnalul personal, chestionarul individual, meditația, albumele foto, dezvoltarea unui portofoliu personal și auto-reflecția asupra strategiilor de rezolvare a problemelor și a progresului personal.
6. Inteligența muzicală-ritmică exprimă abilitatea de a percepe și de a crea modele muzicale. Elevii cu această inteligență răspund bine la ritm, melodie și modele sonore. Pentru a stimula această inteligență, se pot folosi exerciţii de compunere a unei melodii, cântece și rime pentru a ajuta la învățarea și memorarea tabelelor de înmulțire, ritmuri și alte elemente muzicale pentru a ajuta la înțelegerea conceptelor matematice și pentru a crea legături între matematică și muzică. De asemenea, pot fi folosite instrumente muzicale și activități ritmice pentru a explora concepte matematice.
7. Inteligența corporal-kinestezică include abilități fizice și coordonare motorie. Pentru a stimula această formă de inteligență, există o varietate de activități care pot fi propuse elevilor. De exemplu, în cadrul lecțiilor, se pot introduce activități de improvizație și pantomimă, activități practice și experiențe tactile, cum ar fi utilizarea materialelor de construcție sau jocurile matematice care implică mișcarea, activități în care elevii pot manipula obiecte pentru a înțelege concepte matematice. De exemplu, elevii pot măsura și compara obiecte din viața reală, pot construi modele tridimensionale sau pot utiliza jocuri interactive pentru a explora concepte matematice într-un mod interactiv și captivant. Aceste activități nu numai că vor dezvolta inteligența corporal-kinestezică, ci vor încuraja și colaborarea și implicarea activă a elevilor în procesul de învățare.
8. Inteligența naturalistă presupune capacitatea de a observa și a înțelege lumea naturală, de a identifica modele și de a face distincții în ceea ce privește plantele, animalele și fenomenele naturale. Elevii pot fi încurajați să observe și să analizeze modele matematice în mediul lor, cum ar fi modelele de creștere ale plantelor, modelele de repetiție ale fenomenelor naturale sau modelele de distribuție spațială a unor organisme. Aceasta poate dezvolta capacitatea lor de a aplica conceptele matematice în contexte reale și le poate stimula curiozitatea față de lumea naturală. Se pot utiliza resurse naturale, cum ar fi frunze, pietre sau alte obiecte găsite în natură, pentru a realiza activități practice legate de matematică. De exemplu, elevii pot sorta, clasifica sau compara obiecte naturale în funcție de anumite criterii matematice, cum ar fi dimensiunea sau forma lor.

Descoperă-ți diferența, asincronia cu care ai fost binecuvântat sau blestemat, și profită la maximum de ea. (Howard Gardner)

Valorificarea inteligențelor multiple în cadrul orelor de matematică în învățământul primar poate îmbunătăți procesul de învățare, deoarece recunoaște și utilizează diversitatea aptitudinilor și abilităților elevilor în procesul de învățare a matematicii. În vederea atingerii acestor obiective, împreună cu o colegă învățătoare din Turcia, am inițiat proiectul eTwinning „Our World of Maths/OWOM”, în cadrul căruia elevii sunt implicați într-o varietate de activități ce acoperă diverse domenii ale inteligenței. Proiectul își propune să aducă o nouă perspectivă predării matematicii, integrând activități diferite și distractive care sunt legate de teoria inteligențelor multiple dezvoltată de Howard Gardner. Prin intermediul proiectului OWOM, ne dorim să contribuim la îmbunătățirea rezultatelor la matematică, la dezvoltarea abilităților cognitive și creativității elevilor, precum și la promovarea colaborării internaționale. Cei 16 parteneri din Turcia și România au conceput o varietate de activități care acoperă diverse domenii ale inteligenței printr-o abordare interdisciplinară.

