Cerințele adresate școlii actuale impun demonstrarea calităților de lider și, implicit, a leadership-ului, la orice nivel. În școală, leadership-ul presupune găsirea, susținerea și direcționarea talentului și energiei celorlalți – elevi, părinți, ceilalți profesori, comunitatea către atingerea scopurilor educaționale comune. Ca urmare, ne propunem promovarea și cultivarea rolurilor și responsabilităților de lider în rândul cadrelor didactice, astfel încât profesorii să devină acei agenți așteptați, ai unei schimbări reale și profunde în educație. Prin proiectul Erasmus+ intitulat ”Teachers-Leaders – Teachers as Leaders and Trendsetters of Changing” (2018-1-PL01-KA201-050605), ne propunem stabilirea setului de standarde pentru formarea profesorilor lideri și aplicarea acestor modele asupra grupurilor țintă de profesori din țările participante în proiect.

Ne punem de multe ori întrebarea dacă profesorul trebuie să probeze calități de lider, în cadrul organizației în care activează. Lider-manager-administrator sunt toate fațete ale dascălului, pe care, în funcție de cerințele care-i stau în față, acesta trebuie să fie capabil să le certifice.

Rolul de lider este cel însă cel mai important, pentru că el vorbește despre viziune, entuziasm, convingere, atribute fără de care nu poate fi vorba o educație de calitate. Fie că-l privim pe profesor ca lider al clasei de elevi, fie în colectivul de cadre didactice, rolul de lider este unul definitoriu pentru profilul de competență al profesorului.

În calitate de lider, profesorul face apel la o gamă largă de roluri și responsabilități pentru a sprijini succesul școlar al elevilor. Indiferent dacă aceste roluri sunt atribuite formal sau informal, prin ele se ajută și susține calitatea întregului proces didactic.

Pentru a demonstra calitatea  de lider, profesorul trebuie să fie capabil:

• Să comunice ușor – pentru că în acest fel deschide canalele înspre colaborarea cu ceilalți. Un profesor lider comunică ușor, dar dă dovadă și  de ascultare activă, respectând cerințele acesteia și încurajând interlocutorul să continue.
• Să construiască și să mențină o atmosferă de încredere, care să-i facă pe cei din jur să-și exprime deschis ideile, sentimentele fără să resimtă încordare și ostilitate în grupului. Dar ca să poată construi această încredere, la rândul lui profesorul lider trebuie să fie perceput ca fiind credibil și onest.
• Să creeze un mediu propice învățării, în care încurajarea și lauda să fie des folosite și integrate într-un comportament de susținere pozitivă. Un profesor lider este responsabil și reușește să creeze comportamente adecvate activităților de învățare, dar și cooperării și susținerii între elevi.
• Să devină model pentru elevii săi. Să nu uităm că, de multe ori elevii copiază comportamentul profesorului, mai ales atunci când acesta este unul puternic vizibil și impresionează în mod pozitiv.
• Să se manifeste ca un mentor. Mentoratul este un rol natural pe care îl joacă profesorul, care poate avea efecte pozitive sau  (nedorite) negative asupra copiilor. Prin mentorat, acesta încurajează elevii  să se străduiască mai mult și să se bucure de învățare. Fiindu-le aproape și susținându-i, profesorul poate construi încrederea în sine a elevilor.
• Să promoveze echitatea și egalitatea între elevi. În acest sens, trebuie evitate stereotipurile și ideile preconcepute în practicile de predare și în abordarea conținutului de învățare, dar și în desconsiderarea posibilităților intelectuale ale unora dintre elevii clasei.
• Să gestioneze conflictele apărute. Unele conflicte sunt necesare pentru ”limpezirea apelor” în colectiv, sau pentru setarea unor normalități în colectivul școlar. Nu orice conflict trebuie evitat, în același timp se cere atenție, pentru ca prin conflict să nu se distrugă coeziunea de grup. Este important ca profesorul să-i facă pe elevi conștienți de consecințele, dar și de lecțiile desprinse în urma conflictului.

Un profesor lider știe să creeze siguranța fizică și emoțională în colectivele în care lucrează. În acest scop trebuie să le ofere elevilor  oportunitatea de a vorbi despre sentimentele lor, precum și despre elementele care țin de siguranță fizică și emoțională, oricând este nevoie.

De asemenea, disciplina trebuie să funcționeze într-un sistem flexibil, plin de grijă, prevenitor, cu accent pe încurajarea comportamentului pozitiv, în loc de pedepsirea celui negativ.

