Sari la conținut
Revista Profesorului

Importanța lecturii în dezvoltarea competențelor de comunicare la elevi

• Raluca Bratu • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1, Focșani (Vrancea) • România

Lectura reprezintă un proces de comunicare, ce urmărește o finalitate a unui text, prin deslușirea acestuia „toate sensurile de lectură includ semnificații de transmitere și comunicare” (Robin, 1974, p.213). Cuvântul lectură provine din latinescul „lectura”, care înseamnă citire, decodificarea semnelor scrise ce formează un text, precum și descifrarea mesajelor ce sunt comunicate. Într-un sens mai larg, expresia „a lectura” a căpătat și semnificația de „a interpreta” un text literar, prin care literatura însăși transmite un ansamblu de înțelesuri ce pot provoca dificultăți de interpretare, descifrare a sensurilor unor cuvinte, sintagme. De aceea, cadrul didactic are obligația de a conduce copilul către instruire și autoeducare, astfel încât, copilul, pe baza cunoștințelor acumulate anterior, să poată înmagazina noțiuni și diferite forme de cunoaștere.

Un STOP pentru agresivitate

• Ramona Chinan • Școala Gimnazială Ion Simionescu, Iași (Iași) • România

Agresivitatea la vârsta școlară mică a fost, este și tinde să devină o problemă destul de dificilă pentru cadrele didactice, în condițiile în care acest fenomen sub influența factorilor de natură școlară și extrașcolară se află în creștere.
Misiunea profesorul este de a aceea de a le oferi copiilor cât mai multe oportunități pentru autocunoaștere și exersarea autocontrolului și nu aceea de a apela la clișeele „imaturității” și „neputinței” copilului ca scuză pentru nonintervenție și etichetare a acestuia.

Portretul managerului ideal al unei instituții de învățământ preuniversitar

• Iuliana Camelia Ivan • Școala Gimnazială Nr. 7, Buzău (Buzău) • România

Eforturile de îmbunătățire a școlii se bazează foarte mult pe un management de calitate. Managerii unităților de învățământ sunt însărcinați cu stabilirea unei viziuni clare pentru îmbunătățirea școlii și inițierea schimbării pentru a stimula inovația, pentru a asigura învățarea elevilor și pentru a crește gradul de promovabilitate. Managerul unității de învățământ are un rol hotărâtor în ceea ce privește dimensiunea performanțelor obținute de unitatea școlară. Modalitatea în care managerii își exercită atribuțiile ce le revin în planificarea, organizarea, antrenarea și coordonarea activității din unitatea școlară se reflectă în modul în care managerul gândește și acționează.

Modalități și criterii de selecție a directorilor de școli

• Ionuț-Cristian Burhan • Școala Gimnazială Poienarii de Muscel (Argeș) • România

Directorul unei unități de învățământ sau managerul cum mai este el numit în limbajul de specialitate actual, ocupă un rol principal în dezvoltarea  instituției pe care o reprezintă. Atribuțiile și rolurile  acestuia  sunt diverse: el trebuie să managerieze oameni – să devină un lider, să conducă organizația, organizând resursele materiale, financiare și umane ale unității școlare și să  determine schimbarea în organizație (schimbare la nivelul culturii instituționale, a viziunii sau misiunii școlii) în concordanță cu politicile educaționale și economice la nivel de societate. Așadar, rolul jucat de acesta este unul esențial, iar alegerea unui  lider sau manager  care să îndeplinească competențele amintite mai sus este o provocare pentru toate sistemele educaționale. În cele ce urmează voi încerca să fac o scurtă prezentare a modalității în care directorii de școli sunt aleși în diferite părți ale lumii.

Despre educația STEAM. Delimitări conceptuale și exemple

• lect.univ.dr. Roxana Timofte & conf.univ.dr. Liliana Mâță • (1) DPPD, Universitatea Babeș-Bolyai (Cluj-Napoca); (2) Universitatea Vasile Alecsandri (Bacău) • România

Începând cu anul 2007, educația STEAM s-a dezvoltat, în încercarea de a crește interesul elevilor pentru științele exacte și tehnologie. Educația STEAM contribuie la îmbunătățirea motivației elevilor și la dezvoltarea abilităților cognitive, precum și la formarea abilităților necesare pentru obținerea și menținerea unei profesii în secolul XXI. Din perspectivă aplicativă, sunt prezentate trei exemple de valorificare a educației STEAM în învățământul primar, gimnazial și liceal la trei discipline distincte.

