Sari la conținut
Revista Profesorului

Coordonate sau direcții principale de modernizare a lecției de istorie

• Pavel-Rafael Negru • Liceul Teoretic Eftimie Murgu, Bozovici (Caraș-Severin) • România

Pentru profesorul de științe sociale, istoria nu este numai o simplă disciplină de memorare, de povestire și repovestire a trecutului, ci o disciplină cu multiple valențe formative și educative. „Până astăzi, o bună parte dintre științele sociale – afirmă J. Bruner – au fost simple aglomerări de fapte. Am vrea să facem studierea acestor discipline mai rațională, mai conformă cu folosirea inteligenței, în ansamblul ei, iar nu simplă funcție de memorare.”

Voința și dezvoltarea armonioasă a personalității elevilor

• Liviu Chifane • Liceul cu Program Sportiv, Brăila (Brăila) • România

Întrucât profesorii se confruntă adesea cu problema lipsei acute de voință din partea elevilor, articolul de față își propune să demonstreze necesitatea cunoașterii în profunzime a acestui proces psihic precum și a consecințelor nefaste ale anomaliilor voinței. Drept urmare, ne vom axa cu precădere pe aspecte ce țin de: voință ca modalitate superioară de autoreglaj verbal și rolul acesteia în educație; structura și fazele actelor voluntare; calitățile voinței; teorii asupra actelor voluntare; principalele anomalii ale voinței și implicațiile prăbușirii acesteia. Numai dacă vor ține cont de toate aspectele menționate mai sus, cadrele didactice vor putea să își ajute elevii în mod activ și eficient în vederea creșterii performanței acestora prin intermediul reglajului voluntar al învățării școlare.

Familia și procesul de comunicare-relaționare din cadrul acesteia

• Daniela Preda • Școala Gimnazială Antonie Vodă Popești, Brazi (Prahova) • România

Familia a fost, dintotdeauna, apreciată ca fiind o importantă instituție socială, pentru multiplele funcții pe care le îndeplinește. Precum știm, rolul ei în formarea copilului pentru viață este hotărâtor. Problema comunicării cu copiii nu este mai puțin complexă decât cea cu adulții, chiar uneori mai greu de realizat și mai complicată. Factorii care fac comunicarea eficientă trebuie să fie prezenți în relația părinți-copii.

Funcțiile literaturii pentru copii – perspectiva dezvoltării cognitive, sociale și emoționale

• Raluca Bratu • Grădinița cu Program Prelungit Nr. 1. Focșani (Vrancea) • România

Prin intermediul literaturii pentru copii, școlarii nu acumulează doar valori morale, estetice și în plan cognitiv, ci și noi maniere de a-și exprima emoțiile interne. Există astăzi diferiți agenți interni sau externi cum ar fi factorii psihologici ce țin de dezvoltarea atenției, voinței, stilul de învățare, nivelul de cultură generală, factori pedagogici ce țin de organizarea școlară, prin nivelul cunoștințelor acumulate anterior, precum și factorii sociali și culturali, cum ar fi mediul de proveniență al copiilor,  care afectează consumul de literatură pentru copii, transformându-l întrucâtva într-un proces continuu de îndepărtare față de formarea morală, intelectuală, estetică a copiilor, de la literatura destinată copiilor la literatura destinată adolescenților și adulților (Costea, O.).  Acest fapt a declanșat un semnal de alarmă în rândul specialiștilor, aceștia  căutând să descopere condițiile în care se realizează acest proces și cauzele care îl determină.

Studiu privind autonomia personală a cadrelor didactice

• Veronica Corina Rusu • Liceul Economic Virgil Madgearu, Constanța (Constanța) • România

Autonomia se referă la libertatea persoanei de a-și planifica viața și a o trăi după cum dorește, în funcție de sistemul propriu de valori. A fi autonom înseamnă a fi independent, a fi sigur de tine, a avea o atitudine puternică, a nu se lăsa controlat de alții. Autonomia personală reprezintă capacitatea unei persoane de a alege propriile acțiuni și scopuri, de a-și îndeplini propriile nevoi personale și dorințe așa cum dorește fără a se lăsa influențat de alte persoane.
Scopul studiului nostru a fost de a identifica măsura în care cadrele didactice își manifestă autonomia personală, factorii care îi influențează și cât de mult contează pentru ei aceste elemente.

