Sari la conținut
Revista Profesorului

Posibile alternative optime pentru elevii din învățământul gimnazial cu C.E.S. în utilizarea platformelor de elearning

• Corneliu Dragomir • CSEI Paul Popescu Neveanu, Timișoara (Timiș) • România

Centralizarea pe o singură platformă educațională a activităților didactice educaționale din România ar fi o gravă eroare care nu este luată în seamă de Ministerul Educației Naționale din România: crearea dependenței sistemului educațional din țară noastră față de proprietarii companiei care dețin platforma educațională Google classroom, cu toate cele ce decurg de aici, inclusiv implicații de ordin financiar – să nu uităm nici o clipă, scopul oricărei firme este acela de a produce profit prin orice mijloc legal (în mod oficial). Astfel, și sociologia educației arată că dependența unui sistem educațional de o (singură) variabilă externă vulnerabilizează independență acelui sistem: de exemplu, în cazul nostru, dacă toți vom folosi Google classroom, ne putem trezi oricând de condiționări financiare impuse de către proprietarul platformei pentru a putea accesa ceea ce am creat noi și elevii noștri: taxă de acces! Mai mult, în Termeni și condiții de utilizare, își rezervă acest drept.

Strategii de integrare a copiilor cu C.E.S.

• Anca Calinescu • Școala Gimnazială George Voevidca, Câmpulung Moldovenesc (Suceava) • România

Cerințele educative speciale desemnează acele cerințe ori nevoi speciale față de educație care sunt suplimentare dar și complementare obiectivelor generale ale educației pentru copil. Fiecare copil prezintă particularități individuale și de relație cu mediul, trăsături care necesită o evaluare și o abordare personalizată.  Educația necesită o schimbare pentru a răspunde dezideratului „o societate pentru toți”. Perceperea socială a acestor copii nu este mereu constantă, variind de la societate la societate, furnizând semnificații diferite, în funcție de cultura și de valorile promovate.

Metode didactice active utilizate pentru integrarea copiilor cu C.E.S.

• Vasilica Dănăilă • Scoala Gimnaziala Nicolae Tonitza Constanta (Constanța) • România

Pedagogia modernă a schimbat perspectiva generală asupra școlii și a funcției și a finalităților acesteia, copiii fiind valorizați mai mult, educația fiind centrată pe elev.
Învățământul special este o parte componentă a sistemului de învățământ românesc și oferă tuturor programe educaționale potrivite nevoilor lor de dezvoltare. În țara noastră, copiii cu dizabilități pot fi înscriși în învățământul special sau în învațământul de masă. În școlile de masă pot fi integrați copii cu deficiențe medii, dificultăți de învățare și tulburări de limbaj, tulburări socio-afective sau de comportament.

Metode interactive folosite în cadrul orelor de limba franceză

• Dana Codreanu • Liceul Ștefan cel Mare, Codăești (Vaslui) • România

Procesul educațional trebuie să fie unul creativ, interdisciplinar, complex, să-i stimuleze pe elevi în vederea asimilării informațiilor, cadrul didactic realizând un scenariu cât mai interesant al zilei. La completarea scenariului ne pot fi de un real folos vizitele, plimbările, întâlnirile cu specialiștii. Prin metoda predării integrate, elevii pot să participe, să se implice mai mult, efectiv sau afectiv, prin antrenarea unor surse cât mai variate, prin prezentarea conținuturilor cu ajutorul experiențelor diverse, al învățării prin descoperire.

Predarea geografiei cu ajutorul proiectelor, în abordare interdisciplinară

• Teodor Epure • Școala Gimnazială Adrian Porumboiu, Muntenii de Jos (Vaslui) • România

Ce înseamnă învățarea prin proiecte? Această abordare a activităților cu elevii favorizează dialogul, comunicarea, stimularea inteligenței colective, autoeducația, spiritul de observație și spiritul organizatoric. Învățarea prin proiecte, datorită caracterului foarte deschis al metodei, acoperă, în mod constructiv, dezideratul comunicațional al educabilului, îl pune în valoare și totodată poate contribui la descoperirea unor talente și abilități ascunse sau insuficient valorizate ale copiilor. Prin concepția și realizarea unor proiecte, elevul își poate  dezvolta competențe digitale (acolo unde este posibil), competențe colaborative(cu prioritate), prin lucrul în echipă, competențe adaptative, prin care elevul renunță la o serie de cutume și abilități de tip rutinier, tradiționalist și adesea păgubos în favoarea unor abilități moderne, adaptate noilor cerințe curriculare prioritar formative și nu cumulative.