Punctul de plecare al proiectului îl reprezintă o întrebare provocatoare: Ne putem imagina o viață fără matematică? Această întrebare ne conduce la reflecții profunde asupra rolului pe care matematica îl joacă în lumea noastră. Împreună cu elevii noștri, am explorat această temă și am ajuns la concluzia că matematica este esențială și extrem de utilă ca parte integrantă a vieții noastre de zi cu zi, având un impact semnificativ asupra modului în care ne raportăm la problemele cotidiene. De exemplu, cum este folosită în gestionarea banilor, în măsurarea timpului în planificarea și organizarea diferitelor activități sau în rezolvarea problemelor practice. Cum este aplicată în mod regulat în situații concrete și relevante: la cumpărături, planificare financiară, calcularea distanțelor, utilizarea unităților de măsură sau interpretarea datelor statistice. Pe de altă parte, cum înțelegerea și utilizarea matematicii pot spori gândirea logică, rezolvarea de probleme și abilitățile critice, contribuind astfel la dezvoltarea personală și profesională. Prin urmare, investigarea posibilității unei vieți fără matematică ne încurajează să apreciem importanța acestei discipline și să recunoaștem impactul său în fiecare aspect al existenței noastre.

Activitățile de proiect activează concomitent mai multe dintre inteligențele multiple. De exemplu elaborarea produselor colaborative, citirea unei povestiri despre numere, activitățile Chalk Talk și discuțiile de grup, metoda P4C (Philosophy for Children) activează simultan inteligența lingvistică și interpersonală. Scrierea jurnalului sporește inteligența intrapersonală și lingvistică. Desenul creativ, numerele animate și cusutul tablei cu 100 de numere mobilizează în paralel inteligența logico-matematică, spațială și corporal-kinestezică. Proiectarea lapbook-urilor integrează inteligența lingvistică și spațială, învățarea cântecelor promovează inteligența muzicală și lingvistică. Prin intermediului technicii „Stații de învățare”, prin jocurile logico-matematice, puzzle-uri, gamificarea, prin implicarea elevilor în crearea jocurilor de codificare si rezolvarea celor create de partenerii de proiect se dezvoltă inteligența logico-matematică și interpersonală. Observând mediul natural, sortând și clasificând obiectele naturale, cum ar fi plante, flori și roci, participând la curățarea parcurilor/locurilor de joacă, pe lângă inteligența naturalistă, stimulează inteligența logico-matematică și spațială.

Proiectul „Our World of Maths/OWOM” reprezintă o experiență semnificativă de învățare inovatoare și colaborativă. Scopul implementării activităților în cadrul proiectului a fost de a oferi elevilor exemple practice, care să demonstreze aplicabilitatea matematicii în viața de zi cu zi. Aceste situații și exemple practice au contribuit la dezvoltarea abilităților de rezolvare a problemelor ale elevilor și la obținerea unei înțelegeri clare cu privire la modalitățile în care matematica poate fi utilizată în diverse contexte. De asemenea, s-a observat o atitudine pozitivă a elevilor față de matematică, conform așteptărilor inițiale.

În final, integrarea teoriei inteligențelor multiple în predarea matematicii aduce numeroase avantaje pentru elevi și mediul educațional în ansamblu. Prin diversificarea metodelor de predare și evaluare, se creează o atmosferă mai dinamică și personalizată, în care elevii sunt motivați să exploreze și să înțeleagă matematica într-un mod care se potrivește abilităților și preferințelor lor individuale. Acest aspect permite dezvoltarea potențialului maxim al fiecărui elev și îi ajută să-și descopere și să-și valorifice punctele forte. O altă valoare adăugată a valorificării teoriei inteligențelor multiple poate oferi o modalitate de evaluare mai comprehensivă. În loc să se concentreze exclusiv pe teste scrise sau examene, profesorii pot utiliza diverse metode de evaluare, cum ar fi proiecte, prezentări sau portofolii, care să permită elevilor să-și demonstreze cunoștințele și abilitățile matematice într-un mod mai adecvat inteligentelor predominante.

Bibliografie

Gardner, H. Inteligenţe multiple. Noi orizonturi. Bucureşti: Editura Sigma, 2006

Păcurari, O. (coord.) Strategii didactice innovative. Bucuresti: Editura Sigma, 2003

Velea, S. (coord.) Parteneriate școlare europene. Colecție de bune practici – eTwinning 2011. București: Editura Agata, 2011. Online: https://etwinning.ro/resurse/Publicatie_eTwinning_2011.pdf

Velea, S. (coord.) Valorificarea pedagogică a parteneriatelor școlare eTwinning. Ghid pentru cadre didactice ISE. București. 2015. Online: http://etwinning.ro/wp-content/uploads/2013/01/Pedagogical-eTwinning-guide-RO.pdf