În ceea ce privește calitatea profesorului de specialist într-un anumit domeniu, rolurile pe care trebuie să le joace el pot fi grupate în:

Furnizor de resurse. În acest sens, este important ca profesorul să țină seama de caracteristicile generației actuale de elevi –  generația Z, pentru care tehnologia este o prezență constantă și cotidiană în toate domeniile vieții sociale. De mare utilitate se dovedesc aici resursele educaționale deschise, care răspund nevoilor specifice ale procesului instructiv-educativ. Daca ne referim aici mai ales la resursele digitale, înțelegem mai ușor ce pot face ele pentru creșterea motivației pentru învățare;

Didactician, capabil să construiască activități de învățare diferențiate și specifice, în funcție de nevoile elevilor și pe grupe de competențe. De mare ajutor este împărtășirea strategiilor de instruire cu ceilalți profesori, de natură ca punând în comun proiectarea didactică, să se construiască scenarii de învățare într-o abordare inter și transdisciplinare, învățându-i, în acest fel pe elevi să gândească dincolo de cadrul strict al unei discipline. In același timp profesorul trebuie să fie capabil să realizeze o proiectare didactică bazată pe resursele reale și ținând cont de nivelul de cunoaștere al elevilor;

Facilitator al învățării. Sensul de facilitator este acela de a-i ajuta pe elevi  să înțeleagă care le sunt obiectivele și să-i ajute le atingă, dar acest lucru fără o intervenție directă. Când spunem că profesorul trebuie să joace rolul de facilitator în clasă, acest lucru nu înseamnă că profesorul trebuie să fie cel care controlează activitățile elevilor, ci dimpotrivă,  că le acordă acestora un anumit spațiu pentru a-și putea exprima  creativitatea și inovația. Altfel spus, elevii trebuie să participe activ prin discuții argumentative și activități de lucru în echipă, astfel încât procesul de învățare să devină cuprinzător și acoperitor. În acest spațiu, profesorul trebuie să intervină rar și numai atunci când elevii înșiși nu pot merge mai departe. Ceea ce trebuie să facă profesorul, ca facilitator, este să corecteze informațiile eronate sau să ofere sfaturi utile care să clarifice anumite probleme vagi din text/ discuție/ controversă etc.;

Învățăcel, la rândul lui. Printre cele mai importante roluri pe care și le asumă profesorii lideri este și acela de a învăța continuu. Astfel se  modelează îmbunătățirea continuă și se demonstrează învățarea pe tot parcursul vieții folosindu-se ceea ce se însușește pentru a ajuta toți elevii să performeze.

Despre toate aceste lucruri dorim să vorbim prin proiectul Erasmus+ intitulat ”Teachers – Leaders – Teachers as Leaders and Trendsetters of Changing”, proiect nr. 2018-1-PL01-KA201-050605, alături de parteneri din Polonia, Grecia, Italia, Turcia și Bulgaria. Și asta, pentru că cerințele adresate școlii actuale, impun demonstrarea calităților de lider și implicit a leadership-ului la orice nivel. În școală, leadership-ul presupune găsirea, susținerea și direcționarea talentului și energiei celorlalți – elevi, părinți, ceilalți profesori, comunitatea către atingerea scopurilor educaționale comune. Ca urmare, ne propunem promovarea și cultivarea rolurilor și responsabilităților de lider în rândul cadrelor didactice, astfel încât profesorii să devină acei agenți așteptați, ai unei schimbări reale și  profunde în educație.

Prin proiect, vom defini modelul de profesor lider, pornind de la felul în care este acesta prezentat în literatura de specialitate, vom proiecta un set de standarde pentru formarea profesorilor lideri ca promotori ai schimbării și vom aplica toate aceste modele asupra unor grupuri țintă de manageri educaționali și profesori din țările participante, măsurând apoi ceea ce s-a obținut.

Sperăm ca în acest fel, prin împărtășirea exemplelor de bune practici să contribuim la îmbunătățirea climatului și comportamentului organizațional educațional. Pentru că, așa cum spunea Danielson, C. (2007), „Profesorii lideri îi inspiră pe ceilalți și-i motivează, în scopul îmbunătățirii predării și învățării”.

Bibliografie
Danielson, C. (2007). The Many Faces of Leadership. Educational Leadership.
Harrison, C. și  Killion, J. (2007) Educational Leadership, vol. 65, nr. 1.
Coleman, M., Earley P. (2005). Leadership and Management in Education. Culture, change and context. Oxford University Press.
Everard, K.B., Morris, G., Wilson, I. (2004). Effective School Management, 4th Edition. SAGE Publication Ltd. London.
Tomlinson, H. (2004). Educational Leadership. Personal growth for professional development. 2nd Edition, SAGE Publication Ltd. London.