Posibile alternative optime pentru elevii din învățământul gimnazial cu C.E.S. în utilizarea platformelor de elearning

Centralizarea pe o singură platformă educațională a activităților didactice educaționale din România ar fi o gravă eroare care nu este luată în seamă de Ministerul Educației Naționale din România: crearea dependenței sistemului educațional din țară noastră față de proprietarii companiei care dețin platforma educațională Google classroom, cu toate cele ce decurg de aici, inclusiv implicații de ordin financiar – să nu uităm nici o clipă, scopul oricărei firme este acela de a produce profit prin orice mijloc legal (în mod oficial). Astfel, și sociologia educației arată că dependența unui sistem educațional de o (singură) variabilă externă vulnerabilizează independență acelui sistem: de exemplu, în cazul nostru, dacă toți vom folosi Google classroom, ne putem trezi oricând de condiționări financiare impuse de către proprietarul platformei pentru a putea accesa ceea ce am creat noi și elevii noștri: taxă de acces! Mai mult, în Termeni și condiții de utilizare, își rezervă acest drept.

Alegerea unei platforme educaționale de către un profesor nu se face la întâmplare ci având în vedere:

a) dacă este avizată și recomandată de sistemul de control instituționalizat din România: ministerul de resort și instituțiile subordonate;
b) funcționarea sa în parametrii de funcționale optimi pentru un proces didactic eficient: funcționarea și securitatea serverelor, mentenanță eficace, etc
c) dacă permite derularea activităților didactice la nivel optim, cu toate componentele sale:
1. procesul de predare-consolidare- evaluare competențe,
2. feed-back imediat profesor-elev ,elev-profesor și colaborarea dintre elevi;
3. gestionarea resurselor didactice: încărcarea materialelor de predare, încărcarea materialelor ce permit evaluarea elevilor (teme, proiecte, prezentări);
4. realizarea de materiale evaluative cu notare sincron-evaluativă (de exemplu teste care se completează online și oferă notare imediată prin platforma educațională)
d) realizarea procesului de îndrumare și control al cadrelor didactice de către personalul avizat (inspectori, director, șefi comisie metodică, metodiști, alte persoane avizate)
e) organizarea, designul și layoutul platformei trebuie să fie atractiv și stimulativ pentru persoanele implicate, procesul de utilizare a resurselor digitale să fie intuitive pentru cadrele didactice, elevi și părinți și, important, ușor de accesat de pe device la care au acces actanții procesului educațional.

Să nu uităm nici o secundă că „adevărata provocare este de a crea un mediu de învățare susținut tehnologic și favorizant pentru fiecare elev” (Ceobanu, 2016: 9).

Având în vedere că articolul de față pune în discuție, ca o specificitate, elevul cu cu cerințe educaționale speciale (cu intelect liminal, cu nivel mediu și ușor de retard mintal sau deficiențe multiple ușoare), considerăm oportun alegerea unei platforme care, cel mai important, să răspundă punctelor a, b, c, dar mai ales e. De ce ? Organizarea intuitivă a accesării este foarte importantă pentru un copil cu nivel scăzut de gândire și, cel mai frecvent, cu tulburări de memorie.

Ca o experiență profesională personală, am încercat Google classroom și Easyclass. Cele două platforme corespund multor criterii din cele enunțate la momentul scrierii prezentului articol.

Google classroom oferă securitatea datelor, mentenanță optimă a serverelor și implicit funcționarea eficientă a platformelor, pachet office minimal pentru realizare de materiale didactice (un plus ar fi și Google Meet, care înlocuiește cu succes Zoom – o platformă ce nu oferă securitate cibernetică și pentru datele personale). Organizarea procesului didactic se poate face la nivel optim.

Ca un minus pentru platforma Google classroom, remarcăm că aparține unui gigant în domeniul IT, ceea ce poate oricând vulnerabiliza sistemul educațional – este o firmă privată al cărei scop este profitul și autopromovarea. Practic, elevul va considera că instrumentele Google fac parte din viața sa precum aerul pe care îl respiră și apa pe care o bea. Mai mult, creează dependentă de Google, impunând și condiționând utilizarea numai a resurselor din portofoliul său: de pildă, nu poți prelua materiale de pe alte platforme, chiar dacă sunt creația ta și nu le poți folosi pe Google decât dacă cele există un protocol comercial între firmele proprietar. Nu știu dacă și cum se realizează procesul de îndrumare și control al personalului avizat din ministerul de resort și instituțiile subordonate?

