Metode activ-participative în activitatea de predare-învăţare-evaluare

În procesul de învățământ interacționează  cele trei mari componente, și anume predarea, învățarea și evaluarea. Învățarea poate fi înțelesă ca o  funcția mintală prin care un individ  obține noi cunoștințe și își dezvoltă capacități, valori, construind sensuri și referințe, folosindu-și capacitatea de a percepe și a organiza informații și modele de acțiune. Pe parcursul întregii vieți, procesul de învățare nu stagnează, acesta fiind într-o accesiune continuă, evidențiat de modificările pe care le produce în comportament.

Predarea poate fi interceptată  în mai multe moduri: o  simplă transmitere a unor  cunoștințe, priceperi și deprinderi, care apoi trebuie verificate și evaluate.  Datorită evoluţiei procesului de învățare, în ultima perioadă cadrele didactice apelează la numeroase  metode activ-participative  pentru a atrage elevii.

Aplicarea metodelor interactive nu presupune eludarea metodelor tradiționale în demersul didactic.

Graţie literaturii de specialitate, cunoaștem numeroase metode și tehnici activ-participative desfășurate de către cadrele didactice în activitatea de predare-învăţare-evaluare. Una dintre aceste metode este metoda pălăriilor gânditoare. Apariția acestei metode se datorează inestimabilului Edward de Bono, fiind prezentată pentru prima dată  în cartea sa intitulată „Six Thinking Hats”. Acesta a plecat de la premisa  că dacă interpretezi și analizezi  rolul unui gânditor vei deveni la rândul tău un gânditor. Acestă metodă reprezintă o tehnică de stimulare a creativității participanților, care are la baza sa  interpretarea unor roluri în funcție de culoarea pălăriei reprezentative. Metoda interactivă stimulează creativitatea, comunicarea, activizează toți copii și formează capacitați: spiritul critic constructiv, independența în gândire și acțiune, găsirea unor idei creative, îndrăznețe de rezolvare a sarcinilor de învățare.

Colectivul de elevi este împărțiți în 6 echipe. Fiecare echipă va reprezenta câte o culoare: alb, roșu, galben, verde, albastru și negru. Se va oferi un timp de discuție pentru ca fiecare să-și pregătească ideile. După ce vor lucra în echipă, vor colabora, coopera, liderul va prezenta poziţia grupului din care face parte. Rolurile se pot inversa, elevii participând liber, prezentându-și opinia fără să intervină la informațiile prezentate inițial.

Fiecare echipă are sarcini diferite. Cei care poartă pălăria albă trebuie să ofere informații. Aceștia nu oferă interpretări şi opinii. Elevii au doar de transmis informația. Purtătorii de pălarie roşie îşi vor exprima emoţiile şi sentimentele vizavi de situaţia dată. Culoarea pălăriilor galbene simbolizează gândirea pozitivă, constructivă şi optimistă. Coechiperii vor găsi suporturi logice şi practice pentru aceste beneficii şi valori ce pot fi utilizare în alte contexte. Beneficiile nu sunt sesizate rapid întotdeauna şi trebuie căutate. Pălăriile verzi simbolizează gândirea creativă. Verdele exprimă renașterea, fertilitatea, valorificarea seminţelor/ ideilor. Acestă echipă va depune un efort de creație, ajungând la concepte şi noi percepții, noi variante sau posibilități. Clarificatorul este cel responsabil de controlul demersurilor desfășurate. Este coordonatorul întregii activităţi, identificând o soluţie ce va duce la rezolvarea problemei. Criticul este reprezentat de culoarea neagră. Acesta apreciază negativ, punctând ce este rău sau incorect, identificând  care sunt erorile.

Pălăriile gânditoare pot fi purtate pe rând de toți participanții.

Această metodă activ-participativă poate fi aplicată la clasele mai mari, când elevii au ca obiect de studiu limba şi literatura română, la orele de educație civică cât și la școlarii mai mici în orele de dezvoltare personală și la ora de comunicare în limba română. Poate fi utilizată atât în orele de predare-învățare și în orele de consolidare.

Urmărind particularitățile elevilor pe care-i coordonez am considerat necesară utilizarea metodei în orele de educație civică. Am familiarizat elevii folosind metoda pălăriilor în orele de limbă şi literatura română. Voi prezenta aplicarea metodei pe un colectiv de elevi format din 17 elevi dintre  care un elev cu cerințe speciale. Ora de educație civică vizată urmărește consolidarea raporturilor față de animale şi de plante. După ce se vor reaminti informațiile studiate, elevii vor fi grupați în 5 echipe de câte 3 elevi, precum și o echipă cu doi elevi. Se distribuie elevilor pălăriile, cât şi fişa de lucru. Pe acea fişă întâlnim sarcinile tuturor  echipelor. Astfel, fiecare participant va avea posibilitatea de a-şi exprima opinia. Elevii vor avea un timp de rezolvat sarcinile în echipă, de organizat modul de lucru astfel încât fiecare coechipier să participe activ. Vor desemna un lider pentru a prezenta rezolvarea sarcinilor conform pălăriilor deținute.

Pălăriile albe reprezintă „informatorii”. Aceştia au citit  fluent, respectând semnele de punctuație, un text despre o fetiță ce fugăreşte o pisicuță cu o nuielușă, iar în alergarea după micul animal calcă florile din curte. Elevii ce deţin pălăriile roşii, adică „psihologii”, trebuie să  identifice starea şi emoţia personajelor din întâmplare. „Beneficiarii” – echipa galbenă – va argumenta care este morala textului și modul în care putem utiliza lecțiile textului. „Creatorii”, adică pălăriile verzi, vor avea de realizat un cvintet  pornind  de  la  cuvântul „vieţuitoare”. Pălăriile albastre vor clarifica situaţia folosind o metodă de rezolvare a situaţiei problemă. „Criticii”, pălăriile negre, vor  identifica cine a greşit  şi vor argumenta răspunsul dat. Elevii cu cerinţe speciale vor fi în echipa „beneficiarilor” și trebuie să identifice, din 4 imagini, care sunt comportamentele corecte şi cele incorecte, atât faţă de pisică, cât şi faţă de florile din curtea fetiţei.

Acestă metodă activ-participativă  în activitățile de predare-învăţare-evaluare are multiple avantaje. Avantajele acestei metode sunt acelea că  stimulează atenţia şi gândirea, oferă posibilitatea elevilor de a-şi dezvolta competenţele necesare unei abordări complexe şi integratoare, lucrul individual și în echipe. Participarea întregii clase la realizarea cerințelor este o provocare şi determină o întrecere în a demonstra asimilarea corectă şi completă a cunoştinţelor. Activitatea necesită atenția sporită a elevilor și dezvoltă capacitatea lor de a face conexiuni şi de a descoperi singuri răspunsurile.

Ca dezavantaj, identificăm în primul rând timpul îndelungat pentru proiectarea activității, aceasta fiind mai riguroasă. Metoda nu poate fi folosită în cadrul oricărei lecții, bagajul informațional este mai mic, însă în favoarea dezvoltății de capacități.

Cerința primordială a educației progresiviste, cum spunea Jean Piaget, este de a asigura o metodologie diversificată, bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de muncă independentă, cu activităţile de cooperare, de învăţare în grup şi de muncă interdependentă. Într-o abordare modernă, învățătorul se preocupă de crearea de ocazii de învățare pentru elevii săi, iar metoda pălăriilor gânditoare favorizează un prilej pentru dezvoltarea de competențe, atât în domeniul disciplinei, cât și competențe transversale.

 

Accesări: 403

Articole asemănătoare