Roluri și responsabilități ale profesorului lider (Proiectul „Profesorii-leaderi. Profesorii ca lideri și promotori ai schimbării”)

• Carmen-Sonia Dușe • Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic, Universitatea Lucian Blaga, Sibiu (Sibiu) • România

Cerințele adresate școlii actuale impun demonstrarea calităților de lider și, implicit, a leadership-ului, la orice nivel. În școală, leadership-ul presupune găsirea, susținerea și direcționarea talentului și energiei celorlalți – elevi, părinți, ceilalți profesori, comunitatea către atingerea scopurilor educaționale comune. Ca urmare, ne propunem promovarea și cultivarea rolurilor și responsabilităților de lider în rândul cadrelor didactice, astfel încât profesorii să devină acei agenți așteptați, ai unei schimbări reale și profunde în educație. Prin proiectul Erasmus+ intitulat ”Teachers-Leaders – Teachers as Leaders and Trendsetters of Changing” (2018-1-PL01-KA201-050605), ne propunem stabilirea setului de standarde pentru formarea profesorilor lideri și aplicarea acestor modele asupra grupurilor țintă de profesori din țările participante în proiect.

Rolul cadrului didactic în calitatea educației

• Camelia-Florentina Berceanu • Liceul Tehnologic Energetic Dragomir Hurmuzescu, Deva (Hunedoara) • România

Când încercăm să înțelegem calitatea întotdeauna este necesar să răspundem la două întrebări fundamentale. Prima: care este produsul? Iar a doua: cine sunt clienții? Ambele întrebări au aplicabilitate deplină și în cazul educației.
Definirea produsului educației nu este deloc simplă. Există o serie de posibile răspunsuri. Nu rareori percepția asupra „calității“ unei instituții educaționale este formată în raport cu absolvenții acesteia. Această formulare, precum și considerentul că absolvenții constituie produsul sunt eronate.

Emoții și temeri privind adaptarea copilului la grădiniță sau la școală

• Maria Brehoi • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 33, Brașov (Brașov) • România

Începerea școlii și a grădiniței este o perioadă plină de emoții, atât pentru copii, cât și pentru părinți. Dar emoțiile sunt cu atât mai mari cu cât copiii pășesc pentru prima dată în această lume nouă și diferită de cea cu care au fost obișnuiți.
Adesea, emoțiile cele mai puternice le încearcă părinții, deoarece ei își pun cele mai multe întrebări: Se va obișnui oare copilul meu la grădiniță/ școală? Va plânge mult? Ce să fac să-i ușurez acomodarea? Cum ar trebui să mă comport dacă el plânge? sunt doar câteva din gândurile ce-i frământă pe părinți.
Sfaturile sunt numeroase, dar trebuie să ținem cont, în principal, de aspectul emoțional al acestei etape, de faptul că este o perioadă de schimbare pentru toți membrii familiei, și este esențial să știm, ca părinți, cum să o gestionăm, astfel încât copilul să devină un membru integrat al societății cu o imagine de sine sănătoasă și pozitivă.

Învățarea vizibilă sau eficiența învățării

• Roxana Sasu-Cucoș • Colegiul de Industrie Alimentară Elena Doamna, Galați (Galați) • România

Pentru un cadru didactic, una dintre marile provocări o constituie alegerea celor mai bune tehnici și metode astfel încât, la sfârșitul unei secvențe de învățare, să se constate progresul. Însă progresul presupune planificarea și implementarea unor strategii care să producă o schimbare cognitivă în rândul elevilor. Acest lucru se traduce prin conștientizarea obiectivelor educaționale, prin corelarea cunoștințelor dobândite deja de către elevi și a conținuturilor școlare cu scopul de a crea experiențe de învățare motivante. În momentul în care se înregistrează un progres, învățarea devine vizibilă.
Articolul își propune să sublinieze în linii mari câteva direcții care stau la baza unei învățări de durată promovând conceptul de învățare vizibilă, un tip de învățare în centrul căruia se află profesorul și sistemul educațional. Scopul este de a conștientiza impactul pe care învățarea îl are asupra elevului și modul în care se realizează progresul. În acest sens, intervine abilitatea profesorului de a percepe învățarea prin ochii elevilor, o provocare uriașă pentru acesta, dar care îl poate ajuta în alegerea strategiilor, metodelor și tehnicilor ce îi pot facilita calea spre reușită.

Competențele profesorului într-o activitate de predare eficientă

• Rodica-Daniela Pană • Liceul Tehnologic Special pentru Copii cu Deficiențe Auditive, Buzău (Buzău) • România

În didactica tradițională, predarea a fost cunoscută și interpretată ca o activitate a profesorului, care constă în transmiterea de cunoștințe către elevi. În vorbirea obișnuită se utilizează acest termen „am de predat sau am predat o lecție despre…”. În viziunea învățământului modern, predarea este o noțiune cu un conținut mult mai bogat, cuprinzând tot complexul de acțiuni desfășurate de profesor în cadrul lecției, care își extind influențele și dincolo de lecție, prin care acesta organizează, conduce, îndrumă și evaluează activitatea de învățare a elevilor. Predarea implică formarea elevilor.