Sari la conținut
Revista Profesorului

Analiza formării competențelor receptării și producerii de mesaje (scrise și orale) la gimnaziu

• Marius-Cosmin Pintea • Liceul Teoretic Teiuș (Alba) • România

Evaluarea competențelor presupune reconceperea evaluării, luând în considerare, pe lângă achizițiile cognitive ale elevilor și personalitatea, conduita și atitudinile acestora. În acest context se cuantifică și competențele de relaționare, comunicare profesor-elev, disponibilitățile de integrare socială, elevul transformându-se într-un partener al profesorului în procesul de evaluare, prin: autoevaluare, inter-evaluare, evaluare controlată.
Având în vedere recomandările Ministerului Educației Naționale, prevăzute în Programa pentru disciplina limba și literatura română (clasele V-VIII), care insistă asupra faptului că, „pe parcursul învățământului obligatoriu, elevii trebuie să-și formeze în primul rând competențele de comunicare indispensabile, în lumea contemporană, pentru orice tip de activitate profesională: să se exprime corect, clar și coerent în limba română, să asculte, să înțeleagă și să producă mesaje orale și scrise, în diverse situații de comunicare” , încercăm prin lucrarea de față să propunem un set de activități prin care să optimizăm și să evaluăm competențele de receptare și exprimare a mesajelor scrie ale elevilor de gimnaziu.

Tratarea diferențiată a elevilor în ciclul primar

• Daniela Dumitrașcu • Școala Gimnazială Mircea Vodă, Călărași (Calarași) • România

„Am elevi în clasă care de-abia socotesc și elevi care sunt atrași de rezolvarea problemelor de logică și perspicacitate.” „Citatul” de mai sus reflectă o situație familiară multora dintre noi. Probabil că singura „asemănare” sau trăsătură comună elevilor noștri este „unicitatea” fiecăruia. Copiii au înălțimi diferite, înfățișări și personalități distincte. Ei au preferințe, interese, stiluri de învățare, niveluri de aptitudini, niveluri de dezvoltare, experiențe, tării și slăbiciuni diverse.
Toți educatorii autentici, fie ei părinți sau cadre didactice, știu că dezvoltarea fizică, emoțională și intelectuală a copiilor are loc în mod inegal. Totuși, școala românească (și nu numai!) organizează copiii pe grupe de vârstă. În mod evident, copiii de aceeași vârstă biologică răspund foarte diferit la activitatea școlară în funcție de nivelurile proprii de dezvoltare.

Specificul învățării la elevul din clasa pregătitoare și clasa I

• Marcela Lemnete • Liceul de Artă, Ploiești (Prahova) • România

Învățarea pune în mișcare traseele interne ale dezvoltării, o împinge spre noi stadii, produce modificări și ajunge să crească vârsta mentală cât și posibilitatea de a face noi achiziții în ordinea însușirii noțiunilor și cunoștințelor ce se predau.

Abilitățile sociale necesare cadrului didactic pentru reușita profesională

• Liliana Ramona Rădoi • Școala Gimnazială Oprea Iorgulescu, Câmpulung (Argeș) • România

Calitățile unui bun profesor nu se rezumă doar la competența sa didactică și la pregătirea în domeniul de specialitate, ci includ și capacitățile care țin de inteligența emoțională și socială – doar împreună, acestea îl fac cu adevărat un profesor apreciat de către elevii săi.

Tema pentru acasă este o necesitate sau o obligativitate?

• Gabriela Dobraniș • Școala Gimnazială, Ungureni (Bacău) • România

Tema reprezintă pentru elevi un mijloc de a-și fixa, consolida și extinde achizițiile învățării din cadrul activităților de la școală, iar pentru părinți, un mod concret de a se implica în procesul educațional.
Odată devenit școlar, copilul începe sa aibă anumite responsabilități, mult mai mari decât atunci când mergea la grădiniță, ca preșcolar. În primul rând, începe să aibă responsabilități în ceea ce privește viitorul său în devenirea sa ca adult. Printre aceste responsabilități ale sale se află și «temele pentru acasă».