Abordarea structuralist-funcționalistă în procesul de învățare: elemente de neurofiziologiei și psihoneurodinamica învățării

• Corneliu Dragomir • CSEI Paul Popescu Neveanu, Timișoara (Timiș) • România

Într-o scurtă trecere în revistă, amintim că neuropsihologia și psihologia cognitivă ne arată că învățarea nu reprezintă nimic altceva decât activarea sistemului senzorial-perceptor, atenției, funcțiilor mnezice și ale gândirii pentru stocarea de noi achiziții.
Acest proces amplu se face pe baza fondului energetic-emoțional al motivației și voinței, folosind limbajul. Înțelegem prin achiziții nu numai informațiile științifice ci și deprinderile motrice, metodele și strategiile de operare în câmpul educațional al educabilului. În acest sens, neurodinamica învățării nu reprezintă nimic altceva decât funcționalitatea organică a sistemului nervos și receptorilor al educabilului.
Reținem că „fondul neuropsihofiziologic rămâne între anumite limite esențial, dar se află într-a acțiune sinergetică cu mediul și cu suportul cultural-antropologic”. (Neacșu, 2019:117)

Cultivarea atitudinii și a sentimentului de mulțumire la elevii din ciclul primar

• Florina-Magdalena Onaga • Școala Primară Casa Speranței, Timișoara (Timiș) • România

Articolul aduce o contribuție teoretică și practică cu privire la cultivarea atitudinii și sentimentului de recunoștință la elevii din ciclul primar. Studiile științifice arată că oamenii care mulțumesc sunt mai energici, trec mai ușor peste momentele grele din viață, se simt mai fericiți. Prin intermediul educației, atât în familie cât și în școală, elevii pot deprinde abilitatea de a mulțumi și pot învăța să-și cultive acest sentiment plăcut. La nivelul ciclului primar, învățătoarea, ca persoană semnificativă pentru viețile elevilor, poate îndruma demersul didactic spre cultivarea unei atitudini și a sentimentului de mulțumire.

Noi perspective asupra lecției de matematică în învățământul primar

• Dorinel Cosacu • Liceul Tehnologic Roșia de Amaradia (Gorj) • România

Transformările prin care trec actualele forme de învățământ afectează puternic și metodologiile procesului de educație, punând în evidență noile tendințe ale perfecționării și modernizării acestora. Programele moderne includ metode active care se diferențiază mai mult sau mai puțin de predarea tradițională sau de transmiterea convențională a informațiilor, pentru a obține în schimb din partea tuturor celor prezenți o participare deosebit de activă la parcursul propus de cadrul didactic.
Alegerea acestor metode este un aspect de fond și nu de formă.

Clișee didactice întâlnite în învățământul primar

• Marius Vizitiu • Școala Gimnazială Pietrari (Dâmbovița) • România

Clișeele exprimă o generalizare artificială, care ignoră diversitatea lumii sociale și naturale. Cuvântul clișeu trimite la ideea de banalitate, de repetare excesivă, la șablon, la uzură sau rutină. Adesea, unii profesori nu reușesc să amelioreze achizițiile învățării din cauza rutinei pe care nici măcar nu o conștientizează.

Rolul profesorului de limba și literatura română în pregătirea, conducerea și îndrumarea jocului didactic

• Anca-Roxana Negoiță • Școala Gimnazială Florești (Prahova) • România

Pregătirea, conducerea și îndrumarea pedagogică corectă a jocului didactic trebuie realizată constant de către profesor, deoarece jocul este o activitate importantă în evoluția psihică a copilului. Cadrul didactic va conduce jocul cu tact, răbdare și inventivitate perseverând și înțelegând psihicul fiecărui elev, urmărind scopul general de formare de capacități, valori, atitudini și de însușire de cunoștințe, încercând în același timp să nu perturbe spontaneitatea elevilor și nici să nu înfrâneze inițiativele copiilor. Pentru ca elevii să participe activ la activitatea de învățare ludică propusă, profesorul se bazează pe experiențele și pe stările afective ale acestora, pe interesul și dragostea manifestată de aceștia față de cunoaștere, față de mediul fizic și social, față de școală și față de disciplina Limba și literatura română.