Profilul de formare european al absolventului de clasa a VIII-a din România, din perspectiva profesorului de fizică

Având în vedere contextul actual al învățământului din România, tema profilului de formare este una oportună și relevantă. La ciclul gimnazial, fiecare profesor trebuie să se axeze pe cele opt competențe cheie, fundamentale pentru absolvenții de clasa a VIII-a, inclusiv al elevilor cu CES, alegând metodele didactice astfel încât fiecare elev să poată avea la finalul unui ciclu de învățământ competențele prevăzute în programa școlară.

«Progresăm printr-un spor de comunicare…» Constantin Noica

Una dintre schimbările fundamentale pe care le aduce programa de fizică este trecerea de la abordarea deductivă la învățarea prin investigație, în care elevul nu mai este privit drept un spectator la propriul proces de învățare, ci, dimpotrivă, caută și găsește soluții. Cadrul didactic devine un facilitator al cunoașterii și un partener al elevilor în învățare și în predarea oricărei teme din programa de fizică. Profesorul începe lansând elevilor o întrebare cheie, o problemă provocatoare, iar pe parcursul activităților nu le oferă de la început răspunsul pentru fenomenul supus discuției, ci doar îi ajută să-l găsească singuri. Elevii au acum principalul rol în descoperirea explicației pentru fenomenul fizic discutat. De asemenea, prin tehnici specifice, profesorul activează cunoașterea anterioară a elevilor, iar acest mod de lucru conduce la o înțelegere mai profundă a fenomenelor pe care le studiază – are loc o învățare de profunzime, putând fi folosite și evenimentele, fenomenele sau realitățile întâlnite în viața de zi cu zi.

Un rol important în învățarea fizicii îl are experimentul, care face procesul de învățare mai aplicat și care poate fi folosit pentru dezvoltarea abilităților fiecărui elev,  indiferent de mediul social, cultural, emoțional, religios, etnic, intelectual din care provine. De exemplu, pentru tratarea diferențiată a elevilor şi pentru acceptarea celuilalt (educație incluzivă), profesorul poate propune pentru momentul de captare a atenției un joc de rol, care să evidențieze o particularitate (sau o dizabilitate – fie vizibilă, fie invizibilă), astfel încât să-i determine pe toţi elevii clasei să conștientizeze faptul că suntem diferiți și acest lucru este în avantajul grupului.

Pe parcursul activităților, alege teme și situații educative care dezvoltă deprinderi cu o importanță deosebită în economia contemporană, precum: gândirea critică, creativitatea, inițiativa, rezolvarea de probleme, evaluarea riscurilor, capacitatea de a lua decizii, lucrul în echipă, colaborarea etc. În acest fel, se creează un alt tip de interacțiune între elevi, precum și între elevi și cadrul didactic, prin mijloacele și metodele folosite (jocuri de cunoaștere sau spargere a gheții, exerciții de energizare sau furtuna de idei, colajul sau interviul etc.), fișele, resursele digitale etc., asigurându-se un climat educațional plăcut și o stare de bine tuturor participanților la activitatea didactică fie ea curriculară, fie extracurriculară.

Utilizarea în activitatea didactică a resurselor educaționale deschise creează un plus de valoare întregului context de învățare și, astfel, elevii  reușesc să înțeleagă într-o mai bună măsură relevanța conținuturilor studiate la orele de fizică, prin legătura cu viața de zi cu zi, într-o abordare disciplinară și/sau transdisciplinară.

Având în vedere toate aceste aspecte, pentru conturarea profilului de formare al absolventului de clasa a VIII-a, propun la orele de fizică câteva repere, plecând de la cele opt domenii de competențe cheie, astfel:

Competența 1: Comunicare în limba maternă
1.1.  Elevul  învață cum să relaționeze într-o situație concretă, atât la școală, cât și în viața de zi cu zi, sau să ia o decizie în ceea ce-l privește, într-un context dat.
1.2.  Elevul  învață să își exprime sentimentele, opiniile și informațiile prin participarea la interacțiunile verbale și scrise, în diverse contexte care au legătură cu disciplina fizică.

