Absenteismul școlar continuă să reprezinte o provocare sistemică majoră pentru învățământul românesc, influențând negativ nu doar parcursul educațional al elevilor, ci și perspectivele lor de integrare socială pe termen lung. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației (2022), rata abandonului școlar timpuriu în România rămâne la un nivel îngrijorător, cu o prevalență semnificativ mai mare în mediile dezavantajate, în special în zonele rurale. Aceste statistici reflectă nu doar vulnerabilități individuale, ci și disfuncționalități structurale ale sistemului educațional, care nu reușește să ofere soluții adaptate nevoilor diverse ale elevilor.

În acest context, se impune identificarea unor strategii complementare de intervenție, care să depășească cadrul tradițional al instruirii academice și să contribuie la crearea unui climat școlar mai atractiv și mai incluziv. Una dintre aceste soluții poate fi reprezentată de integrarea activităților sportive structurate în programul și cultura școlii. Sportul, prin natura sa participativă, colaborativă și formativă, are potențialul de a stimula implicarea elevilor, de a întări sentimentul de apartenență și de a reduce riscul abandonului școlar, în special în cazul copiilor aflați în situații de vulnerabilitate. Astfel, promovarea sportului școlar nu trebuie privită doar ca o inițiativă recreativă, ci ca o veritabilă pârghie de incluziune socială și prevenție educațională.

Situată într-o comunitate rurală cu caracteristici socio-economice vulnerabile, Școala Gimnazială Glodeanu Sărat, din județul Buzău, reflectă realitățile și provocările cu care se confruntă numeroase unități de învățământ din mediul rural din România. Zona este caracterizată de un nivel redus de oportunități educaționale și culturale, migrație parentală ridicată, venituri scăzute și acces limitat la servicii de sprijin psiho-social pentru copii.

În acest context, școala se confruntă cu o serie de dificultăți recurente, precum:

• absenteism școlar frecvent, manifestat în special în ciclul gimnazial și în rândul elevilor proveniți din familii monoparentale sau cu venituri reduse;
• scăderea motivației pentru învățare, ca urmare a lipsei de modele educaționale pozitive și a dificultăților de adaptare școlară;
• riscul crescut de excluziune educațională pentru elevii cu cerințe educaționale speciale, minorități sau cei din medii socio-economice defavorizate.

În anul 2023, ca răspuns la aceste provocări, conducerea școlii, în colaborare cu cadrele didactice și sprijinul comunității locale, a inițiat un program educațional integrat cu o componentă sportivă centrală. Acest program pilot a avut ca obiectiv principal combaterea absenteismului și creșterea gradului de incluziune școlară prin intermediul activităților fizice organizate și al mișcării structurate.

Prin valorificarea potențialului formativ al sportului – ca instrument de dezvoltare fizică, emoțională și socială – școala a urmărit să creeze un cadru atractiv și stimulativ pentru elevi, în care participarea activă, cooperarea și disciplina să contribuie la reîntoarcerea și fidelizarea elevilor în spațiul școlar. Activitățile sportive au fost proiectate nu doar ca formă de recreere, ci ca mijloc de incluziune educațională, încurajând interacțiunea între elevi, asumarea de roluri pozitive și consolidarea apartenenței la grupul școlar.

Programul a fost implementat gradual, adaptat nevoilor elevilor și specificului local, și a inclus sesiuni de antrenamente, competiții interne, activități interdisciplinare și implicarea activă a familiilor în promovarea educației prin sport. Primele rezultate obținute au confirmat relevanța și eficiența acestui tip de intervenție în mediul școlar rural.

Proiectul a fost conceput și implementat pe baza unei metodologii moderne, centrate pe nevoile elevilor și pe dezvoltarea lor holistică, fiind structurat în trei componente complementare:

– Antrenamente sportive interdisciplinare – Activitățile fizice au fost organizate sub forma unor antrenamente specifice de handbal, fotbal și volei, gândite într-un cadru interdisciplinar. Acestea au urmărit nu doar dezvoltarea abilităților motrice și a condiției fizice, ci și consolidarea deprinderilor sociale, a comunicării și a colaborării între elevi. Profesorii de educație fizică și sport au colaborat cu cadre didactice din alte arii curriculare pentru a integra conținuturi educaționale relevante în cadrul activităților sportive.