O altă platformă pe care o aduc în discuție este Easyclass (disponibilă la easyclass.com). Interfața sa este mult mai prietenoasă, mai atractivă, organizarea este perfect intuitivă, iar layoutul și designul sunt într-un ridicat raport de similaritate cu Facebook, ceea ce aduce un mare avantaj pentru elevii cu cerințe educaționale speciale (cu intelect liminal, cu nivel mediu și ușor de retard mintal sau deficiențe multiple ușoare), cei mai mulți dintre ei, să fim sinceri, având conturi de Facebook pe care le utilizează constant. Are toate facilitățile oferite de Google classroom, dar nu condiționează utilizarea resurselor educaționale proprii pentru derularea activității.

Un avantaj este existența posibilității organizării claselor pentru elevi, pe cursuri dar și a grupurilor de părinți, independent de contul elevilor, ceea ce facilitează comunicarea. Mai mult, existența posibilității facile a Bibliotecii cursului/ grupului oferă avantajul de a pune la dispoziția elevilor și a părinților informații în timp real, oricând la dispoziția lor. Avantajele Google classroom rămân valabile și în cazul acestei platforme.

Nu laud Easyclass. Lipsa de seriozitate în mentenanța platformei, erorile 503 de server destul de dese, lipsa coerentă a unui politici pentru Termeni și condiții de utilizare sunt mari dezavantaje. Mai mult, nu se cunosc proprietarii, ceea ce vulnerabilizează securitatea datelor și drepturile de autor ale profesorilor. Dar, să nu uităm că platforma este recomandată și aprobată de ministerul de resort. Ceea ce implică asumarea unor răspunderi din partea acestora? Nici în cazul acestei platforme nu știu dacă și cum se realizează procesul de îndrumare și control al personalului avizat din ministerul de resort și instituțiile subordonate?

În concluzie, cele două platforme prezentate sunt aprobate și avizate de structurile abilitate, optim realizate (Easyclass oferă un plus la atractivitate și utilizarea intuitivă, Google classroom oferă un plus la securitatea datelor și mentenanța serverului), facil a fi utilizate (cu un plus pentru Easyclass pentru similaritatea sa cu Facebook-ul cu care elevii sunt deja familiarizați), oferă posibilitatea monitorizării procesului didactic și a activități elevilor de către părinți (cu un plus pentru Easyclass, care oferă șansa creării unui grup dedicat părinților, unde au acces la notele elevilor). Ca minusuri, securitatea datelor personale, și a drepturilor de autor ale profesorilor și elevilor sunt puse sub semnul întrebării, oricând există riscul impunerii unor limitări de utilizare chiar și sub aspect financiar, îndrumarea și controlul de către personalul avizat asupra cadrelor didactice este limitat și restrictiv (chiar dacă directorul școlii, de exemplu, face parte din clasă –  el poate fi oricând scos din grup de către profesor).

Ca soluție, având în vedere numărul foarte mare de specialiști din ministerul de resort, plătiți bine și care nu se văd, se poate crea o platformă educațională aparținând Ministerului, chiar și cu fonduri europene, la fel de atractivă ca Easyclass și echidistantă față de propunerile (și impunerile) giganților tehnologici din Silicon Valey, în cadrul căreia să fie facilitat prioritar procesul didactic și rezultatele acestuia, și nu familiarizarea cu instrumente proprietare pe care le vor utiliza copiii când vor crește.

Bibliografie
1. Ceobanu, Ciprian (2016) Învățarea în mediul virtual. Ghid de utilizare a calculatorului în educație, Iași: Polirom.
2. Gherguș, Alois (2018) Managementul instituţiilor şi serviciilor pentru persoane cu cerinţe speciale, Iași: Polirom.
3. Neacșu Ioan (2019) Neurodidactica învățării și psihologia cognitivă. Ipoteze. Conexiuni. Mecanisme, Iași: Polirom.
4. www.elearning.ro/predare-si-invatare-cu-suportul-resurselor-web, accesat în mai 2020.

 

Accesări: 471

Articole asemănătoare