Oportunități și vulnerabilități în integrarea copilului special în școala de masă

• Camelia Timofte • Școala Gimnazială George Emil Palade, Buzău (Buzău) • România

Includerea și, mai ales, integrarea printre elevii tipici a unui copil special este o provocare pentru orice cadru didactic care își asumă acest rol. Sunt niște dificultăți ce presupun disponibilitate la efort, empatie și multă dedicație. Cum fiecare este un caz în sine, nu există un șablon integrativ general, dar se poate defini un anumit cadru educațional propice: un cadru didactic cu vocație, o clasă de elevi și părinți empatici și implicați, un mediu general propice incluziunii – cabinete de logopedie, kinetoterapie sau senzorial, profesor de sprijin dedicat cauzei etc.
Trebuie să recunoaștem că a fi cadru didactic nu este același lucru cu a fi educator. Pare un nonsens, dar nuanțele tușează o diferență categorică.

Arta plastică în orele de limbi moderne

• Angela Vass • Școala Gimnazială Nr. 49 (București) • România

Cred cu tărie că, în lecțiile de limbi moderne, noi, profesorii, ar trebui să ne concentrăm pe dezvoltarea atât a competențelor lingvistice ale elevilor, cât și a gândirii critice a acestora. Metoda comunicativă trebuie să fie în prim-planul oricărei ore de limbă străină, obiectivul principal fiind să-i determinăm pe elevi să comunice în limba țintă, să își însușească limba în varietatea registrelor sale dimpreună cu elemente de cultură și civilizație, fără să le fie teamă de greșeli gramaticale sau de pronunție. Dar, pe lângă ideea de comunicare, noi dorim ca elevii noștri să-și manifeste și creativitatea, să dea formă celor mai îndrăznețe gânduri, ținând de noi să-i facem să înțeleagă că, în ora de limbă străină, nu există nici răspunsuri greșite, nici sancțiuni. De aceea, cea mai eficientă strategie de predare-învățare-evaluare care îi ajută pe elevi să integreze deopotrivă competențele lingvistice și gândirea critică rămân întrebările deschise. Prin întrebări deschise, noi încurajăm elevii să dezvolte o gamă largă de abilități: ei vor identifica  conținutul de învățat și vor interacționa cu colegii lor, vor observa și vor deduce, vor învăța să vorbească și să asculte și, în consecință, vor învăța și vor practica vocabularul specific.

Studierea limbii engleze în ciclul primar

• Iulia Lenuța Ciolan • Școala Gimnazială Toma Cocișiu, Blaj (Alba) • România

Mulți specialiști au punctat importanța primilor pași în învățarea unei limbi străine. În acest stadiu de început al învățării, elevul are o mare disponibilitate pentru achiziții lingvistice și, de aceea, deprinderile de comunicare, de vorbire corectă sunt cel mai ușor de format.
Însă dezvoltarea competențelor de comunicare într-o limbă modernă pornind de la vârsta de 6 ani este o provocare, atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi.

Educația pentru sănătate – între cerințe și posibilități de realizare

• Elena Cîrceanu • Școala Gimnazială Mihail Drumeș, Balș (Olt) • România

Scopul educației pentru sănătate în învățământul românesc actual este de a asigura acțiuni coerente de calitate, ancorate în mod real și eficient în realitatea de zi cu zi. Tot mai mulți copii și tineri adoptă un stil de viață nesănătos față de ei înșiși și față de cei din jur, de cele mai multe ori ca urmare a unei informări deficitare sau ca răspuns la avalanșa de produse alimentare nesănătoase popularizate excesiv în magazine, în media, pe site-uri comerciale…

Repere ale unei pedagogii pentru viitor…

• Mirela Chiș • Colegiul Național Silvania, Zalău (Salaj) • România

Este bine, adevărat și frumos ceea ce facem pentru copiii noștri?
Iată întrebarea care ne străfulgeră la intervale regulate de timp conștiința morală și conștiința socială, ne-o străfulgeră, e drept, lăsându-ne-o în mare măsura în întuneric după cutremurare. Și toate acestea se petrec așa pentru că suntem copiii modelor, iar anvergurile sunt astăzi determinante și determinative la nivel global, trăim în cadrul construit de galaxia Marconi, în era masificării, era informației subțire, a superficialității globalizate.