Studierea limbii engleze în ciclul primar
Mulți specialiști au punctat importanța primilor pași în învățarea unei limbi străine. În acest stadiu de început al învățării, elevul are o mare disponibilitate pentru achiziții lingvistice și, de aceea, deprinderile de comunicare, de vorbire corectă sunt cel mai ușor de format.
Însă dezvoltarea competențelor de comunicare într-o limbă modernă pornind de la vârsta de 6 ani este o provocare, atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi.
Curriculumul elaborat și implementat începând cu anul 2013 prevede studierea unei limbi moderne, ca disciplină obligatorie, începând cu Clasa pregătitoare. Această disciplină are prevăzută o oră pe săptămână în Clasa pregătitoare, Clasa I și a II-a, și două ore de studiu pe săptămână din clasa a III-a. Pe baza programelor școlare, au fost elaborate noi manuale pentru clasele I, a II-a și a III-a, care sunt însoțite de CD-uri pentru familiarizarea elevilor cu materialul audio autentic.
Părinții elevilor au primit cu bucurie această decizie și consideră că este necesar ca elevii să studieze o limbă străină încă de la debutul lor în școală.
Dezvoltarea ontogenetică recomandă vârsta școlară mică drept cea mai propice învățării limbajului și formării deprinderii de exprimare orală în limba maternă, dar și într-o limbă străină. Învățarea unei limbi moderne în ciclul primar urmărește dezvoltarea capacității de receptare și exprimare orală a copiilor precum și formarea competenței de comunicare. Indiferent de metodele și procedeele folosite, în clasa pregătitoare și clasa I, învățarea unei limbi străine se realizează prin elemente de joc, exerciții practice de ascultare și repetare după model .
Prima etapă este ascultarea de către elevi pentru a se obișnui cu intonația, accentul și sunetele specifice limbii străine. Ascultarea este modul în care începem să învățăm limba, este chiar temelia pentru studiul limbii. În acest caz se recomandă efectuarea unor exerciții de ascultare care cuprind: învățarea semnificației cuvintelor comparând cuvintele cu imagini, acțiuni și gesturi, învățarea unor cuvinte în categorii cum ar fi: alimente, jucării, fructe, legume, animale, obiectele școlarului, familia; deducerea înțelesului unei propoziții prin completare cu cuvinte care lipsesc sau prin executarea unor mișcări; învățarea unor cuvinte care indică locul prin plasarea obiectelor “în”, “pe”,”sub”,”peste”alte obiecte; învățarea ascultării mesajelor prin selectarea propozițiilor care indică direcția; oferirea unei reacții adecvate la un mesaj rostit clar; recunoașterea denumirilor unor obiecte într-un mesaj rostit de profesor. În acest sens, de un real ajutor sunt CD-urile care însoțesc manualele de limbi moderne și care conțin exerciții de ascultare, de alegere a cuvântului rostit, de potrivire a cuvântului audiat cu imaginea, cântece și poezii pentru fiecare lecție.
La vârsta școlară mică predomină gândirea concret-intuitivă, de aceea în predarea noilor noțiuni/ cuvinte se folosesc imagini (la început pentru substantive concrete apoi și pentru verbe și adjective), obiecte din clasă, de acasă și din natură. Am observat că ilustrațiile, desenele, în special cele comice îmbunătățesc procesul memorării. De aceea e necesară pregătirea și prezentarea unor ilustrații amuzante (chiar daca nu totdeauna logice). Personajele de desene animate, prințesele și super eroii sunt cele mai îndrăgite de elevi, de aceea acestea pot fi introduse în fiecare lecție.
Importanța „ascultării” limbii străine, pe cât de mult posibil, nu poate fi exagerată. Este puțin probabil ca elevii să își însușească foarte multe cuvinte și structuri doar prin efectuarea unor exerciții de ascultare o dată pe săptămână.
Pentru formarea deprinderii de exprimare orală se impune exersarea “vorbirii” în cât mai multe situații și efectuarea unor exerciții pentru dezvoltarea vocabularului. Copilul rostește sunete și cuvinte pe care le aude, apoi treptat repetă propoziții scurte, dialoguri simple. Profesorul le va cere elevilor să numească obiecte din clasă sau din natură, să pronunțe și să rețină cuvinte prin intuirea unor imagini, să participe la jocuri de cuvinte, jocuri de rol.
Poeziile, cântecele și jocurile didactice sunt mijloace auxiliare în predarea limbii engleze și aceasta pentru că la vârsta școlară mică predomină activitațile ludice. Copiilor le face plăcere să se joace. Ei participă cu interes atât la jocuri competiționale jucate pentru scor, cât și la cele necompetiționale jucate doar pentru distracție. Jocurile îi transpun pe copii într-o stare de vioiciune și concentrare care este exact starea necesară pentru învățare. Astfel copiii devin nerăbdători să învețe, fără să-și dea seama că unele noțiuni ce urmează a fi însușite pot fi mai dificile.
Profesorul trebuie să aibă mereu în minte finalitatea formativă a acestor activități amuzante. Totuși, profesorul nu va petrece o oră întreagă cu elevii învățând o poezie, un cântec sau organizând un joc didactic.
„Începutul” este cea mai importantă fază în întreg procesul învățării unei limbi străine, de aceea etapa pregătitoare studiului unei limbi străine (care se face în clasa pregătitoare, clasa I și a II-a) trebuie tratată cu maximă atenție. Pentru un elev începător, totul este nou și emoționant. El a auzit multe cuvinte, cântece, propoziții într-o altă limbă decât limba română, probabil fără să le înțeleagă, iar acum are ocazia să învețe și să afle lucruri noi și interesante.
Accesări: 2.715
prof. Iulia Lenuța Ciolan
Școala Gimnazială Toma Cocișiu, Blaj (Alba), România
Profil iTeach: iteach.ro/profesor/iulia.ciolan1