Interdisciplinaritatea și predarea în echipă

• Cristina Cosma • Colegiul Național Spiru Haret, Tg-Jiu (Gorj) • România

Interdisciplinaritatea reprezintă o modalitate de organizare a conținuturilor învățării, cu implicații asupra întregii strategii de proiectare a curriculumului, care oferă o imagine unitară asupra fenomenelor și proceselor studiate în cadrul diferitelor discipline de învățământ și care facilitează aplicarea achizițiilor învățării școlare în diverse situații de viață.
În procesul de învățământ, pe lângă demersurile interdisciplinare la nivelul ariilor curriculare, există demersuri interdisciplinare sistematice ce presupun o analiză epistemologică a disciplinelor predate pentru identificarea conceptelor și metodelor comune, transferabile și extrapolabile. Acest tip de demers interdisciplinar se realizează prin colaborarea mai multor profesori în echipă. În acest sens, voi oferi spre exemplificare un demers interdisciplinar care are la bază predarea în echipă în cadrul ariilor curriculare „Limbă și comunicare” și „Arte”.

Metode activ-participative în activitatea de predare-învățare-evaluare

• Florentina-Ștefania Mocliuc • Școala Gimnazială Nr. 22 Dimitrie Cantemir, Galați (Galați) • România

În procesul de învățământ interacționează  cele trei mari componente, și anume predarea, învățarea și evaluarea. Învățarea poate fi înțelesă ca o  funcția mintală prin care un individ  obține noi cunoștințe și își dezvoltă capacități, valori, construind sensuri și referințe, folosindu-și capacitatea de a percepe și a organiza informații și modele de acțiune. Pe parcursul întregii vieți, procesul de învățare nu stagnează, acesta fiind într-o accesiune continuă, evidențiat de modificările pe care le produce în comportament.

Mixul de marketing educațional

• Marius Bărcuțeanu • Colegiul Tehnic Anghel Saligny, Baia Mare (Maramureș) • România

Devenit în ultimele decenii o disciplină de sine stătătoare, dar în strânsă relație cu managementul, marketingul impune la nivelul conducerii oricărei instituții de învățământ derularea unor activități care să determine o poziție stabilă pe piață și să atragă beneficiarii în funcție de oferta educațională. Promovarea politicii de marketing a unei instituții de învățământ, asemenea oricărei întrerinderi, presupune inițierea unui șir de acțiuni practice și în același timp antrenarea unor eforturi pentru realizarea lor. Aceste acțiuni practice sunt desfășurate ca un ansamblu coerent care este reprezentat de mixul de marketing.

Importanța matematicii în viața cotidiană

• Magdalena-Ioana Stancu • Liceul Voievodul Mircea, Târgoviște (Dâmbovița) • România

Una dintre cele mai frecvente întrebări pe care o aud an de an de la elevii mei, mai ales atunci când lucrurile devin dificil de înțeles este: „La ce îmi folosește această noțiune? Unde o voi întâlni în viața reală?“ și una dintre cele mai grele misiuni ale profesorului este să explice elevilor săi importanța fundamentală a noțiunilor matematice și existența lor permanentă în jurul nostru.

Ipostaze moderne și competențe adecvate în predarea geografiei

• Teodor Epure • Școala Gimnazială Adrian Porumboiu, Muntenii de Jos (Vaslui) • România

Una dintre științele care oferă o perspectivă mereu actuală a contemporaneității este, fără îndoială, știința geografică. O disciplină a marilor descoperiri, axată, prioritar, pe elemente care privesc mereu spre un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat. Fiind o disciplină care a incitat, de-a lungul timpului, o multitudine de controverse constructive, geografia s-a impus ca o știință a marilor descoperi, a cunoașterii Pământului, în aspectele sale cele mai variate. Dacă avem în vedere provocările evoluțiilor din domeniul științei și tehnologiei, dar și din spațiul educațional, geografia a trebuit să răspundă, prin instrumentele sale, la cerințele momentului. Pornind de la aceste considerente, vom aborda, pe scurt, câteva dintre aspectele care vizează adaptarea geografiei la exigențele educaționale dar și ilustrarea celor mai adecvate competențe vizate și dezirabile în studiul acestei discipline.