– Activități extracurriculare tematice cu rol educativ – Au fost desfășurate sesiuni interactive și ateliere cu teme diverse (educație pentru sănătate, ecologie, cetățenie activă, prevenirea violenței etc.), menite să stimuleze gândirea critică, creativitatea și responsabilitatea socială a elevilor. Aceste activități au completat demersul educațional formal, contribuind la dezvoltarea personală și socială a participanților.

-Terapie prin mișcare și joc pentru elevii cu dificultăți de integrare – Pentru elevii aflați în situații de vulnerabilitate sau cu dificultăți de adaptare, au fost implementate intervenții personalizate bazate pe terapia prin mișcare și joc. Scopul a fost sprijinirea incluziunii sociale, creșterea stimei de sine și reducerea comportamentelor de izolare sau anxietate. Activitățile au fost desfășurate într-un cadru securizant și empatic, sub îndrumarea specialiștilor.

Elevii au fost implicați în echipe mixte, promovând diversitatea și cooperarea. Întregul demers a fost susținut de o colaborare interdisciplinară activă între cadrele didactice, facilitând un climat de învățare pozitiv și incluziv. Proiectul a încurajat în mod constant relațiile de sprijin între colegi, spiritul de echipă, respectul reciproc și libertatea de exprimare în cadrul fiecărei activități.

În urma evaluărilor interne realizate pe parcursul anului școlar 2023–2024, au fost constatate următoarele progrese semnificative în rândul elevilor participanți la activitățile proiectului:

• Reducerea semnificativă a absenteismului școlar (S-a înregistrat o scădere de peste 35% a cazurilor de absență, reflectând un interes crescut față de participarea activă la ore și viața școlii.)
• Creșterea frecvenței la orele de educație fizică și la disciplinele conexe (Elevii au manifestat un nivel sporit de implicare și motivație în cadrul orelor care promovează activitatea fizică și dezvoltarea personală.)
• Consolidarea relației elev–școală și îmbunătățirea interacțiunilor sociale (A fost observată o creștere a sentimentului de apartenență la comunitatea școlară, precum și o mai bună colaborare între elevi în contexte educaționale și nonformale.)
• Progres în integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) și din medii vulnerabile (Intervențiile aplicate au contribuit la o participare mai activă și incluzivă a acestora în activitățile școlare, precum și la reducerea riscului de marginalizare.)

Integrarea strategică a sportului în viața școlii se dovedește a fi un instrument esențial în promovarea incluziunii, reducerea absenteismului și creșterea motivației elevilor. Atunci când activitățile fizice sunt planificate coerent, adaptate nevoilor reale ale copiilor și susținute printr-o cultură educațională pozitivă, școala devine un mediu mai atractiv, mai echitabil și mai stimulant pentru toți participanții.

Exemplul oferit de Școala Gimnazială Glodeanu Sărat confirmă eficiența unei viziuni educaționale centrate pe copil, în care mișcarea, spiritul de echipă și jocul se îmbină armonios cu procesul de învățare. Această abordare holistică favorizează participarea activă a elevilor, contribuie la dezvoltarea unor competențe sociale și emoționale esențiale pentru reușita lor pe termen lung. Prin urmare, sportul, în calitatea sa de limbaj universal și experiență colectivă, poate și trebuie să devină un pilon central în strategiile educaționale orientate spre incluziune și performanță durabilă.

Bibliografie

Ministerul Educației (2022). Raport privind abandonul școlar și măsurile de combatere. București: ME.
UNESCO (2020). Inclusion and education: All means all. Global Education Monitoring Report.
European Commission (2023). Reducing early school leaving: Key actions in education and training systems. Brussels.
Bailey, R. (2006). Physical education and sport in schools: A review of benefits and outcomes. Journal of School Health, 76(8), 397–401.
EASE (2021). Sport and Inclusion: Guidelines for inclusive physical activity in schools. European Association for Sport and Education.
UNICEF România (2021). Educația în mediul rural. Studiu național privind echitatea în educație. București.