Competența 2: Comunicare în limbi străine
2.1. Această competență subliniază capacitatea elevilor de a identifica informații dintr-un text oral sau scris în limbă străină,  de a exprima sentimente, opinii idei, informații pornind de la textele receptate, dar și participarea la interacțiuni verbale.

Competența 3: Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii
3.1. Să manifeste curiozitate pentru utilizarea unor relații matematice ale unor noțiuni întâlnite la fizică.
3.2. Să formuleze unele explicații simple, utilizând terminologia specifică fizicii.
3.3. Să rezolve probleme în situații familiare, utilizând instrumente şi/sau procedee specifice fizicii.

Competența 4: Competența digitală
4.1. Elevul să respecte unele norme de bază privind siguranța în utilizarea a dispozitivelor, aplicațiilor, conținuturilor digitale și pe internet.
4.2. Elevul va fi capabil să utilizeze dispozitive (calculator, tabletă, laptop, telefon) și aplicații digitale pentru a accesa resurse informaționale.

Competența 5: A învăța să înveți
5.1. Să-şi concentreze atenţia, să persevereze în lucru de la o sarcină simplă până la finalizarea corespunzătoare şi să-şi verifice propriile activităţi.
5.2.Monitorizarea progresului (grafice, autoevaluare), exerciții de autocunoaștere; orientare profesională (alegerea meseriei).

Competența 6: Competențe sociale și civice
6.1. Elevul să-și asume unele roluri și responsabilități prin participarea la acțiuni în contexte de viață din mediul cunoscut.
6.2. Elevul să aibă o atitudine pozitivă față de grup prin acceptarea diversității.
6.3. Să pună în practică unele norme elementare de conduită în diferite contexte din viața reală.

Competența 7: Spirit de inițiativă și antreprenoriat
7.1. Elevul să își asume sarcini simple de lucru, care implică inițiativă, cooperare, hotărâre, angajament în realizarea unor obiective, creativitate.
7.2. Absolventul va fi capabil să găsească soluții pe termen scurt și mediu pentru a putea să privească spre viitorul său propria gândire.
7.3. Absolventul va fi capabil să manifeste inițiativă în grup/ comunitate/ mediul de lucru, atunci când are în față diverse probleme/ obstacole, dar și aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii și orientării profesionale.

Competența 8: Sensibilizare și exprimare culturală
8.1. Elevul să identifice utilitatea unor meserii/ profesii pentru sine și pentru membrii comunității.
8.2. Elevul să își exprime bucuria de a crea prin realizarea de lucrări simple și prin explorarea mai multor medii și forme de expresivitate.
8.3. Elevul să participe la proiecte cultural, artistice, sportive, de popularizare, organizate de școală, de comunitatea locală.

Consider că am un rol important în dezvoltarea unui mediu școlar incluziv pentru că pot să promovez valorile europene, precum asigurarea egalității de șanse tuturor elevilor, stimularea creativității și a inovării ori incluziunea elevilor cu CES, astfel încât  fiecare elev al școlii să fie pregătit pentru o nouă treaptă de educație și pentru dezvoltarea în continuare a competențelor cheie ale secolului XXI.

Parafrazându-l pe marele Constantin Noica, consider că progresul constant realizat de către fiecare cadru didactic printr-un spor de comunicare și de interes pentru activitatea educațională contribuie la devenire, adaugă câte puțin, contribuie la formarea fiecărui absolvent de clasa a VIII-a.

Bibliografie
Daniela Țepelea, Ana Machiu – Suport de curs: Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți. Program de formare continuă a cadrelor didactice. Modulul II. Aplicarea noului Curriculum național pentru învățământul gimnazial – disciplina Fizică. Proiectul CRED: București, 2019.

 

Accesări: 431

prof. Izabela Toader

Școala Gimnazială, Vulcana Pandele (Dâmboviţa) , România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/izabela.toader

Articole asemănătoare